Conform unor sondaje Eurobarometru recente, sănătatea se numără printre principalele priorități ale cetățenilor europeni, iar cele două noi rapoarte publicate astăzi de Comisia Europeană confirmă faptul că Uniunea Europeană a Sănătății este mai bine pregătită pentru a combate amenințările la adresa sănătății.
Rapoartele arată modul în care Uniunea Europeană a răspuns la nevoia și cererea de sisteme de sănătate mai reziliente, mai robuste și mai echitabile, mai bine pregătite pentru potențiale crize. Cele două documente evidențiază, de asemenea, domeniile în care sunt necesare eforturi suplimentare.
Astfel, Raportul “Starea de pregătire în domeniul sănătății în 2023” prezintă acțiunile UE întreprinse de la pandemia COVID-19, concentrându-se asupra amenințărilor transfrontaliere la adresa sănătății, în timp ce Raportul de sinteză privind Starea de sănătate în UE: 2023 evaluează performanța sistemului de sănătate, subliniind impactul COVID-19 asupra sănătății mintale și reformele realizate de statele membre.
UE și-a consolidat arhitectura de securitate sanitară, utilizând Regulamentul privind amenințările transfrontaliere grave la adresa sănătății. Structurile consolidate, precum Comitetul UE pentru securitate sanitară, capacitățile îmbunătățite ale laboratoarelor și finanțarea substanțială din cadrul programului EU4Health, vizează consolidarea sistemelor naționale de supraveghere. Vaccinarea rămâne crucială, cu eforturi continue pentru a aborda bolile infecțioase și cu un accent pe vaccinarea de rutină pe tot parcursul vieții.
Raportul privind gradul de pregătire subliniază provocări precum rezistența antimicrobiană, bolile animalelor și impactul schimbărilor climatice asupra sănătății, îndemnând la o abordare “One Health”. UE este implicată activ în eforturile internaționale în vederea încheierii unui acord de prevenire a pandemiilor și se angajează să consolideze Regulamentul sanitar internațional.
În ceea ce privește starea de sănătate în România, raportul de țară arată că în 2022, speranța medie de viață la naștere în România era de 75,3 ani (71,5 ani pentru bărbați și 79,3 ani pentru femei). Speranța de viață a crescut ușor mai rapid decât media UE între 2010 și 2019. Pandemia COVID-19 a făcut ca speranța de viață să scadă cu 0,3 ani în general, între 2019 și 2022 – un nivel care reprezintă jumătate din media UE.
Evaluarea factorilor de risc indică că ratele zilnice de fumat pentru adulții români sunt la egalitate cu media UE: aproximativ una din cinci persoane era fumător regulat în 2019. Cu toate acestea, aproximativ 35% din populație a raportat consumul excesiv de alcool cel puțin o dată pe lună în 2019, ceea ce este aproape dublu față de media UE. La 11 %, nivelurile de obezitate în rândul adulților sunt cele mai scăzute din UE.
În ceea ce privește sistemul de sănătate, cu un total de 1.663 de euro pe cap de locuitor, cheltuielile de sănătate din România au reprezentat mai puțin de jumătate din media UE în 2021. Cheltuielile curente pentru sănătate au reprezentat 6,5 % din PIB în România, din care aproape 80% au provenit din surse publice. Sursele private de cheltuieli de sănătate sunt dominate de plățile din buzunar, predominant pentru produse farmaceutice în ambulatoriu și pentru asistență stomatologică.
Raportul arată, totodată, că eficacitatea sistemului de sănătate în prevenirea decesului în urma bolilor tratabile este de două ori mai slabă decât media UE. Atât rata mortalității tratabile, cât și cea a mortalității evitabile în România sunt cu mult peste mediile din UE. Mortalitatea din cauze tratabile este determinată de bolile cardiace ischemice, pneumonia și accidentul vascular cerebral. Rata mortalității evitabile a crescut odată cu clasificarea deceselor COVID-19 ca fiind evitabile în 2020, dar este, de asemenea, determinată de bolile cardiace ischemice și de bolile legate de consumul de alcool.
Conform datelor EU-SILC, nevoile de îngrijire medicală nesatisfăcute în România (4,9 % din populație) sunt mai mult decât duble față de media UE (2,2 %). Un procent ridicat de români cu venituri mici raportează nevoi nesatisfăcute, la o rată de aproape trei ori mai mare decât în cazul gospodăriilor cu venituri mici din UE. Principalul motor al nevoilor nesatisfăcute este reprezentat de costuri, deși deficitul de forță de muncă reduce, de asemenea, disponibilitatea îngrijirii.
În ciuda acestor neajunsuri, raportul arată că România a făcut eforturi pentru creștere rezilienței sistemului de sănătate, cheltuielile publice în domeniu crescând în termeni reali începând cu 2015/2016, o tendință care s-a menținut pe tot parcursul pandemiei, în ciuda unei reduceri puternice a PIB-ului în 2019/2020. Investițiile din cadrul Planului de Redresare și Reziliență al României și al politicii de coeziune a UE vizează consolidarea rezilienței sistemului de sănătate și îmbunătățirea calității asistenței medicale.
