Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Raportul anual privind extinderea UE: Comisia recomandă țărilor membre să deschidă negocierile de aderare cu Albania. Turcia, criticată pentru deteriorarea democrației

Published

on

Comisia Europeană a adoptat miercuri pachetul anual de extindere, document ce evaluează stadiul în care se află țările din Balcanii de Vest și Turcia în ceea ce privește punerea în aplicare a principalelor reforme politice și economice, precum și acțiunile care ar trebui întreprinse pentru a rezolva problemele rămase. Printre altele, Comisia recomandă ca statele membre să ia în considerare deschiderea negocierilor de aderare cu Albania. Acest lucru este, totuși, strict condiționat de înregistrarea unor progrese credibile și concrete în punerea în aplicare a reformei sistemului judiciar, în special în ceea ce privește reevaluarea judecătorilor și a procurorilor.

Hahn_13092013Perspectiva aderării la UE continuă să genereze transformări și să consolideze stabilitatea în țările din Europa de Sud-Est, iar un proces de extindere credibil rămâne un instrument de neînlocuit pentru a consolida aceste țări și a le ajuta să realizeze reforme politice și economice. Reamintim astăzi faptul că UE sprijină în permanență aceste eforturi și îndemnăm guvernele țărilor implicate în procesul de aderare să urmeze mai activ reformele necesare și să le integreze realmente în agendele lor politice, nu doar pentru că UE solicită acest lucru, ci pentru că este în interesul propriilor cetățeni și al Europei în ansamblul său”, a declarat Johannes Hahn, comisarul european pentru politică europeană de vecinătate și negocieri privind extinderea, conform unui comunicat al Comisiei Europene.

Comisarul Hahn a adăugat că raportul anual privind Turcia din acest an vine într-un moment foarte important pentru Turcia și pentru relațiile UE-Turcia.

Suntem extrem de îngrijorați în legătură cu deteriorarea statului de drept și a democrației în urma tentativei eșuate de lovitură de stat. Este în interesul Turciei să pună capăt neîntârziat tendinței de a se îndepărta de UE”, a spus acesta.

Politica de extindere continuă să dea roade, iar în majoritatea țărilor, reformele avansează, deși cu viteze diferite. Prin urmare, un angajament neîntrerupt față de principiul abordării cu prioritate a aspectelor fundamentale rămâne esențial: Comisia va continua să își concentreze eforturile pe statul de drept, inclusiv în ceea ce privește securitatea, respectarea drepturilor fundamentale, instituțiile democratice și reforma administrației publice, precum și pe dezvoltarea economică și pe competitivitate. Este în continuare esențial ca societatea civilă și părțile interesate în sens mai larg să joace un rol mai pregnant.

rp_eu-countries-flags1-1024x642.jpgRapoartele individuale pentru fiecare stat inclus în pachetul pentru extindere: Albania, Bosnia și HerțegovinaFosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, KosovoMuntenegru, SerbiaTurcia.

Actuala agendă de extindere cuprinde țările din Balcanii de Vest și Turcia. Au fost inițiate negocieri de aderare cu țările candidate Turcia (2005), Muntenegru (2012), precum și cu Serbia (2014), dar încă nu și cu Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (țară candidată din 2005) și cu Albania (statut de țară candidată în 2014). Bosnia și Herțegovina și Kosovo sunt țări potențial candidate.

Situația actuală

În ceea ce privește statul de drept, în ansamblu, s-au făcut eforturi pentru modernizarea cadrelor și a infrastructurii juridice. Parlamentul Albaniei a adoptat în unanimitate modificările constituționale care asigură baza pentru o reformă judiciară profundă și amplă. Cu toate acestea, cele mai multe țări continuă să se confrunte cu probleme de eficiență și cu o insuficientă independență și răspundere a sistemului judiciar. În ultimii ani, toate țările și-au consolidat cadrele pentru combaterea corupției și a crimei organizate; acum, mai mult ca niciodată, eforturile trebuie să se concentreze pe obținerea de rezultate în ceea ce privește anchetele, urmăririle penale și hotărârile judecătorești în cauze de la toate nivelurile. Țările implicate în procesul de aderare și-au modificat, de asemenea, legislația în materie penală și legislația antiterorism, dobândind astfel instrumente mai robuste pentru a contracara criminalitatea și terorismul. Mai multe țări au adoptat noi strategii și planuri de acțiune în materie de combatere a terorismului, însă trebuie să se depună mai multe eforturi pentru a combate radicalizarea, în special în domeniul învățământului și prin exercitarea unui control mai strict asupra finanțării străine care promovează mesaje radicale.

