Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Raport al CE: Populația Europei îmbătrânește în ritmuri diferite, iar diferențele demografice se vor accentua în următoarele decenii în funcție de preferințele rezidențiale și de migrația internă

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Populația Europei îmbătrânește, dar nu toate zonele îmbătrânesc în mod egal. Iar decalajul dintre regiunile de creștere a populației și regiunile de scădere a populației va crește în următoarele decenii, potrivit unui nou raport privind schimbările demografice întocmit de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei.

„Peisajul demografic al teritoriilor UE” merge dincolo de analiza tradițională la nivel de țară pentru a explora demografia la diferite scări: de la regiuni, până la cartiere individuale.

Raportul evaluează impactul îmbătrânirii diverse și a tendințelor populației europene asupra productivității muncii, PIB-ului, accesului la servicii, atitudinilor politice și rezultatelor electorale din ultimii zece ani. De asemenea, proiectează modul în care aceste tendințe se vor dezvolta până în 2050. În acest sens, raportul oferă noi perspective care pot ajuta la eforturile de combatere a inegalităților economice și a dezechilibrelor demografice.

Vicepreședintele Comisiei Europene pentru democrație și demografie, Dubravka Šuica, a declarat:

„Acest raport privind peisajul demografic al teritoriilor UE oferă informații și instrumente necesare pentru a înțelege mai bine schimbările demografice din Europa și pentru a ne adapta politicile la noile realități de pe teren. Ne ajută să surprindem diversitatea dinamicii regionale, pe care o vom folosi pentru a ne orienta mai bine inițiativele ca răspuns la noile provocări cu care ne confruntăm cu toții.”

Principalele descoperiri

  • Mobilitatea tinerilor (în special cei cu vârste cuprinse între 20 și 24 de ani) are un impact major asupra schimbărilor demografice, în mare parte determinată de studiu și muncă. Unele regiuni prosperă datorită fluxului de tineri, în timp ce altele rămân în urmă, un număr tot mai mare de tineri fiind forțați să plece din cauza lipsei de oportunități;
  • Îmbătrânirea și depopularea nu apar doar în zonele rurale sau îndepărtate, ci și în zonele cu cel mai mare risc de depopulare, fie urbane, fie rurale. Zonele urbane mici și mijlocii ar putea fi depopulate, deoarece le lipsește atractivitatea socio-economică a orașelor globale. Ponderea vârstnicilor va crește în toate zonele, dar zonele rurale sunt cele mai predispuse;
  • Preferințele rezidențiale variază de-a lungul vieții, ducând la migrație care conturează și tendințele demografice. Analiza sugerează că tinerii se mută în general în zonele urbane pentru muncă sau studii, familiile tind să acorde prioritate spațiilor de locuit accesibile la periferiile zonelor urbane și că persoanele în vârstă preferă să locuiască în zonele rurale;
  • Accesul la servicii variază în funcție de vârstă: zonele urbane oferă în general un acces mai bun la servicii precum magazine și facilități medicale decât zonele rurale. Zonele cu o disponibilitate mai redusă a serviciilor și facilităților sunt mai puțin susceptibile de a atrage persoane mai tinere, ceea ce întărește cercul negativ al depopulării;
  • Diviziunile de vârstă sunt mai pronunțate decât diviziunile urban-rurale în ceea ce privește convingerile politice, dar există diferențe politice clare în funcție atât de vârstă, cât și de locul de reședință atunci când vine vorba de puncte de vedere cu privire la UE și la imigrație;
  • Amplificarea diferențelor de îmbătrânire și depopulare între teritorii poate agrava inegalitățile economice. Modificarea medie a ponderii vârstnicilor ar putea fi cu 4 puncte procentuale mai mare în zonele care suferă după o scădere a populației decât în ​​zonele în care populația este în creștere. Acest lucru poate avea ca rezultat, de asemenea, polarizări în atitudinile față de UE și imigrație și creșterea populismului;

Aceste constatări arată că diferențele demografice teritoriale nu sunt rezultate prestabilite ale tendințelor naționale generale pentru îmbătrânire, ci sunt în cele din urmă modelate de preferințele rezidențiale și migrația internă.

