Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Raportul anual privind extinderea UE: Comisia recomandă țărilor membre să deschidă negocierile de aderare cu Albania. Turcia, criticată pentru deteriorarea democrației

Published

on

Comisia Europeană a adoptat miercuri pachetul anual de extindere, document ce evaluează stadiul în care se află țările din Balcanii de Vest și Turcia în ceea ce privește punerea în aplicare a principalelor reforme politice și economice, precum și acțiunile care ar trebui întreprinse pentru a rezolva problemele rămase. Printre altele, Comisia recomandă ca statele membre să ia în considerare deschiderea negocierilor de aderare cu Albania. Acest lucru este, totuși, strict condiționat de înregistrarea unor progrese credibile și concrete în punerea în aplicare a reformei sistemului judiciar, în special în ceea ce privește reevaluarea judecătorilor și a procurorilor.

Hahn_13092013Perspectiva aderării la UE continuă să genereze transformări și să consolideze stabilitatea în țările din Europa de Sud-Est, iar un proces de extindere credibil rămâne un instrument de neînlocuit pentru a consolida aceste țări și a le ajuta să realizeze reforme politice și economice. Reamintim astăzi faptul că UE sprijină în permanență aceste eforturi și îndemnăm guvernele țărilor implicate în procesul de aderare să urmeze mai activ reformele necesare și să le integreze realmente în agendele lor politice, nu doar pentru că UE solicită acest lucru, ci pentru că este în interesul propriilor cetățeni și al Europei în ansamblul său”, a declarat Johannes Hahn, comisarul european pentru politică europeană de vecinătate și negocieri privind extinderea, conform unui comunicat al Comisiei Europene.

Comisarul Hahn a adăugat că raportul anual privind Turcia din acest an vine într-un moment foarte important pentru Turcia și pentru relațiile UE-Turcia.

Suntem extrem de îngrijorați în legătură cu deteriorarea statului de drept și a democrației în urma tentativei eșuate de lovitură de stat. Este în interesul Turciei să pună capăt neîntârziat tendinței de a se îndepărta de UE”, a spus acesta.

Politica de extindere continuă să dea roade, iar în majoritatea țărilor, reformele avansează, deși cu viteze diferite. Prin urmare, un angajament neîntrerupt față de principiul abordării cu prioritate a aspectelor fundamentale rămâne esențial: Comisia va continua să își concentreze eforturile pe statul de drept, inclusiv în ceea ce privește securitatea, respectarea drepturilor fundamentale, instituțiile democratice și reforma administrației publice, precum și pe dezvoltarea economică și pe competitivitate. Este în continuare esențial ca societatea civilă și părțile interesate în sens mai larg să joace un rol mai pregnant.

rp_eu-countries-flags1-1024x642.jpgRapoartele individuale pentru fiecare stat inclus în pachetul pentru extindere: Albania, Bosnia și HerțegovinaFosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, KosovoMuntenegru, SerbiaTurcia.

Actuala agendă de extindere cuprinde țările din Balcanii de Vest și Turcia. Au fost inițiate negocieri de aderare cu țările candidate Turcia (2005), Muntenegru (2012), precum și cu Serbia (2014), dar încă nu și cu Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (țară candidată din 2005) și cu Albania (statut de țară candidată în 2014). Bosnia și Herțegovina și Kosovo sunt țări potențial candidate.

Situația actuală

În ceea ce privește statul de drept, în ansamblu, s-au făcut eforturi pentru modernizarea cadrelor și a infrastructurii juridice. Parlamentul Albaniei a adoptat în unanimitate modificările constituționale care asigură baza pentru o reformă judiciară profundă și amplă. Cu toate acestea, cele mai multe țări continuă să se confrunte cu probleme de eficiență și cu o insuficientă independență și răspundere a sistemului judiciar. În ultimii ani, toate țările și-au consolidat cadrele pentru combaterea corupției și a crimei organizate; acum, mai mult ca niciodată, eforturile trebuie să se concentreze pe obținerea de rezultate în ceea ce privește anchetele, urmăririle penale și hotărârile judecătorești în cauze de la toate nivelurile. Țările implicate în procesul de aderare și-au modificat, de asemenea, legislația în materie penală și legislația antiterorism, dobândind astfel instrumente mai robuste pentru a contracara criminalitatea și terorismul. Mai multe țări au adoptat noi strategii și planuri de acțiune în materie de combatere a terorismului, însă trebuie să se depună mai multe eforturi pentru a combate radicalizarea, în special în domeniul învățământului și prin exercitarea unui control mai strict asupra finanțării străine care promovează mesaje radicale.