Drepturile fundamentale continuă să fie, în mare măsură, consacrate în legislația țărilor implicate în procesul de aderare. În Balcanii de Vest există în continuare deficiențe în practică, dar situația este, în linii mari, stabilă. În Turcia s-au înregistrat regrese în acest domeniu, iar aplicarea în practică prezintă adesea deficiențe semnificative. În urma tentativei de lovitură de stat din iulie a fost declarată starea de urgență, în acest context fiind luate măsuri de anvergură de natură să afecteze drepturile fundamentale. Numeroase încălcări grave ale interdicției de a recurge la tortură și rele tratamente și ale drepturilor procedurale au fost invocate în perioada care a urmat tentativei de lovitură de stat.

Libertatea de exprimare și libertatea mass-mediei reprezintă în continuare un motiv de preocupare deosebit în majoritatea țărilor implicate în procesul de aderare, deși în grade diferite. Lipsa de progrese în acest domeniu, deja observată în ultimii doi ani, a persistat, și, în unele cazuri, s-a intensificat. Discriminarea și ostilitatea față de categoriile vulnerabile ale populației, inclusiv pe motive de orientare sexuală sau de identitate de gen, continuă să reprezinte un motiv serios de îngrijorare.

Criza migrației a fost unul dintre principalele subiecte de pe agenda politică în cursul anului trecut. Aceasta a continuat să demonstreze relevanța strategică a politicii de extindere în regiune. UE a reacționat printr-o abordare cuprinzătoare, ținând cont în mod corespunzător de drepturile omului. Închiderea efectivă a rutei Balcanilor de Vest de către țările în cauză, coroborată cu Declarația UE-Turcia din 18 martie au dat rezultate concrete pe teren, iar numărul migranților în situație neregulamentară și al solicitanților de azil care ajung pe insulele grecești a scăzut în mod semnificativ, de la câteva mii pe zi la mai puțin de 100 pe zi în medie. Un alt rezultat a fost o scădere semnificativă a numărului de vieți pierdute pe mare.

Buna funcționare a instituțiilor democratice continuă să reprezinte o provocare majoră în numeroase țări. Rolul central pe care îl joacă într-o democrație parlamentele naționale ar trebui să fie integrat în cultura politică. În Turcia, tentativa de lovitură de stat din luna iulie a constituit un atac șocant și brutal la adresa instituțiilor alese în mod democratic. Având în vedere amenințarea gravă la adresa democrației turce și a statului turc, o reacție rapidă și decisivă la această amenințare era legitimă. Cu toate acestea, amploarea și natura colectivă a măsurilor adoptate în urma loviturii de stat ridică o serie de semne de întrebare.

Progresele referitoare la reforma administrației publice au fost diferite de la o țară la alta. Drepturile cetățenilor de a beneficia de o bună administrare, de acces la informații și de justiție în materie administrativă ar trebui să fie garantate într-un mod mai adecvat.

Situația economică s-a îmbunătățit treptat în întreaga regiune, cu o creștere mai puternică, investiții mai mari și mai multe locuri de muncă create de sectorul privat. Cu toate acestea, toate țările implicate în procesul de aderare se confruntă cu provocări structurale majore de natură economică și socială, cu o eficiență scăzută a administrațiilor publice și cu rate ridicate ale șomajului. În special, șomajul în rândul tinerilor se menține la un nivel îngrijorător de ridicat. Climatul de investiții este, de asemenea, afectat negativ de deficiențe persistente în ceea ce privește statul de drept.

