Populația Europei îmbătrânește, dar nu toate zonele îmbătrânesc în mod egal. Iar decalajul dintre regiunile de creștere a populației și regiunile de scădere a populației va crește în următoarele decenii, potrivit unui nou raport privind schimbările demografice întocmit de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei.
„Peisajul demografic al teritoriilor UE” merge dincolo de analiza tradițională la nivel de țară pentru a explora demografia la diferite scări: de la regiuni, până la cartiere individuale.
Raportul evaluează impactul îmbătrânirii diverse și a tendințelor populației europene asupra productivității muncii, PIB-ului, accesului la servicii, atitudinilor politice și rezultatelor electorale din ultimii zece ani. De asemenea, proiectează modul în care aceste tendințe se vor dezvolta până în 2050. În acest sens, raportul oferă noi perspective care pot ajuta la eforturile de combatere a inegalităților economice și a dezechilibrelor demografice.
Vicepreședintele Comisiei Europene pentru democrație și demografie, Dubravka Šuica, a declarat:
„Acest raport privind peisajul demografic al teritoriilor UE oferă informații și instrumente necesare pentru a înțelege mai bine schimbările demografice din Europa și pentru a ne adapta politicile la noile realități de pe teren. Ne ajută să surprindem diversitatea dinamicii regionale, pe care o vom folosi pentru a ne orienta mai bine inițiativele ca răspuns la noile provocări cu care ne confruntăm cu toții.”
Principalele descoperiri
- Mobilitatea tinerilor (în special cei cu vârste cuprinse între 20 și 24 de ani) are un impact major asupra schimbărilor demografice, în mare parte determinată de studiu și muncă. Unele regiuni prosperă datorită fluxului de tineri, în timp ce altele rămân în urmă, un număr tot mai mare de tineri fiind forțați să plece din cauza lipsei de oportunități;
- Îmbătrânirea și depopularea nu apar doar în zonele rurale sau îndepărtate, ci și în zonele cu cel mai mare risc de depopulare, fie urbane, fie rurale. Zonele urbane mici și mijlocii ar putea fi depopulate, deoarece le lipsește atractivitatea socio-economică a orașelor globale. Ponderea vârstnicilor va crește în toate zonele, dar zonele rurale sunt cele mai predispuse;
- Preferințele rezidențiale variază de-a lungul vieții, ducând la migrație care conturează și tendințele demografice. Analiza sugerează că tinerii se mută în general în zonele urbane pentru muncă sau studii, familiile tind să acorde prioritate spațiilor de locuit accesibile la periferiile zonelor urbane și că persoanele în vârstă preferă să locuiască în zonele rurale;
- Accesul la servicii variază în funcție de vârstă: zonele urbane oferă în general un acces mai bun la servicii precum magazine și facilități medicale decât zonele rurale. Zonele cu o disponibilitate mai redusă a serviciilor și facilităților sunt mai puțin susceptibile de a atrage persoane mai tinere, ceea ce întărește cercul negativ al depopulării;
- Diviziunile de vârstă sunt mai pronunțate decât diviziunile urban-rurale în ceea ce privește convingerile politice, dar există diferențe politice clare în funcție atât de vârstă, cât și de locul de reședință atunci când vine vorba de puncte de vedere cu privire la UE și la imigrație;
- Amplificarea diferențelor de îmbătrânire și depopulare între teritorii poate agrava inegalitățile economice. Modificarea medie a ponderii vârstnicilor ar putea fi cu 4 puncte procentuale mai mare în zonele care suferă după o scădere a populației decât în zonele în care populația este în creștere. Acest lucru poate avea ca rezultat, de asemenea, polarizări în atitudinile față de UE și imigrație și creșterea populismului;
Aceste constatări arată că diferențele demografice teritoriale nu sunt rezultate prestabilite ale tendințelor naționale generale pentru îmbătrânire, ci sunt în cele din urmă modelate de preferințele rezidențiale și migrația internă.
Politicile de coeziune și inovare regionale și locale pot contribui la soluționarea dezechilibrelor teritoriale prin furnizarea de servicii și oportunități economice, astfel încât zonele depopulate în prezent să devină locuri mai atractive de locuit.