Drepturile fundamentale continuă să fie, în mare măsură, consacrate în legislația țărilor implicate în procesul de aderare. În Balcanii de Vest există în continuare deficiențe în practică, dar situația este, în linii mari, stabilă. În Turcia s-au înregistrat regrese în acest domeniu, iar aplicarea în practică prezintă adesea deficiențe semnificative. În urma tentativei de lovitură de stat din iulie a fost declarată starea de urgență, în acest context fiind luate măsuri de anvergură de natură să afecteze drepturile fundamentale. Numeroase încălcări grave ale interdicției de a recurge la tortură și rele tratamente și ale drepturilor procedurale au fost invocate în perioada care a urmat tentativei de lovitură de stat.

Libertatea de exprimare și libertatea mass-mediei reprezintă în continuare un motiv de preocupare deosebit în majoritatea țărilor implicate în procesul de aderare, deși în grade diferite. Lipsa de progrese în acest domeniu, deja observată în ultimii doi ani, a persistat, și, în unele cazuri, s-a intensificat. Discriminarea și ostilitatea față de categoriile vulnerabile ale populației, inclusiv pe motive de orientare sexuală sau de identitate de gen, continuă să reprezinte un motiv serios de îngrijorare.

Criza migrației a fost unul dintre principalele subiecte de pe agenda politică în cursul anului trecut. Aceasta a continuat să demonstreze relevanța strategică a politicii de extindere în regiune. UE a reacționat printr-o abordare cuprinzătoare, ținând cont în mod corespunzător de drepturile omului. Închiderea efectivă a rutei Balcanilor de Vest de către țările în cauză, coroborată cu Declarația UE-Turcia din 18 martie au dat rezultate concrete pe teren, iar numărul migranților în situație neregulamentară și al solicitanților de azil care ajung pe insulele grecești a scăzut în mod semnificativ, de la câteva mii pe zi la mai puțin de 100 pe zi în medie. Un alt rezultat a fost o scădere semnificativă a numărului de vieți pierdute pe mare.

Buna funcționare a instituțiilor democratice continuă să reprezinte o provocare majoră în numeroase țări. Rolul central pe care îl joacă într-o democrație parlamentele naționale ar trebui să fie integrat în cultura politică. În Turcia, tentativa de lovitură de stat din luna iulie a constituit un atac șocant și brutal la adresa instituțiilor alese în mod democratic. Având în vedere amenințarea gravă la adresa democrației turce și a statului turc, o reacție rapidă și decisivă la această amenințare era legitimă. Cu toate acestea, amploarea și natura colectivă a măsurilor adoptate în urma loviturii de stat ridică o serie de semne de întrebare.

Progresele referitoare la reforma administrației publice au fost diferite de la o țară la alta. Drepturile cetățenilor de a beneficia de o bună administrare, de acces la informații și de justiție în materie administrativă ar trebui să fie garantate într-un mod mai adecvat.

Situația economică s-a îmbunătățit treptat în întreaga regiune, cu o creștere mai puternică, investiții mai mari și mai multe locuri de muncă create de sectorul privat. Cu toate acestea, toate țările implicate în procesul de aderare se confruntă cu provocări structurale majore de natură economică și socială, cu o eficiență scăzută a administrațiilor publice și cu rate ridicate ale șomajului. În special, șomajul în rândul tinerilor se menține la un nivel îngrijorător de ridicat. Climatul de investiții este, de asemenea, afectat negativ de deficiențe persistente în ceea ce privește statul de drept.

Impulsul dat prin intermediul „procesului de la Berlin” și al inițiativei celor șase din Balcanii de Vest, în special în ceea ce privește agenda UE privind conectivitatea, a continuat să promoveze o mai bună cooperare regională și relații de bună vecinătate, sprijinind astfel stabilizarea politică și oportunitățile economice.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Stella Kyriakides: Comisia Europeană va sprijini Planul României de Combatere a Cancerului în toate etapele sale

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Comisarul european pentru sănătate, Stella Kyriakides, a salutat lansarea Planului Național de Combatere a Cancerului, și a transmis srpijinul deplin al Executivului European pentru ca acest plan să fie implementat. Mesajul său video a fost transmis în cadrul unei conferințe a proiectului „Împreună învingem cancerul”, eveniment organizat de ARPIM și Politici de Sănătate.

