Mesajele și atitudinile antisemite, negaționiste sau care promovează cultul persoanelor condamnate pentru crime de război sau al unor importanți lideri ai Mișcării legionare s-au intensificat în perioada mai 2025 – aprilie 2026, relevă Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” în raportul anual de monitorizare a antisemitismului și manifestărilor de negare și relativizare a Holocaustului și promovare a cultului unor criminali de război.
Raportul răspunde obiectivelor Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură 2024-2027.
Conform documentului, îndeosebi în mediul online, pe rețelele sociale sau platformele video, au circulat narațiuni antisemite clasice și teorii conspiraționiste adaptate la diferite contexte locale sau globale, amplificate de conturi cu zeci sau sute de mii de urmăritori.
În același timp, mai relevă sursa menționată mai sus, reacția autorităților publice este mai vizibilă, atât la nivelul intervențiilor privind conținutul online, cât și al investigațiilor și al finalizării anchetelor judiciare, deși este dificil de evaluat impactul real în termenii combaterii acestor fenomene.
Potrivit raportului, apare ca rezonabilă ipoteza că rostogolirea neîngrădită în spațiul virtual a unor astfel de mesaje contribuie la percepția negativă a populației asupra istoriei recente a evreilor din România, precum și la dinamica relațiilor dintre majoritatea etnică și evrei de astăzi.
Un sondaj de opinie realizat de Social Monitor pentru Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, în perioada 1-15 noiembrie 2025, pe un eșantion de 1004 persoane, a relevat câteva tendințe îngrijorătoare privind percepția relației majoritate-minoritate etnică, imaginea lui Ion Antonescu, cunoașterea istoriei Holocaustului etc.
La finalul anului 2025, 40% dintre români, cu 18% mai mulți decât cu patru ani în urmă, au ajuns să creadă că evreii „acționează pentru destabilizarea societății în care trăiesc”. În creștere este și numărul celor care cred că „ar trebui să fie limitat numeric accesul acestora în anumite profesii/ocupații” (35%) sau celor care învinovățesc evreii pentru „instaurarea comunismului în România” (29%). 11% dintre români consideră astăzi că minoritatea evreiască este „o problemă” sau „o amenințare”, un procent dublu față de anul 2021.
Peste 40% dintre români aderă la teorii conspiraționiste antisemite vechi de secole sau actualizate, precum cea a milioanelor de apartamente pregătite pentru evreii care ar urma să vină în România. Dezmințirea acestor dezinformări prin mesaje sporadice în presă sau transmise de unele autorități publice nu pare să reușească să țină pasul cu ritmul distribuirii lor, iar Regulamentul european privind serviciile digitale (DSA) se dovedește, în practică, ineficient în combaterea valului de ură din online.
Și memoria victimelor Holocaustului este afectată semnificativ de amplificarea antisemitismului, procentul celor care consideră că aceasta trebuie păstrată fiind în scădere cu 8% față de anul 2021. În paralel, mai mulți români decât în anii precedenți cred că „evreii se folosesc de Holocaust ca să șantajeze România” (30% dintre respondenți, față de 24% în 2021), și 39% dintre ei cred că o fac „pentru interese proprii”.
Temele care au dominat spațiul public în această perioadă sunt legea de modificare a OUG nr. 31/2002, inițiată de deputatul Silviu Vexler, memoria legionară sau a criminalilor de război și comemorarea a 50 de ani de la moartea poetului legionar Radu Gyr.
De asemenea, se remarcă, în această perioadă, o agresivitate simbolică fără precedent îndreptată împotriva Institutului „Elie Wiesel”.
„Discursul online a devenit mai agresiv, înmulțindu-se amenințările cu moartea sau alte mesaje violente cu substrat antisemit. Țintele cele mai comune ale amenințărilor au fost deputatul și președintele FCER, Silviu Vexler, jurnaliști sau persoane publice care au luat poziții publice de condamnare a antisemitismului și a cultului legionarilor sau a persoanelor condamnate pentru crime de război”, mai arată sursa citată.
Raportul evidențiază că un val considerabil de ură a fost pus în mișcare, prin intermediul diferitelor organizații, grupări, politicieni, partide politice, jurnaliști sau persoane publice, în contextul dezbaterilor și al adoptării Legii nr. 241/2025 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/2002 și a Legii nr. 157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, inițiată de Silviu Vexler.
În locul unei dezbateri legislative, arată documentul, multe dintre aceste reacții publice au personalizat inițiativa legislativă, transformându-se în atacuri cu substrat antisemit, instigări la ură, discriminare și violență sau amenințări cu moartea.
Astfel de instigări personalizate au continuat și după adoptarea legii inclusiv în cadrul unor campanii politice precum campania „Stop Vexler” inițiată de Claudiu Târziu și partidul său, ACT.
Institutul subliniază că legea a fost votată de marea majoritate a parlamentarilor și că ea este expresia voinței democratice.
Raportul amintește că, în contextul dezbaterilor din timpul procedurilor legislative au apărut numeroase poziționări din zona extremei drepte care au vizat minimalizarea sau reabilitarea unor figuri istorice cu trecut fascist sau condamnate pentru crime de război, cum este cazul lui Radu Gyr, Mircea Vulcănescu, Corneliu Zelea Codreanu sau Octavian Goga.
La aceste eforturi de reabilitare, care contrastează adesea în mod voit cu spiritul și litera prevederilor legale, au contribuit atât politicieni din Parlamentul României, cât și unii intelectuali cu statut public, care au răspândit informații istorice trunchiate, susținând unele dezinformări frecvent circulate în sferele extremei drepte.
