Uniunea Europeană înregistrează îmbunătăţiri în privinţa colectării şi a tratării apelor uzate, însă progresele nu au fost uniforme, iar în unele state membre este nevoie de o mai bună planificare şi de o finanţare sporită a acestei infrastructuri, a declarat comisarul UE pentru mediu, pescuit şi oceane, Virginijus Sinkevicius, potrivit comunicatului oficial al Executivului.
Comisia Europeană a publicat joi cel de al 10-lea raport referitor la punerea în aplicare a Directivei privind tratarea apelor uzate urbane. Acesta arată că s-a înregistrat o îmbunătăţire globală a colectării şi tratării apelor uzate în oraşele europene, însă nivelurile de succes diferă între statele membre, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.
“Raportul confirmă că în întreaga UE există îmbunătăţiri în privinţa colectării şi a tratării apelor uzate. Normele UE au jucat un rol esenţial pentru îmbunătăţirea calităţii râurilor, lacurilor şi mărilor de pe continentul nostru şi au avut un impact benefic asupra sănătăţii şi calităţii vieţii europenilor. Cu toate acestea, progresele nu au fost uniforme, iar în unele state membre ale UE este nevoie de o mai bună planificare şi de o finanţare sporită a infrastructurii de colectare şi tratare a apelor uzate. Vom face tot ce ne stă în putinţă pentru a stimula inovarea şi noile investiţii în acest sector peste tot în Europa”, a dat asigurări Virginijus Sinkevicius.
În 2017, majoritatea statelor europene a colectat şi tratat la nivel terţiar apele uzate de la populaţiile lor. În cele 27 de state membre UE, 69% din populaţie era conectată la nivel terţiar de tratament şi 13% la nivel secundar de tratament.
Statele cu mai puţin de 80% din populaţie conectată la sisteme de tratare a apelor reziduale urbane erau Albania, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Irlanda, Italia, Lituania, Polonia, România, Serbia, Slovacia şi Slovenia.
În 2017, majoritatea statelor europene a colectat şi tratat apele reziduale urbane de la cel puţin 80% din populaţiile lor. Unele ţări construiesc facilităţi de tratare, iar cu doar 50 – 55% din populaţie sunt în prezent conectate Albania, Croaţia şi România. Între 60 şi 70% din populaţie este conectată în Bosnia şi Herţegovina, Irlanda, Italia, Serbia şi Slovacia, în timp ce în Bulgaria, Lituania, Polonia şi Slovenia între 71 şi 76% din populaţie este conectată la sisteme de tratare a apelor reziduale urbane.
În ultimii ani, investiţiile în tratarea apelor reziduale urbane, în special în statele care au aderat recent la UE, au fost direcţionate către un nivel mai ridicat al tratării (Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România şi Slovenia).