„Dați-mi voie să încep prin a vă felicita pentru această importantă conferință la care mă bucur să iau parte astăzi. Vreau, de asemenea, să fructific această ocazie și să felicit România pentru lansarea, doar cu o săptămână în urmă, a Planului său național de combatere a cancerului. Planul oferă o viziune pentru o societate sănătoasă, pentru generațiile prezente de români dar, totodată, și pentru generațiile viitoare. Comisia Europeană va sprijini acest efort în toate etapele sale”, a transmis oficialul european. 

Comisarul european a menționat că Executivul European a început să stabilească procedura de înființare a centrelor oncologice integrate naționale în toate statele membre: „Acestea sunt doar câteva exemple de acțiuni ambițioase care vor sprijini și inspira statele membre în dezvoltarea și implementarea planurilor lor naționale de control al cancerului.”

„Anul acesta vom vedea multe acțiuni suplimentare, în special în ceea ce privește prevenția și diagnosticul și, de asemenea, în reducerea inegalităților ,care este unul din obiectivele majore ale Planului European de Combatere a Cancerului. Noul registru privind inegalitățile în domeniul cancerului va identifica tendințele între statele membre și regiuni și ne va ajuta pe noi să identificăm provocările și domeniile specifice de acțiune pentru a direcționa investițiile și intervențiile. Scopul este de a aduce schimbări concrete pentru cetățeni și de a salva vieți. De exemplu, acest lucru ne va ajuta să îmbunătățim accesul cetățenilor și pacienților români la screening și la medicamente și tratamente inovatoare”, a mai adăugat acesta. 

Stella Kyriakides a făcut un apel la stakeholderilor români să se implice în călătoria europeană de combatere a cancerului: „Dar acesta este în mare măsură un efort colectiv. Avem nevoie de o implicare puternică a tuturor stakeholderilor români, deoarece statele membre și autoritățile de sănătate publică nu pot reduce singure incidența și mortalitatea prin cancer. Vreau să închei cu acest mesaj important – o colaborare puternică între politicieni și factorii de decizie, experți oncologici de top și reprezentanții pacienților este crucială. Odată cu prima aniversare a Planului European de Combatere a Cancerului și cu lansarea planului românesc de combatere a cancerului, suntem doar la începutul acestei călătorii. Aștept cu nerăbdare să continuăm împreună spre un viitor mai sănătos și mai echitabil”, a conchis aceasra în mesajul său.


La 3 februarie 2021, Comisia Europeană a făcut un pas hotărât în conturarea unei Uniuni Europene a Sănătății, prin lansarea primului Plan European de Combatere a Cancerului, cu o finanțare de 4,1 miliarde de euro. Obiectivul asumat de Comisia Europeană de a lupta cu această maladie și de a ajuta în mod echitabil fiecare pacient al UE, indiferent de statul membru din care provine, fiecare Guvern național trebuie să se implice în efortul comun european de a oferi șanse egale de supraviețuire pacienților oncologici. Acest efort se transpune prin realizarea unor Planuri Naționale de Combatere a Cancerului, care să fie elaborate în baza obiectivelor europene.

De această dată, România nu a întârziat să își asume elaborarea unui nou Plan Național updatat noului context european. Astfel, în aprilie 2021, Parlamentul României a decis constituirea unui grup de lucru pentru realizarea unui Plan Național de Combatere a Cancerului, care să corespundă cu adevărat nevoilor pacienților oncologici din țara noastră și care să îmbunătățească poziționarea României în clasamentele UE privind mortalitatea, programele de screening sau accesul la medicație inovativă. În România, ultimul Plan Național de Control al Cancerului a fost realizat în 2016, iar statisticile actuale au indicat nevoia urgentă de actualizare a documentului și includerea Oncologiei, ca domeniu prioritar, în Strategia Națională de Sănătate 2021- 2027.