Politicile de coeziune și inovare regionale și locale pot contribui la soluționarea dezechilibrelor teritoriale prin furnizarea de servicii și oportunități economice, astfel încât zonele depopulate în prezent să devină locuri mai atractive de locuit.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

COMISIA EUROPEANA

NextGenerationEU: Comisia Europeană salută decizia Curții Constituționale din Germania de a da undă verde planului de redresare în valoare de 750 mld. euro

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană salută decizia Curții Constituționale din Germania de a da undă verde planului de redresare Next Generation EU, în valoare de 750 miliarde de euro, potrivit unei postări pe Twitter din partea președintei Ursula von der Leyen.

„Salut decizia Curții Constituționale germane.UE rămâne pe drumul cel bun în ceea ce privește redresarea economică, după această pandemie fără precedent. NextGenerationEU va pava calea către o Uniune Europeană verde, digitală și mai rezilientă”,  a transmis șefa Comisiei Europene.

 

Curtea Constituțională germană a decis miercuri să respingă contestațiile împotriva planului de redresare al UE, deschizând astfel calea pentru ca stimulentele fără precedent să fie aplicate în întreaga regiune.

La sfârșitul lunii martie, instanța supremă din Germania a ridicat semne de întrebare cu privire la planul UE de a strânge 750 de miliarde de euro (900 de miliarde de dolari) de pe piețele financiare pentru a finanța proiecte de reforme și a reduce astfel șocul economic provocat de criza Covid-19, după ce un grup de cetățeni eurosceptici a subliniat îngrijorarea că împrumuturile ar putea deveni o caracteristică permanentă în procesul de elaborare a politicilor UE.

Cu toate acestea, comunicatul de miercuri al Curții Constituționale germane subliniază că decizia luată de cei 27 de șefi de stat în iulie are un caracter temporar. Acest detaliu este deosebit de important pentru eurosceptici, care tind să fie îngrijorați de o prea mare integrare între cele 27 de state membre ale UE.

„Există limite care se aplică în ceea ce privește volumul, durata și scopul împrumuturilor pentru care este autorizată Comisia Europeană (…) În plus, fondurile în cauză vor fi utilizate exclusiv pentru a face față consecințelor crizei Covid-19″, a declarat Curtea Constituțională în avizul său de miercuri.

De asemenea, instanța supremă a arătat că „decizia Consiliului de autorizare a Comisiei Europene de a împrumuta până la 750 de miliarde EUR la prețurile din 2018 de pe piețele de capital nu creează obligații directe pentru Germania sau pentru bugetul federal al acesteia”.

„O astfel de răspundere ar putea apărea doar dacă creditele autorizate înscrise în bugetul UE nu ar fi suficiente pentru ca Uniunea Europeană să își îndeplinească obligațiile care rezultă din împrumut și dacă Comisia Europeană nu ar putea genera lichiditățile necesare prin activarea altor măsuri, cum ar fi recurgerea la finanțare pe termen scurt pe piețele de capital.„În plus, fondurile în cauză vor fi utilizate exclusiv pentru a face față consecințelor crizei Covid-19″, a explicat instanța.

Decizia de miercuri permite Germaniei să încheie etapele legislative necesare pentru ca plățile să poată avea loc în cursul acestui an. Săptămâna trecută, Austria, Germania, Estonia, Finlanda, Ungaria, Irlanda, Lituania, Țările de Jos, Polonia și România încă desfășurau procedurile naționale necesare pentru ca Executivul European să poată mobiliza banii pentru redresare de pe piețele financiare, potrivit Agerpres.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisarul european Adina Vălean: Certificatul verde digital, un facilitator al călătoriilor, nu o condiție prealabilă pentru libera circulație în UE

Published

on

© European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Certificatul verde digital nu reprezintă o condiție prealabilă pentru libera circulație, ci un facilitator al călătoriilor, a lămurit comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean, marți, în cadrul conferinței online “Noua adeverinţă electronică verde în context COVID-19. Facilitarea liberei circulaţii în UE”, organizată de Biroul Parlamentului European în România, relatează Agerpres.

