Connect with us

NATO

Raport oficial: Bugetele apărării din țările UE, la cel mai mare nivel din ultimii 15 ani. Cheltuielile pentru cercetare și tehnologie, sub nivelul maxim din 2007

Published

on

© European External Action Service

Agenția Europeană de Apărare (EDA) a publicat joi raportul său anual privind bugetele pentru apărare pentru anul 2019 din cele 26 de state membre care participă la apărarea europeană, document ce reliefează un buget total cumulat de 186 de miliarde de euro, reprezentând o creștere de 5% față de anul precedent și un nou vârf în istoria bugetelor militare europene, care, în 2005, însumau 181 de miliarde de euro.

“În 2019, cheltuielile totale în domeniul apărării s-au ridicat la 186 miliarde EUR, marcând o creștere de 5% față de 2018, devenind cel mai înalt nivel înregistrat vreodată de EDA de când a început să colecteze date în 2006”, informează Agenția într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Raportul EDA constată, de asemenea, că aproape toate statele membre și-au sporit cheltuielile pentru apărare în 2019, inclusiv cu creșteri semnificative la achiziționarea de echipamente noi, deși documentul nu dezvăluie cheltuielile individuale ale statelor membre.

Bugetele însumate de 186 de miliarde de euro corespund unui procent 1,4% din produsul intern brut (PIB) al celor 26 de state membre și marchează al cincilea an de creștere consecutivă, fapt care reiese și din rapoartele anuale ale NATO, în condițiile în care din cele 26 de state participante la EDA, 21 sunt state membre ale Alianței Nord-Atlantice.

“Creșterea cu 5% a cheltuielilor înregistrată în 2019 reprezintă cea mai puternică creștere, deoarece tendința generală a cheltuielilor pentru apărare a fost inversată în 2015, după criza financiară”, subliniază raportul EDA.

În 2014, cheltuielile totale pentru apărare ale statelor UE se ridicau la 156 de miliarde de euro.

© European Defence Agency

 

Dintre cele 26 de state membre, 23 au crescut cheltuielile de apărare comparativ cu 2018, patru cu mai mult de 1 miliard de euro, doar trei diminuându-și cheltuielile în 2019.

Raportul EDA, bazat pe datele furnizate de ministerele apărării, constată, de asemenea, că totalul cheltuielilor de apărare a reprezentat 2,9% din totalul cheltuielilor guvernamentale.

În 2019, statele membre EDA au cheltuit 41,4 miliarde de euro pentru investiții în apărare (achiziții de echipamente și cercetare și dezvoltare), ceea ce corespunde unei creșteri de 19% față de 2018, atingând nivelul de referință al cheltuielilor cu cel puțin 20% din totalul cheltuielilor de apărare să fie destinate investițiilor, pentru prima dată din 2010, cu 22% în general.

© European Defence Agency

Statele UE alocă puțini bani pentru proiectele colaborative cu alte țări membre

În ciuda creșterii cheltuielilor totale de apărare, cheltuielile de apărare colaborativă s-au diminuat.

În 2019, statele membre au cheltuit în total 7 miliarde de euro pentru achiziționarea de echipamente noi în cooperare cu alte state membre, reprezentând o scădere de 6% față de 2017. Statele membre au efectuat 20% din achizițiile lor totale de echipamente în cooperare cu alte state membre în 2019, situându-se cu mult sub nivelul de referință colectiv de 35% și marcând o scădere semnificativă de la 27%, înregistrată în 2017.

Cheltuielile pentru cercetare și tehnologie, sub valoarea maximă din 2007

În 2019, cheltuielile pentru cercetare și tehnologie în domeniul apărării (R&T) s-au ridicat la 1,7 miliarde de euro, marcând o creștere de 13% față de 2018. Cu toate acestea, spre deosebire de cheltuielile totale în domeniul apărării care depășesc acum nivelurile din 2007, investițiile în cercetare și tehnologie în domeniul apărării sunt marcate de o recuperare mai multă și rămân cu aproximativ 380 milioane de euro sub valoarea maximă din 2007.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Un detașament de 30 de militari de la Brigada Multinațională de la Craiova, dislocat de România la misiunea UE din Bosnia și Herțegovina

Published

on

© MApN/ Facebook

România a suplimentat contribuția la misiunea EUFOR ALTHEA prin participarea, începând de luni, 17 ianuarie, cu un detașament format din 30 de militari ai Batalionului 22 Infanterie „Romanați” din Caracal, aflat în subordinea Brigăzii Multinaționale de Sud-Est din Craiova, informează MApN într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Infanteriștii olteni se vor alătura celor 39 de militari ce desfășurau, în principal, activități de stat major în cadrul comandamentului misiunii EUFOR ALTHEA dislocat în Camp Butmir, Sarajevo.