Citiți și: România are un nou Plan Național de Combatere a Cancerului. Programele de screening, terapiile inovative și traseul pacientului, printre principalele obiective

S-a constituit la nivelul Parlamentului Grupul de lucru pentru realizarea Planului Național de Combatere a Cancerului și bineînteles, o Comisie tehnică, având ca obiectiv principal realizarea unui traseu bine stabilit și standardizat al pacientului între diversele paliere de îngrijiri pentru un abord multidisciplinar, integrat al cancerului. Coordonator științific al Planului fost Prof. univ. dr. Patriciu Achimaș-Cadariu (Camera Deputaților) și coordonatorul tehnic fost Conf. univ. dr. Constantin Dina (Ministerul Sănătății).

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisarul european pentru vecinătate și extindere va merge la Kiev pentru a semnala „angajamentul continuu” al UE față de suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei

Published

on

© European Union

Comisarul pentru vecinătate și extindere, Olivér Várhelyi, se va afla la Kiev în perioada 26-27 ianuarie, informează Comisia Europeană. Vizita semnalează angajamentul continuu al UE față de suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și în sprijinul rezilienței socio-economice a Ucrainei, după cum a anunțat luni și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Discuțiile se vor axa pe beneficiile Planului Economic și de Investiții al UE pentru Parteneriatul Estic în vederea creșterii economice durabile și a redresării pe termen lung a Ucrainei, prin stimularea conectivității, dezvoltarea sectorului privat, tranziția economică pentru zonele rurale, eficiența energetică și sectorul digital.

Se va discuta, de asemenea, despre punerea în aplicare a reformelor și despre continuarea integrării Ucrainei în UE pe baza Acordului de Asociere, iar comisarul Várhelyi va participa la o reuniune a Comisiei de coordonare a guvernului ucrainean pentru punerea în aplicare a Acordului de Asociere UE-Ucraina, prezidată de prim-ministrul Shmyhal.

În plus, comisarul va avea întâlniri bilaterale cu autoritățile ucrainene, precum și cu reprezentanți ai societății civile și ai minorităților naționale.

Deplasarea sa va include o vizită la Zidul Memorial dedicat victimelor Revoluției Demnității și conflictului din estul Ucrainei, precum și la situl memorial Babyn Yar pentru comemorarea Holocaustului.

De asemenea, va participa la lansarea proiectului Natolin4Capacity Building.

Ursula von der Leyen a anunțat luni un nou pachet de asistență macrofinanciară de urgență (AMF) în valoare de 1,2 miliarde EUR pentru Ucraina, format atât din împrumuturi de urgență, cât și din granturi, care să ajute țara să facă față nevoilor sale imediate de finanțare cauzate de conflictul cu Rusia.

Vinerea trecută, von der Leyen a discutat cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru a evalua situația din Ucraina creată de acțiunile agresive ale Rusiei, inclusiv despre modul în care UE ar putea continua să sprijine Ucraina, atât pe termen imediat, cât și pe termen mediu. 

„Permiteți-mi să fiu clară încă o dată: Ucraina este o țară liberă și suverană. Ea își face propriile alegeri. UE va continua să fie alături de ea”, a subliniat șefa Comisiei Europene.

Executivul European își va dubla aproape de două ori asistența bilaterală acordată Ucrainei sub formă de granturi în acest an. „Se vor aloca încă 120 de milioane de euro. Acest sprijin va întări eforturile de consolidare a statului și de reziliență ale Ucrainei”, a mai anunțat Ursula von der Leyen.

De asemenea, UE va continua să investească în viitorul țării, datorită Planului de investiții pentru Ucraina, care vizează mobilizarea a peste 6 miliarde EUR în investiții.

Din 2014, UE și instituțiile financiare europene au alocat țării peste 17 miliarde EUR sub formă de granturi și împrumuturi.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană dă startul consultărilor privind ecologizarea și digitalizarea ecosistemului de mobilitate, transport și automobile

Published

on

© European Union, 2018/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană invită părțile interesate să reflecteze și să contribuie la tranziția ecosistemului de mobilitate, care acoperă aprovizionarea cu automobile, transportul pe apă și transportul feroviar.