„Certificatul verde digital nu este un paşaport care determină statele membre să permită sau nu o călătorie, nu e condiţie prealabilă pentru libera circulaţie, care este un drept fundamental al cetăţenilor în UE. Totuşi, în condiţiile actuale, în care ţările cer diferite documente, în diferite maniere, un document standard, interoperabil, acceptat de toate statele membre ale Uniunii Europene, care să ateste vaccinarea, testarea sau recuperarea după boală va funcţiona ca un facilitator al călătoriilor”, a spus Adina Vălean.

Comisarul european a subliniat că unul dintre principiile importante care stau la baza concepţiei acestui certificat este cel al nediscriminării, iar în cazul impunerii de măsuri sanitare suplimentare pentru deținătorii acestui certificat de către un stat membru, respectiva țară „trebuie să notifice Comisia şi celelalte state membre şi să explice această decizie, să furnizeze baza ştiinţifică pentru asemenea decizie”.

Adina Vălean a mai precizat că aceste certificate vor respecta toate regulile de protecţie a datelor personale, vor conţine doar informaţii esenţiale care nu vor fi păstrate de nicio altă ţară decât cea emitentă. Cetăţenii vor cere autorităţilor naţionale eliberarea unui certificat, care poate fi stocat pe un dispozitiv mobil, pe telefon, sau poate fi în formă fizică, pe hârtie.

“În acest moment suntem în discuţii tehnice la nivel european şi global pentru a dezvolta proceduri cât mai simple, pentru aeroporturi, gări, autogări…De pildă, lucrăm la o modalitate de verificare a acestui certificat verde digital în momentul check- in-ului online, astfel încât să evităm cozile în aeroport. Pentru pasagerii care opteaza pentru varianta pe hârtie a certificatului el va fi verificat la biroul de îmbarcare şi check-in prin citirea codului unic de bare imprimat. La nivel instituţional aş spune că lucrurile se mişca foarte repede. Aşteptăm un vot pozitiv în plen săptămâna viitoare. Consiliul European a dat deja mandat în 14 aprilie pentru începerea negocierilor”, a punctat comisarul european.

Comisia Europeană a propus crearea unei adeverințe electronice verzi pentru a facilita libera circulație, în condiții de siguranță, în interiorul UE în timpul pandemiei de COVID-19.

Adeverința electronică verde va constitui dovada că deținătorul a fost vaccinat împotriva COVID-19, a primit un rezultat negativ la testul de depistare a infecției cu virusul SARS-CoV-2 sau s-a vindecat de COVID-19.

Adeverințele vor fi disponibile gratuit, în format digital sau pe suport de hârtie, și vor include un cod QR care să le garanteze securitatea și autenticitatea. Comisia va institui un portal pentru a se asigura că toate adeverințele pot fi controlate în întreaga UE și va sprijini statele membre în ceea ce privește punerea în aplicare din punct de vedere tehnic a adeverințelor.

Statele membre au în continuare responsabilitatea de a decide ce restricții în materie de sănătate publică pot fi eliminate pentru călători, dar vor trebui să aplice aceste derogări în același mod și călătorilor care dețin o adeverință electronică verde.

Săptămâna trecută, ambasadorii statelor membre reunite în Consiliul UE au stabilit mandatul de negociere cu Parlamentul European privind textele legislative care vor sta la baza acestei adeverințe și au adus câteva modificări clarificatoare. Una dintre ele se referă la faptul că un certificat verde digital nu este o condiție prealabilă pentru exercitarea drepturilor de liberă circulație și nu este un document de călătorie, pentru a sublinia principiul nediscriminării, în special față de persoanele nevaccinate.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

“Moment istoric”: Acord politic între Parlamentul European și statele UE privind reducerea cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030

Published

on

© European Union, 2018/ Source: EC - Audiovisual Service

Parlamentul European şi statele membre ale UE au ajuns miercuri la un acord politic pentru adoptarea obiectivului de reducere netă cu cel puţin 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră în UE până în 2030, comparativ cu nivelul din 1990, a anunțat Consiliul UE într-un comunicat, urmat de un mesaj al Comisiei Europene, care a aclamat un “moment istoric”.