Plutonul de manevră este dotat cu mijloace tehnice blindate – PIRANHA III C, se află sub comanda operațională a Comandamentului Forțelor Întrunite din Statul Major al Apărării și va fi integrat în Batalionul Multinațional al misiunii EUFOR ALTHEA. Militarii români vor executa, timp de șase luni, misiuni în sprijinul autorităților locale având ca scop menținerea unui climat de securitate și stabilitate, concomitent cu dezvoltarea și instruirea forțelor armate din Bosnia și Herțegovina.

Decizia de suplimentare a contribuției României la Operația EUFOR ALTHEA a fost luată pentru îmbunătățirea nivelului de protecție a forței pe timpul executării misiunilor în acest teatru de operații.

Suplimentarea de forțe se înscrie în plafonul aprobat de Consiliul Suprem de Apărare a Țării privind forțele și mijloacele Armatei României care pot fi puse la dispoziție pentru participarea la misiuni și operații în afara teritoriului național în anul 2022.

Misiunea EUFOR ALTHEA a Uniunii Europene se desfăşoară pe teritoriul Bosniei şi Herţegovinei începând cu anul 2004, în baza unui mandat al Organizației Națiunilor Unite.

Participarea României la operația EUFOR Althea reflectă atât consolidarea angajamentului asumat în cadrul Uniunii Europene, cât şi a parteneriatului NATO-UE, reprezentând, în același timp, un element de menținere a securității şi stabilității în regiune.

Continue Reading

NATO

România are un nou ambasador la NATO: Secretarul de stat Dan Neculăescu, numit în funcție de președintele Klaus Iohannis

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe

Președintele Klaus Iohannis a semnat luni decretul privind acreditarea diplomatului Dănuţ-Sebastian Neculăescu în calitatea de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar, reprezentant permanent al României la NATO şi şef al Delegației Permanente a României la NATO, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Secretar de stat pentru afaceri strategice în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, Neculăescu preia această poziție după rechemarea din funcție a ambasadorului Stelian Stoian, cel care a condus delegația României la NATO din 2013 și care a fost numit între timp ambasador al României pe lângă instituțiile internaționale de la Viena.

Numirea lui Neculăescu la conducerea delegației României la Alianța Nord-Atlantică este anunțată într-un nou climat de tensiune între NATO și Rusia. Diplomatul are o bogată expertiză în securitatea regională, fiind anterior și secretar de stat pentru relațiile cu vecinătatea estică a României.

Potrivit MAE, Dănuț Sebastian Neculăescu este secretar de stat pentru afaceri strategice, este diplomat de carieră și lucrează în Ministerul Afacerilor Externe al României din octombrie 2002. În perioada 2017-2019 a deţinut funcţia de secretar de stat pentru relații cu vecinătatea estică și relații multilaterale la nivel global. Pe parcursul carierei diplomatice a îndeplinit responsabilități atât în Centrala Ministerului Afacerilor Externe, cât și în serviciul diplomatic exterior.

În intervalul aprilie – iulie 2017 a îndeplinit funcția de consilier de stat în cadrul aparatului propriu de lucru al Prim-ministrului.

Anterior, din iunie 2016 și până aprilie 2017 a deținut funcția de secretar de stat pentru afaceri strategice și, ulterior, pentru afaceri regionale în cadrul Ministerului Afacerilor Externe. A contribuit la aprofundarea dialogului strategic cu SUA, inclusiv prin participarea la consultări în cadrul Celei de a V-a reuniune a Task-Force-ului pentru implementarea Declarației comune privind Parteneriatul Strategic pentru secolul XXI între România şi SUA. De asemenea, printre principalele linii de mandat s-a numărat consolidarea Parteneriatului strategic bilateral pentru integrare europeană a Republicii Moldova.  

În perioada august 2015 – iunie 2016, a ocupat poziția de director general pentru afaceri strategice, iar în intervalul octombrie 2011 – ianuarie 2013, respectiv noiembrie 2013 – august 2015 a îndeplinit funcția de director pentru politici de securitate. Din aceste poziții a contribuit la pregătirea Summit-urilor NATO din SUA (Chicago – 2012), Marea Britanie (New Port – 2014), precum și la dezvoltarea parteneriatelor strategice ale României pe dimensiunea de securitate cu SUA, Polonia și Turcia. În perioada ianuarie 2013 – noiembrie 2013 a lucrat în calitate de responsabil cu planificarea activităților de monitorizare din cadrul Cartierului General de la Tbilisi al Misiunii UE a Monitorizare din Georgia (EUMM). În intervalul decembrie 2006 – mai 2009 a fost adjunct reprezentantului permanent al României la dialogul politico-militar de la Viena, (Forumul pentru Dialog în domeniul Securității/FSC, Comisia Consultativă Cer Deschis, Grupul Consultativ Comun/JCG) și în Comitetul de Securitate al OSCE, creat în 2006.