Impulsul dat prin intermediul „procesului de la Berlin” și al inițiativei celor șase din Balcanii de Vest, în special în ceea ce privește agenda UE privind conectivitatea, a continuat să promoveze o mai bună cooperare regională și relații de bună vecinătate, sprijinind astfel stabilizarea politică și oportunitățile economice.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen, mesaj pe Twitter după întâlnirea cu Klaus Iohannis: Am discutat despre situația politică din România și poziția de comisar european

Published

on

© Klaus Iohannis/ Twitter

Corespondență din Bruxelles

Președinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis miercuri seară, într-un mesaj pe Twitter, că a discutat cu președintele Klaus Iohannis, în cadrul întrevederii avute în marja Consiliului European, despre comisarul pe care România trebuie să-l nominalizeze în noul Colegiu al Comisiei Europene.

O plăcere să mă întâlnesc și să discut cu președintele Klaus Iohannis despre actuala situație politică din România și solicitarea mea de nominalizări a unor candidați din partea României pentru viitorul Colegiu”, a scris von der Leyen, pe Twitter.

Președintele Klaus Iohannis s-a întâlnit, la Bruxelles, cu președinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cei doi oficiali discutând cu privire la portofoliul alocat României în cadrul Comisiei Europene, în contextul în care țara noastră, alături de Franța și Ungaria, trebuie să facă noi propuneri de candidați pentru viitorul executiv european, al cărui debut de mandat a fost amânat până la 1 decembrie.

Anterior întâlnirii, Iohannis a declarat jurnaliștilor prezenți la Bruxelles că nu poate accepta ca un guvern demis, în speță cabinetul Dăncilă, să facă o propunere de comisar european.

În context, șeful statului a negat că a existat sau că va exista o discuție și o înțelegere pe o rocadă de portofolii, după ce în spațiul public de la București și de la Bruxelles s-a speculat că România, care a primit portofoliul transporturilor, ar putea face schimb de portofolii cu Ungaria, care are atribuit portofoliul pentru vecinătate și extindere.

Votul din plenul Parlamentului European privind validarea Comisiei Europene a Ursulei von der Leyen, programat inițial pentru 23 octombrie, a fost amânat de conducerea PE după ce trei candidați pentru funcția de comisar european – cei ai Franței, României și Ungariei – au fost respinși de comisiile europarlamentare.

Din partea României și a Ungariei, Rovana Plumb și Laszlo Trocsanyi au fost respinși pe criterii de integritate de Comisia pentru afaceri juridice a Parlamentului European, în vreme Sylvie Goulard, din partea Franței, a fost respinsă după două audieri în comisiile de specialitate aferente portofoliului alocat, asupra sa planând tot controverse referitoare la integritate.

Potrivit unei decizii anunțate la 10 septembrie, Ursula von der Leyen a alocat Franței portofoliul pentru piață internă, industria apărării și politică spațială, Ungariei pe cel pentru vecinătate și extindere și României pe cel pentru transporturi.

În acest cadru de referință, președintele francez Emmanuel Macron a anunțat că va face o nouă propunere de comisar european după Consiliul European din 17-18 octombrie, premierul maghiar Viktor Orban a transmis deja că noua propunere a Budapestei este Oliver Varhely, ambasadorul Ungariei la UE, în timp ce la București au început negocierile politice pentru formarea unui nou guvern, în ale cărei atribuții va intra și nominalizarea unui nou comisar european.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen i-a încredințat lui Michel Barnier misiunea negocierii unei noi relații între UE și Marea Britanie după Brexit

Published

on

© European Union 2019

Negociatorul şef al UE pentru Brexit, Michel Barnier, a declarat joi pentru AFP că a fost însărcinat să lanseze negocierea noii relaţii comerciale cu Londra după Brexit dacă acordul va fi aprobat de Parlamentul britanic, relatează AFP.