Acordul asupra obiectivului UE, care va fi integrat oficial într-o lege privind clima aflată în pregătire, survine cu o zi înaintea unui summit virtual despre climă iniţiat de preşedintele american Joe Biden, în cursul căruia Washingtonul ar urma să îşi dezvăluie propriul obiectiv revizuit pentru 2030, remarcă Agerpres

Ținta a făcut obiectul unor negocieri intense între liderii Celor 27, care s-au înţeles în noiembrie asupra unei reduceri de 55%, şi Parlamentul European, care cerea o reducere de cel puţin 60%.

„Suntem foarte mulțumiți de acordul provizoriu încheiat astăzi. UE se angajează cu tărie să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050 și astăzi putem fi mândri că avem un obiectiv climatic ambițios care poate obține sprijinul tuturor. Prin acest acord, trimitem un semnal puternic întregii lumi”, a declarat ministrul portughez al mediului, Joao Pedro Matos Fernandes, a cărui ţară deţine preşedinţia rotativă a Consiliului UE. 

„Este un moment istoric pentru UE (…) Acordul ne consolidează poziţia în lume ca lider al luptei împotriva crizei climatice”, a transmis într-un comunicat Frans Timmermans, vicepreşedinte execurtiv al Comisiei responsabil cu Pactul Verde european.

Mai mult, președinta Comisiei Europene, Ursula  von der Leyen a salutat acordul politic. „Angajamentul nostru politic de a deveni primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050 este, de asemenea, un angajament juridic. Legislația privind schimbările climatice stabilește UE pe o cale ecologică pentru o generație. Este angajamentul nostru obligatoriu față de copiii și nepoții noștri”, a punctat aceasta.

Potrivit Consiliului UE, elementele acordului provizoriu includ și înființarea unui Comitet consultativ științific european privind schimbările climatice, compus din 15 experți științifici de diferite naționalități, cu cel mult 2 membri care dețin cetățenia aceluiași stat membru pentru un mandat de patru ani. 

Acest Comitet independent va avea sarcina, printre altele, de a furniza consultanță științifică și de a raporta cu privire la măsurile UE, obiectivele climatice și bugetele orientative pentru gazele cu efect de seră, precum și coerența acestora cu legislația europeană în domeniul climei și cu angajamentele internaționale ale UE asumate în temeiul Acordului de la Paris.

Acordul politic provizoriu este supus aprobării de către Consiliu și Parlament, înainte de a parcurge etapele formale ale procedurii de adoptare. Acordul provizoriu a fost încheiat de președinția portugheză a Consiliului și de reprezentanții Parlamentului European, pe baza mandatelor instituțiilor respective.

Anul trecut, în decembrie, cei 27 de șefi de state sau de guverne din Uniunea Europeană au ajuns  la un acord privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55% până în anul 2030, unanimitatea fiind întrunită și într-un moment simbolic, la un an de la lansarea de către Comisia Europeană a Pactului Verde European, considerat drept “momentul omului pe Lună” pentru Europa. 

Ținta de 55% avansată de Comisia Europeană fusese majorată la 60% de Parlamentul European, într-o rezoluție adoptată la începutul lunii octombrie 2020, spre nemulțumirea mai multor state din estul Uniunii Europene. În schimb, în concluziile lor din luna octombrie 2020, liderii europeni au arătat că au discutat comunicarea Comisiei intitulată „Stabilirea unui obiectiv mai ambițios în materie de climă pentru Europa în perspectiva anului 2030”, inclusiv obiectivul propus de reducere a emisiilor cu cel puțin 55 % până în 2030. 

