„Imposibilitatea regiunii de a genera noi surse de dezvoltare contribuie la o creștere a populismului și polarizării, cât și lipsa de încredere în instituții”, a precizat șeful Băncii Mondiale pentru Europa și Asia Centrală, Hans Timmer cu ocazia lansării Raportului Economic pentru Regiunea Europa și Asia Centrală.
Analizele și sondajele publicate în raport arată că preocupările cu privire la mediul politic schimbător, în special cu privire la lipsa siguranței locului de muncă, alimentează creșterea polarizării politice în statele ECA. O creștere rapidă a locurilor de muncă temporare și part-time și schimbarea cererii de competențe, determinate de noi tehnologii digitale, contribuie la creșterea îngrijorărilor în rândul oamenilor din regiune și alienează într-o măsură sprijinul popular dinspre mijlocul spectrului politic.
În lipsa unor răspunsuri politice puternice, provocările structurale ce împiedică economiile din regiune riscă să afecteze creșterea și reducerea sărăciei pe termen lung, sugerează raportul. Pentru a putea face față acestor provocări, guvernele și societățile trebuie să asigure noi perspective în această eră economică nouă fără a se baza pe soluțiile care au funcționat în trecut, în circumstanțe extrem de diferite.
„Votul Brexit și criza refugiaților testează cooperarea la nivel european, în timp ce jumătatea de est a regiunii încearcă în continuare să se adapteze la prețurile mai scăzute ale petrolului,” a declarat Hans Timmer, Economist Şef al Băncii Mondiale pentru Europa şi Asia Centrală. „Imposibilitatea regiunii de a genera noi surse de dezvoltare contribuie la o creștere a populismului și polarizării, cât și la lipsa de încredere în instituții.”, a explicat acesta.
România, cea mai rapidă creștere economică din UE
Estimările privind cazul românesc s-au îmbunătățit semnificativ în ceea ce privește avansul economiei în anul 2016, acestea fiind stabilite la 5.1%, de la 4% cât preconiza în luna iunie Banca Mondială.
“Creșterea este așteptată să rămână solidă în 2017 pe măsură ce noi măsuri de relaxare fiscală vor fi implementate, inclusiv o nouă reducere a TVA la 19%, eliminarea taxei pe construcțiile speciale și reducerea accizei la combustibili”, se arată în raportul Băncii Mondiale. “Cu toate acestea, adoptarea legii privind ștergerea datoriilor a introdus incertitudine în cadrul juridic al sectorului financiar cu posibile efecte negative asupra incluziunii financiare, bilanțului băncilor și sectorului construcțiilor și ar putea duce la provocări juridice pentru bănci”, adaugă Banca Mondială.
Deficitul bugetului consolidat ar urma să se adâncească apropiindu-se de 3% din PIB atât în 2016 cât și în 2017, de la 1,5% din PIB în 2015, ceea ce va duce datoria publică la 40,3% din PIB în 2017, de la 39,8% din PIB în 2015. Declinul veniturilor de stat poate fi compensat de cheltuielile capitalului reduse, ca urmare a lipsei suficente a proiectelor europene pentru petru perioada 2014-2020. “Guvernul va trebui să țină sub control presiunile actuale pe cheltuieli și să îmbunătățească eficiența taxelor pentru a evita intrarea în procedura de deficit excesiv”, este precizat în cadrul raportului Băncii Mondiale.
Riscuri și provocări
“Apropierea alegerilor generale din luna decembrie 2016 riscă să genereze o nouă încetinire a ritmului de implementare a reformelor structurale. Pe plan extern, creșterea incertitudinii cu privire la evoluția economiei globale și volatilitatea din sectorul financiar au crescut probabilitatea unei inversări a atitudinii investitorilor față de economiile emergente, ceea ce ar putea pune presiuni asupra monedei și ar crește datoria externă”, mai este precizat în raport.
“Pe termen mediu, politica fiscală trebuie echilibrată prin mutarea accentului dinspre stimularea consumului spre sprijinirea unei creșteri sustenabile care să pună România pe o traiectorie pentru a deveni o țară cu venituri ridicate. Reformele structurale care vor ajuta la creșterea capacității productive a economiei presupun măsuri de combatere a corupției, creșterea calității cheltuielilor, întărirea administrației publice și a companiilor de stat precum și simplificarea cadrului de reglementare. Este nevoie de noi eforturi pentru a îmbunătăți participarea pe piața muncii, în condițiile în care șomajul rămâne ridicat în rândul tinerilor, precum și pentru a se asigura că toți românii au acces la servicii publice de calitate”.
Raportul complet poate fi accesat aici.
.