Astfel, Comisia solicită întreprinderilor din întregul sector, autorităților publice, partenerilor sociali, organizațiilor de cercetare și tuturor părților interesate să își exprime opiniile cu privire la modul în care ecosistemul mobilității poate realiza tranziția ecologică și digitală, sporindu-și în același timp reziliența, informează un comunicat remis CaleaEuropeamă.ro

Toți sunt invitați să contribuie la o mai bună definire a costurilor, nevoilor și condițiilor care vor însoți transformarea ecosistemului de mobilitate industrială. Prin acest proces, în cursul anului 2022 va fi finalizat un plan convenit de comun acord, cunoscut sub numele de „calea spre tranziție”.

„Mobilitatea și transportul sunt esențiale pentru cetățenii europeni, pentru economia noastră și pentru ocuparea forței de muncă. Însă acest ecosistem industrial este, de asemenea, supus unor transformări semnificative. Astăzi, lansăm un dialog cu toate părțile interesate din ecosistem pentru a colabora și a propune o cale de a face mai ecologice industriile de aprovizionare din sectorul automobilelor, al transportului pe apă și feroviar, de a le sprijini în adoptarea digitalizării și de a consolida reziliența lanțurilor lor valorice”, a transmis comisarul Thierry Breton, responsabil pentru piața internă.

Mai mult, Comisia Europeană a propus dezvoltarea căilor de tranziție în diferite ecosisteme în cadrul actualizării strategiei industriale din mai 2021, ca parte a eforturilor de accelerare a transformării ecologice și digitale a industriei europene.

Actualizarea a fost însoțită de primul raport anual privind piața unică, care oferă o analiză a provocărilor cu care se confruntă diferite sectoare industriale și servește drept punct de plecare pentru o analiză și o pregătire ulterioară a căilor de tranziție, cu scopul de a dezvolta căi de tranziție pentru toate ecosistemele relevante.

Ecosistemul de mobilitate urmează acum activitatea deja lansată pentru ecosistemele turismului, industriilor mari consumatoare de energie, construcțiilor, proximității și economiei sociale. Consultarea privind calea de tranziție pentru ecosistemul de mobilitate va dura până la 31 martie 2022.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA10 hours ago

Guvernul salută decizia OCDE privind începerea negocierilor de aderare cu România: Apartenența la OCDE va consolida profilul internațional al României

ROMÂNIA10 hours ago

Klaus Iohannis salută decizia OCDE de a deschide negocierile de aderare cu România: Rămânem angajați să atingem obiectivul de aderare

INTERNAȚIONAL10 hours ago

OCDE a decis deschiderea negocierilor de aderare a României la “clubul țărilor dezvoltate ale lumii”

MAREA BRITANIE12 hours ago

Regatul Unit nu va ezita să adopte ”cele mai grele” sancțiuni decise vreodată contra Rusiei, dacă Moscova recurge la o nouă agresiune împotriva Ucrainei

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

Stella Kyriakides: Comisia Europeană va sprijini Planul României de Combatere a Cancerului în toate etapele sale

CONSILIUL UE14 hours ago

Șeful diplomației UE pledează pentru crearea forței europene de reacție rapidă: Tensiunile cu Rusia, cel mai recent exemplu că Europa este în pericol

INTERNAȚIONAL14 hours ago

Premierul Poloniei, îngrijorat de refuzul Berlinului de a furniza arme Ucrainei: Este o „mare dezamăgire” că Germania blochează sprijinul Estoniei pentru Kiev

ROMÂNIA14 hours ago

Transparency International: România, printre cele mai corupte trei țări din UE, alături de Ungaria și Bulgaria

U.E.15 hours ago

Opoziția din Ungaria îi cere lui Viktor Orban să-și anuleze vizita în Rusia de pe 1 februarie, în contextul situației ”tensionate” privind Ucraina

PARLAMENTUL EUROPEAN15 hours ago

Supraviețuitoarea Holocaustului Margot Friedländer, în vârstă de 100 de ani, se va adresa eurodeputaților pentru a marca Ziua internațională de comemorare a victimelor Holocaustului

ROMÂNIA16 hours ago

Șeful diplomației române, Bogdan Aurescu: Vom continua să condamnăm public, fără ezitare, orice încercare de a nega sau distorsiona Holocaustul

ROMÂNIA19 hours ago

Președintele Klaus Iohannis: Suntem un model de bune practici în regiune prin extinderea și consolidarea programelor educaționale despre istoria evreilor și a Holocaustului

INTERVIURI5 days ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda6 days ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN7 days ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE7 days ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN7 days ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.7 days ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN7 days ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

Advertisement

Team2Share

Trending