De asemenea, Comisia trebuie să propună, până pe 31 mai 2023, prin procedura legislativă ordinară, o „traiectorie” la nivel european pentru a obține o amprentă neutră de carbon până în 2050, susțin deputații. Comisia trebuie să țină seama de cantitatea totală rămasă de emisii de gaze cu efect de seră (GES) care ar mai putea fi emisă de Uniune până în 2050 pentru a limita creșterea temperaturii globale în conformitate cu Acordul de la Paris. Traiectoria urmează să fie revizuită după fiecare evaluare la nivel global.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

COMISIA EUROPEANA52 mins ago

NextGenerationEU: Comisia Europeană salută decizia Curții Constituționale din Germania de a da undă verde planului de redresare în valoare de 750 mld. euro

U.E.1 hour ago

Sondaj: Tinerii europeni sunt mai îngrijorați de schimbările climatice decât de pandemia de COVID-19

POLITICĂ2 hours ago

Senat: Florian Bodog (PSD) a rămas fără imunitate parlamentară. Marcel Ciolacu anunțase că senatorii social-democrații vor vota pentru ridicarea imunității

Dragoș Pîslaru2 hours ago

Dragoș Pîslaru, co-negociator al PE pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență: Sprijinirea ecosistemelor industriale este esențială pentru redresarea post-pandemie

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Liderii politici din PE, mesaj de solidaritate pentru Cehia: Un atac cu implicarea agenților secreți ruși este un act de ostilitate inacceptabil 

NATO2 hours ago

Bogdan Aurescu găzduiește trilaterala de securitate a miniștrilor de externe din România, Polonia, Turcia. În premieră, vor participa și șefii diplomațiilor din Georgia și Ucraina pe tema tensiunilor din Est

Dacian Cioloș2 hours ago

Dacian Cioloș salută un “acord istoric” privind legea europeană a climei: Va consacra angajamentul UE de a atinge neutralitatea climatică până în 2050

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comisarul european Adina Vălean: Certificatul verde digital, un facilitator al călătoriilor, nu o condiție prealabilă pentru libera circulație în UE

ROMÂNIA DIGITALĂ3 hours ago

Ministrul cercetării și digitalizării: Portalul ”gov.uk”, un foarte bun exemplu de urmat pentru portalul guvernamental românesc

U.E.3 hours ago

Comisarul european pentru piața internă: Cel puțin 12 țări UE au încredere că pot vaccina 70% din populația adultă împotriva COVID-19 până la jumătatea lunii iulie

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Ratificarea acordului comercial între UE și Regatul Unit de către Parlamentul European, tot mai aproape. Comisiile AFET și INTA din PE recomandă aprobarea acestui tratat

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisia Europeană preconizează că adeverința electronică verde va intra în vigoare la sfârșitul lunii iunie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Marian-Jean Marinescu, în dialog cu tânăra generație: Reducerea emisiilor de carbon trebuie făcută într-un mod realist, ținând cont de competitivitatea economică, de locurile de muncă

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Charles Michel explică lipsa sa de reacție cu privire la gafa de protocol din Turcia la adresa șefei Comisiei Europene: Am decis să nu facem o scenă, ci să ne concentrăm pe esența discuțiilor politice

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Președintele american, Joe Biden, cere Congresului să adopte planul de investiții: Este absolut necesar ca SUA să rămână ”prima putere mondială”

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul mandatează Ministerul Investițiilor să negocieze Planul Național de Redresare și Reziliență la nivelul Comisiei Europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

UE și Turcia sunt pregătite să-și revitalizeze relațiile în mod constructiv: Cooperarea economică, migrația și mobilitatea, pilonii unei agende „concrete și pozitive”

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: În lunile aprilie și mai vor ajunge în România 8,3 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă: Institutul ”Cantacuzino” din Capitală va fi relansat cu bani din procentul anual de 2% de la Apărare

ROMÂNIA3 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Institutul ”Cantacuzino” va pune în valoare capacitatea și expertiza pe care le are în cadrul mecanismului european de creștere a capacității de producție a vaccinului anti-COVID-19

Advertisement
Advertisement

Trending