În intervalul mai 2009 – septembrie 2011 a fost adjunctul reprezentantului permanent al României pe lângă Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA), cu sediul la Viena, și Comisiei pregătitoare a Tratatului pentru Interzicerea Totală a Testelor Nucleare (CTBTO). Din această poziție a contribuit la pregătirea și derularea mandatului României de vicepreședinte al Consiliului Guvernatorilor AIEA (2009 – 2011), respectiv de președinte al Conferinței Generale a AIEA (septembrie 2011). Totodată, a sprijinit îndeplinirea mandatului României de coordonator la nivelul Agenției de la Viena pentru negocierile cu Secretariatul AIEA şi statele membre privind bugetul AIEA pentru 2010 – 2011 și al elaborării Strategiei AIEA pe Termen Mediu pentru 2012 – 2017.

Anterior, în intervalul martie 2004 – decembrie 2006, a îndeplinit funcția de șef birou și ulterior director al Direcției OSCE, Neproliferare și Controlul Armamentelor din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

Între anii 2002 – 2004 a îndeplinit funcții de consilier la Cabinetul Ministrului și de secretar III, ulterior secretar II, în cadrul Direcției Analiză și Planificare Politică, respectiv Direcției NATO din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. 

Este absolvent al Facultății de Științe Politice și Administrative a Universității din București și al Facultății de Drept din cadrul Universității Nicolae Titulescu, București. 

A absolvit cursuri ale Academiei Diplomatice a Ministerului Afacerilor Externe (2002), Academiei Diplomatice din Marea Britanie (2002) și Colegiului NATO de la Roma (2003).

S-a născut în 1975. Este căsătorit și are un băiat.

Continue Reading

NATO

Estonia anunță că este pregătită să primească 5000 de soldați din forța de reacție rapidă a NATO: Regiunea baltică trebuie întărită

Published

on

© NATO

Estonia este pregătită să primească pe teritoriul său până la 5.000 de soldaţi ai Forţei Întrunite cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat (VJTF) a NATO, a transmis luni secretarul permanent al Ministerului Apărării estonian, Kusti Salm, informează Radiodifuziunea publică estonă ERR, potrivit Agerpres

„Vedem foarte clar că, în conformitate cu politica de descurajare, regiunea baltică trebuie întărită. Există planuri precise, cum să fie făcut acest lucru în caz de necesitate”, a spus oficialul estonian.

Totodată, Kusti Salm a declarat că, dacă NATO va decide să trimită pe flancul estic mai mulţi militari, aceştia ar putea fi amplasaţi într-o altă ţară.  „Din punct de vedere al eficienţei militare, ar fi înţelept ca unele unităţi să fie amplasate, de exemplu, în România”, a adăugat acesta.

Kusti Salm a informat că în oraşul estonian Tapa există deja o zonă pentru primirea aliaţilor, unde pot fi depozitate tehnică, armament şi de unde acesta ar putea fi distribuit unităţilor. El a dat asigurări că Estonia este gata să construiască noi cazărmi pentru aliaţi, dacă aceştia vor fi desfăşuraţi în republica baltică pe bază permanentă.

Mai mult, secretarul Ministerului Apărării estonian a amintit că decizia de a trimite în Estonia un grup militar al NATO sub conducerea Regatului Unit a fost luată la sfârşitul lui 2016 şi că deja în aprilie 2017 aliaţii au ajuns în republică.

„În acest răstimp s-a reuşit crearea de infrastructură. Nu mă îndoiesc nicio secundă că vom putea repeta această performanţă dacă în viitorul apropiat va apărea o asemenea necesitate”, a mai spus el.

Reamintim că președintele Estoniei, Alar Karis, a solicitat săptămâna trecută o creștere a numărului de efective NATO în țara sa, pe fondul intensificării acțiunilor agresive ale Rusiei pe flancul estic al Europei. Într-o declarație pentru Politico Europe în urma discuțiilor cu secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, Karis și-a exprimat profunda îngrijorare față de comasarea, de către Moscova, a trupelor ruse la granița cu Ucraina, apreciind că NATO ar trebui să acționeze cu celeritate pentru a-și spori apărarea.

Discuțiile dintre Occident și Rusia au debutat săptămâna trecută într-o atmosferă tensionată, în urma cărora Statele Unite au specificat cu fermitate că resping propunerile de securitate ale Moscovei, pe care le-au calificat drept inacceptabile, dovadă a unei poziții coordonate între aliați, și au anunțat că nu vor precupeți niciun angajament pentru a-și consolida ”prezența NATO în statele aliate din prima linie și să sporească asistența defensivă pentru Ucraina” dacă Rusia alege ”calea unui nou conflict”.