În ceea ce privește reprezentarea în memoria publică a unor personaje asociate cu trecutul fascist sau cu Holocaustul din România, mai arată raportul, cele mai polarizante subiecte în mediul online au fost legate de ștergerea picturilor reprezentându-i pe Radu Gyr, Valeriu Gafencu și Mircea Vulcănescu de pe o biserică din București, controversele din jurul piesei asociate eronat lui Radu Gyr cântată în Catedrala Națională sau decizia Filarmonicii Banatul de a elimina din repertoriul concertului de Crăciun colindele lui Radu Gyr.
Tot în 2026 a fost înaintată și o solicitare de reabilitare a mareșalului Ion Antonescu, respinsă de Curtea de Apel București pe motiv că petentul nu îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru cererile de reabilitare.
„Vorbim, prin urmare, de încercări active de ștergere și revizuire a memoriei și responsabilității pentru Holocaustul din România. Toate aceste manifestări de revigorare a discursului sau atitudinilor radicale de dreapta sunt stimulate de ascensiunea partidelor extremiste în parlament și de reacțiile palide ale sistemului de justiție. În spațiul public a continuat afișarea sau răspândirea sub diferite forme a mesajelor antisemite sau pro-legionare, fie în cadrul unor proteste ale partidelor dreptei radicale, la unele comemorări anticomuniste, prin evenimente sau creații cu caracter artistic sau cultural, prin distribuirea de stickere sau realizarea de graffiti-uri ori prin comercializarea de însemne legionare prin librării, magazine online sau case de discuri.
Este un semnal de alarmă tendința recentă de înmulțire și promovare a artiștilor care adoptă un gen muzical asociat ideologiei neonaziste, precum și intenția organizării unui astfel de festival internațional în România. Deși există prevederi legislative clare care interzic propaganda nazistă, remarcăm că se practică online comercializarea de muzică și îmbrăcăminte asociate black metal-ului neonazist”, mai precizează documentul.
Și în ceea ce privește manifestările publice din zona sportului, institutul a remarcat o creștere substanțială a mesajelor antisemite, rasiste, xenofobe, pro-legionare, fie pe stadioane, fie online, fie în acțiunile realizate de ultrașii de extremă dreapta.
De asemenea, evidențiază raportul, s-au înmulțit grupurile de tineri care practică sporturi de contact de tip MMA sau antrenamente fizice în tandem cu promovarea de mesaje antisemite, neofasciste și care susțin supremația albilor. Această tendință nu este specifică spațiului românesc, fiind în creștere a popularității în multe societăți occidentale, situație care face fenomenul și mai îngrijorător.
O altă tendință îngrijorătoare este creșterea numărului și frecvenței apariției mesajelor antisemite și negaționiste în mass-media, în ziare locale, tabloide sau ziare filo-legionare și platformele lor online sau la unele televiziuni. Și aceste surse de informare, care beneficiază, în virtutea misiunii lor jurnalistice, de o credibilitate sporită, riscă să extindă, în percepția publicului lor, această credibilitate asupra mesajelor antisemite diseminate, ceea ce este, desigur, contrar deontologiei jurnalistice și interesului public.
„Nici în mediul online nu remarcăm îmbunătățiri, în pofida reglementărilor europene și prevederilor naționale în vigoare. Din contră, unele platforme online dau semnale sporite de dezinteres față de combaterea urii în spațiul virtual, deși această responsabilitate le revine. În pofida creșterii mobilizării unora dintre autoritățile responsabile cu aplicarea prevederilor legale, observăm că aceasta nu reușește să descurajeze astfel de manifestări antidemocratice, în timp ce acestea sunt alimentate și legitimate de către un număr semnificativ de actori politici, media și statali, și amplificate de un mediu online deficitar gestionat”, mai relevă documentul.
De asemenea, institutul atrage atenția asupra numărului și diversității canalelor online audiovizuale care promovează, de cele mai multe ori, sistematic, conținut antisemit, negaționist sau apologetic, iar rețelele sociale și platformele video contribuie la amplificarea mesajelor prin mecanisme precum redistribuirea sau promovarea prin algoritmii platformelor.
„Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a devenit mai activ în combaterea manifestărilor antisemite, negaționiste și prolegionare în mediul audio-vizual, îndeosebi online, dar capacitatea și instrumentele pe care acesta le are la dispoziție limitează semnificativ impactul real și eficiența pe care o singură instituție publică o poate avea în gestionarea conținutului online, la fel ca în cazul notificatorilor de încredere. Această responsabilitate trebuie să revină, în primul rând, platformelor online, inclusiv prin măsuri proactive de identificare și limitare a conținutului care le încalcă standardele sau prevederile DSA. În realitate, eficiența prevederilor se dovedește limitată iar angajamentul unora dintre rețelele sociale de a le respecta este doar formal. În cele mai multe cazuri, formele clasice de antisemitism sunt în continuare cele mai prevalente, observăm însă și o tendință în creștere de camuflare a prejudecăților antisemitismului clasic sub forma retoricii antisioniste, în care termenul „sionist” devine doar un paravan pentru termenul „evreu”. Astfel de paravane pentru antisemitismul manifest par să fi devenit și unele referiri la persoane sau instituții asociate cu evreitatea sau cu memoria Holocaustului, devenite țintele unui val amplu de ură, amenințări și instigări la violență în perioada menționată. Adesea, aceste manifestări depășesc vizibil limitele a ceea ce constituie o atitudine critică într-o societate democratică ce respectă drepturile și libertățile constituționale ale cetățenilor săi. Îngrijorătoare sunt și încercările multiple de abrogare a legislației menite să prevină sau să combată fenomenele amintite”, mai este precizat în raport.