Dna (Ursula) von der Leyen mi-a cerut să-mi prelungesc misiunea timp de un an şi voi putea deci să lansez negocierea noii relaţii între Uniunea Europeană şi Regatul Unit“, devenit o ţară terţă, a declarat el pentru AFP, conform Agerpres.

De altfel, în concluziile adoptate joi de liderii europeni, în care acceptă acordul negociat de Michel Barnier cu Londra, șefii de stat sau de guvern îi aduc un omagiu negociatorului-șef al UE.

”Consiliul European își exprimă din nou recunoștința față de Michel Barnier pentru eforturile sale neobosite în calitatea de negociator-șef al Uniunii și pentru contribuția sa la menținerea unității în rândul statelor membre ale UE27 pe parcursul negocierilor privind retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană”, se arată în concluzii.

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene reunite în formatul articolului 50, fără Marea Britanie, și-au dat acceptul cu privire la Acordul privind retragerea Marii Britanii din UE și invită Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene să adopte toți pașii necesari pentru ca acest acord să intre să intre în vigoare la data de 1 noiembrie 2019.

În declaraţie nu figurează vreo posibilă nouă amânare a Brexitului dincolo de data de 31 octombrie dacă Parlamentul britanic respinge acordul.

Uniunea Europeană și Marea Britanie au ajuns la un acord privind Brexit joi dimineață. Acordul convenit între Londra şi Bruxelles prevede că Irlanda de Nord va fi de facto în interiorul vamal britanic, însă de jure va rămâne aliniată anumitor norme ale pieţei unice europene, pentru a se evita reapariţia unei frontiere între Irlanda şi Irlanda de Nord şi a menţine Acordul de pace din Vinerea Mare.

Majoritatea celorlalte prevederi ale acordului – drepturile cetățenilor, angajamentele financiare ale Regatului Unit și perioada de tranziție – au rămas în termenii negociați anterior.

Regatul Unit este primul stat din Uniunea Europeană care a activat clauza de retragere din UE (art. 50) la 29 martie 2017. De atunci şi până în iulie 2019, când Theresa May a fost înlocuită de Boris Johnson, Parlamentul britanic a respins de trei ori rânduri acordul de retragere convenit între echipele de negociere ale Uniunii Europene și Marii Britanii.

Camera Comunelor va avea sâmbătă o reuniune extraordinară în cadrul căreia noul acord va fi supus la vot. Premierul conservator Boris Johnson le-a cerut deputaţilor să voteze documentul care permite o retragere ordonată a Regatului Unit din UE pe 31 octombrie.

Dar refuzul laburiştilor lui Jeremy Corbyn şi al unioniştilor nord-irlandezi (DUP) de a susţine acordul, plus opoziţia liberal-democraţilor faţă de ieşirea din UE, reduc considerabil şansele ca acesta să treacă de votul Camerei Comunelor. Conservatorii dețin 288 de mandate în Camera Comunelor, în timp ce numărul total al membrilor este 650. Astfel, o majoritate simplă poate fi constituită din minim 326 de parlamentari.

În această eventualitate, reamintim că la 4 septembrie parlamentarii britanici au aprobat o lege prin care îl obligă pe Boris Johnson să ceară prelungirea Brexit-ului până la 31 ianuarie 2020 dacă un acord nu este adoptat. De asemenea, o eventuală solicitare din partea lui Boris Jonson, care exclude această opțiune și avertizează că Marea Britanie va părăsi UE la 31 octombrie, trebuie aprobată şi de liderii europeni.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Franța confirmă indirect amânarea votului pentru noua Comisie Europeană: Emmanuel Macron va nominaliza un nou comisar după reuniunea Consiliului European

Published

on

©️ Calea Europeană/ Diana Zaim

Preşedintele francez Emmanuel Macron va nominaliza un nou candidat din partea Franţei pentru Comisia Europeană în locul lui Sylvie Goulard doar după summitul european de joi şi vineri, pentru a încerca mai întâi să rezolve “instabilitatea politică” din cadrul Parlamentului European, a transmis marţi Palatul Elysee, potrivit AFP.