De altfel, consolidarea flancului estic reprezintă unul dintre obiectivele de politică externă a României, enunțate de președintele Klaus Iohannis în discursul anual susținut în fața ambasadorilor acreditați la București.

Mesaje similare au fost transmise și de Jens Stoltenberg după reuniunea Consiliului NATO-Rusia, care a reafirmat ”politica ușilor deschise a NATO și dreptul fiecărei țări de a-și alege propriile acorduri de securitate”, respingând astfel solicitările Moscovei, ce dorește, printre altele, retragerea forțelor din estul Alianței și garanții că aceasta nu va mai accepta niciun nou membru.

Continue Reading

Facebook

U.E.2 hours ago

Miniștrii de finanțe din zona euro vor discuta despre modul în care pot fi modificate regulile fiscale ale UE, astfel încât guvernele să le respecte

CHINA2 hours ago

Forumul de la Davos: Președintele Chinei atrage atenția că o confruntare globală ”nu rezolvă problemele” și ar putea avea ”consecințe catastrofale”

U.E.3 hours ago

UE: Procesul de reformă pentru consolidarea sistemului judiciar din Serbia trebuie să continue dincolo de referendumul din 16 ianuarie

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comisia Europeană lansează o cerere de proiecte în valoare de 1 milion de euro adresată facultăților de jurnalism din UE

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Raport: Prețurile gazelor naturale în UE au crescut la niveluri record în al treilea trimestru din 2021, influențate de piețele globale de gaze

NATO3 hours ago

Un detașament de 30 de militari de la Brigada Multinațională de la Craiova, dislocat de România la misiunea UE din Bosnia și Herțegovina

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Uniunea Europeană alocă 1,5 miliarde de euro în 2022 pentru a răspunde crizelor umanitare din întreaga lume

RUSIA4 hours ago

La un an de la arestarea sa, Aleksei Navalnîi declară că ”nu regretă nicio secundă” că a revenit în Rusia pentru a continua lupta împotriva Kremlinului

NATO5 hours ago

România are un nou ambasador la NATO: Secretarul de stat Dan Neculăescu, numit în funcție de președintele Klaus Iohannis

RUSIA5 hours ago

Ministrul german de externe întreprinde vizite la Kiev și Moscova pentru a promova calea diplomatică, fără a face compromisuri privind inviolabilitatea frontierelor Ucrainei și dreptul acesteia de a-și alege alianțele

CHINA2 hours ago

Forumul de la Davos: Președintele Chinei atrage atenția că o confruntare globală ”nu rezolvă problemele” și ar putea avea ”consecințe catastrofale”

SUA3 days ago

SUA sunt pregătite atât pentru discuții, cât și pentru represalii față de Rusia, nefiind clar că Moscova a decis „în mod categoric” să întreprindă o acțiune militară în Ucraina

NATO5 days ago

Klaus Iohannis reafirmă obiectivul creșterii prezenței militare SUA în România în contextul tensiunilor cu Rusia: Punerea sub semnul întrebării a arhitecturii de securitate europene este inacceptabilă

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis: Finalizarea aderării României la Spaţiul Schengen este “deosebit de importantă”. Finalizarea MCV, o altă prioritate majoră

FONDURI EUROPENE3 weeks ago

Premierul Nicolae Ciucă va prelua monitorizarea operaționalizării PNRR: La începutul lui 2022 urmează să intre în contul statului încă 1,9 miliarde de euro, prefinanțare din împrumutul acordat României

ROMÂNIA3 weeks ago

Guvernul lucrează la un plan de acțiune din bani europeni care să transforme România într-un lider regional pentru dezvoltare durabilă până în 2030

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă, prima întâlnire cu reprezentanții AmCham România: Stimularea investițiilor străine și atragerea de fonduri europene prin PNRR și CFM, soluții pentru prosperitate și bunăstare

ROMÂNIA3 weeks ago

Prim-ministrul Nicolae Ciucă, mesaj de Crăciun: Să ne gândim la sănătatea noastră și a celor din jur, cel mai frumos dar pe care îl putem oferi celorlalți

ROMÂNIA3 weeks ago

Klaus Iohannis, mesaj de Crăciun: La finalul unui an foarte dificil, să ne reîntoarcem la semnificațiile acestei sărbători

NATO4 weeks ago

Nicolae Ciucă, la NATO: Actuala comasare de trupe rusești este nejustificată. Confirmă nevoia de a întări acţiunile de descurajare a ameninţărilor şi de apărare pe flancul estic şi la Marea Neagră

Advertisement

Team2Share

Trending