“Premisa obligatorie” pentru numirea candidatului francez este “de a organiza o majoritate politică de acţiune pentru următorii cinci ani”, a explicat preşedinţia franceză, citată de Agerpres.

Şi asta pentru că “vom avea o dificultate de a acţiona” la nivel european “dacă nu vom ţine cont de tensiunile” din Parlamentul European, care a respins comisarii propuşi de Franţa, Ungaria şi România, şi de votul strâns din iulie în favoarea noii preşedinte a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. 

Precizările Palatului Elysee confirmă astfel, indirect, faptul că votul pentru învestitura viitoarei Comisii Europene va fi amânat după 23 octombrie, data la care era inițial programat votul în plenul Parlamentului European. De altfel, președintele Parlamentului European, David Sassoli, a recunoscut sâmbătă că preluarea de către viitoarea Comisie Europeană a atribuțiilor sale la 1 noiembrie este ”probabil imposibilă”, acest lucru urmând să se amâne cu treizeci de zile, până la 1 decembrie. În prezent, Parisul, Bucureștiul și Budapesta sunt așteptate să prezinte noi nominalizări de comisari europeni care vor urma procedura complexă prevăzută și care cuprinde interviul cu președintele ales al Comisiei Europene, avizul Comisiei pentru afaceri juridice din Parlamentul European și audierea în comisiile de resort în acord cu portofoliile alocate celor trei comisari desemnați.

Mai mult, președinția franceză a făcut aceste precizări la o zi distanță după ce președintele Emmanuel Macron a primit-o la Paris pe Ursula von der Leyen, întrevedere în cadrul căreia președintele francez a transmis că lucrează împreună cu președinta aleasă a executivului european pentru ”o Comisie Europeană puternică și stabilă, indispensabilă pentru implementarea suveranității europene”.

În opinia Palatului Elysee, ar fi “distructiv să ne închidem într-o astfel de ambianţă” de “tensiuni între familiile politice” şi de “dorinţă de revanşă”.

“Avem un interes comun, foarte important, ca lucrurile să se stabilizeze în zilele care vin”, a adăugat preşedinţia franceză, în condițiile în care Macron a reacționat în termeni duri după ce Sylvie Goulard a fost respinsă de comisiile de resort ale co-legislativului european, fiind pentru prima dată când un candidat propus de Franţa pentru un post de comisar este respins de către Parlamentul European. Sylvie Goulard fusese desemnată comisar european pentru piață internă, un super-portofolie care cuprinde politica industrială, digitală, de apărare şi spaţială.

Emmanuel Macron a invocat un ”joc politic” și a avut o abordare neobișnuită cu privire la procesul de nominalizare a lui Sylvie Goulard, precizând că Ursula von der Leyen l-a încurajat să o propună pe Goulard și l-a asigurat că liderii grupurilor politice o acceptă. Mai mult, preşedintele francez a acuzat, vinerea trecută, o “criză politică” pe care nu trebuie “să o lăsăm să se dezvolte”, după respingerea de către eurodeputaţi a lui Sylvie Goulard. Au existat speculații că respingerea lui Sylvie Goulard a reprezentat o răzbunare politică din partea eurodeputaților grupului PPE, cea mai mare familie politică și al cărei candidat la șefia Comisiei Europene, Manfred Weber, a fost blocat de Emmanuel Macron în a revendica această funcție, liderul francez opunându-se categoric procedurii Spitzekandidat și invocând lipsa de experiență executivă a eurodeputatului german.

Președintele francez se va reuni, joi și vineri, la Bruxelles cu ceilalți șefi de stat sau de guvern pentru Consiliul European de toamnă, un summit la care a fost invitată și președinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. În acest ansamblu, Emmanuel Macron va participa pentru prima dată la reuniunea liderilor liberalilor europeni, organizată sub egida noului grup politic Renew Europe, punând astfel capăt perioadei în care președintele francez a refuzat să se asocieze unei familii politice europene.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending