Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Raportul anual privind extinderea UE: Comisia recomandă țărilor membre să deschidă negocierile de aderare cu Albania. Turcia, criticată pentru deteriorarea democrației

Published

on

Comisia Europeană a adoptat miercuri pachetul anual de extindere, document ce evaluează stadiul în care se află țările din Balcanii de Vest și Turcia în ceea ce privește punerea în aplicare a principalelor reforme politice și economice, precum și acțiunile care ar trebui întreprinse pentru a rezolva problemele rămase. Printre altele, Comisia recomandă ca statele membre să ia în considerare deschiderea negocierilor de aderare cu Albania. Acest lucru este, totuși, strict condiționat de înregistrarea unor progrese credibile și concrete în punerea în aplicare a reformei sistemului judiciar, în special în ceea ce privește reevaluarea judecătorilor și a procurorilor.

Hahn_13092013Perspectiva aderării la UE continuă să genereze transformări și să consolideze stabilitatea în țările din Europa de Sud-Est, iar un proces de extindere credibil rămâne un instrument de neînlocuit pentru a consolida aceste țări și a le ajuta să realizeze reforme politice și economice. Reamintim astăzi faptul că UE sprijină în permanență aceste eforturi și îndemnăm guvernele țărilor implicate în procesul de aderare să urmeze mai activ reformele necesare și să le integreze realmente în agendele lor politice, nu doar pentru că UE solicită acest lucru, ci pentru că este în interesul propriilor cetățeni și al Europei în ansamblul său”, a declarat Johannes Hahn, comisarul european pentru politică europeană de vecinătate și negocieri privind extinderea, conform unui comunicat al Comisiei Europene.

Comisarul Hahn a adăugat că raportul anual privind Turcia din acest an vine într-un moment foarte important pentru Turcia și pentru relațiile UE-Turcia.

Suntem extrem de îngrijorați în legătură cu deteriorarea statului de drept și a democrației în urma tentativei eșuate de lovitură de stat. Este în interesul Turciei să pună capăt neîntârziat tendinței de a se îndepărta de UE”, a spus acesta.

Politica de extindere continuă să dea roade, iar în majoritatea țărilor, reformele avansează, deși cu viteze diferite. Prin urmare, un angajament neîntrerupt față de principiul abordării cu prioritate a aspectelor fundamentale rămâne esențial: Comisia va continua să își concentreze eforturile pe statul de drept, inclusiv în ceea ce privește securitatea, respectarea drepturilor fundamentale, instituțiile democratice și reforma administrației publice, precum și pe dezvoltarea economică și pe competitivitate. Este în continuare esențial ca societatea civilă și părțile interesate în sens mai larg să joace un rol mai pregnant.

rp_eu-countries-flags1-1024x642.jpgRapoartele individuale pentru fiecare stat inclus în pachetul pentru extindere: Albania, Bosnia și HerțegovinaFosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, KosovoMuntenegru, SerbiaTurcia.

Actuala agendă de extindere cuprinde țările din Balcanii de Vest și Turcia. Au fost inițiate negocieri de aderare cu țările candidate Turcia (2005), Muntenegru (2012), precum și cu Serbia (2014), dar încă nu și cu Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (țară candidată din 2005) și cu Albania (statut de țară candidată în 2014). Bosnia și Herțegovina și Kosovo sunt țări potențial candidate.

Situația actuală

În ceea ce privește statul de drept, în ansamblu, s-au făcut eforturi pentru modernizarea cadrelor și a infrastructurii juridice. Parlamentul Albaniei a adoptat în unanimitate modificările constituționale care asigură baza pentru o reformă judiciară profundă și amplă. Cu toate acestea, cele mai multe țări continuă să se confrunte cu probleme de eficiență și cu o insuficientă independență și răspundere a sistemului judiciar. În ultimii ani, toate țările și-au consolidat cadrele pentru combaterea corupției și a crimei organizate; acum, mai mult ca niciodată, eforturile trebuie să se concentreze pe obținerea de rezultate în ceea ce privește anchetele, urmăririle penale și hotărârile judecătorești în cauze de la toate nivelurile. Țările implicate în procesul de aderare și-au modificat, de asemenea, legislația în materie penală și legislația antiterorism, dobândind astfel instrumente mai robuste pentru a contracara criminalitatea și terorismul. Mai multe țări au adoptat noi strategii și planuri de acțiune în materie de combatere a terorismului, însă trebuie să se depună mai multe eforturi pentru a combate radicalizarea, în special în domeniul învățământului și prin exercitarea unui control mai strict asupra finanțării străine care promovează mesaje radicale.

Drepturile fundamentale continuă să fie, în mare măsură, consacrate în legislația țărilor implicate în procesul de aderare. În Balcanii de Vest există în continuare deficiențe în practică, dar situația este, în linii mari, stabilă. În Turcia s-au înregistrat regrese în acest domeniu, iar aplicarea în practică prezintă adesea deficiențe semnificative. În urma tentativei de lovitură de stat din iulie a fost declarată starea de urgență, în acest context fiind luate măsuri de anvergură de natură să afecteze drepturile fundamentale. Numeroase încălcări grave ale interdicției de a recurge la tortură și rele tratamente și ale drepturilor procedurale au fost invocate în perioada care a urmat tentativei de lovitură de stat.

Libertatea de exprimare și libertatea mass-mediei reprezintă în continuare un motiv de preocupare deosebit în majoritatea țărilor implicate în procesul de aderare, deși în grade diferite. Lipsa de progrese în acest domeniu, deja observată în ultimii doi ani, a persistat, și, în unele cazuri, s-a intensificat. Discriminarea și ostilitatea față de categoriile vulnerabile ale populației, inclusiv pe motive de orientare sexuală sau de identitate de gen, continuă să reprezinte un motiv serios de îngrijorare.

Criza migrației a fost unul dintre principalele subiecte de pe agenda politică în cursul anului trecut. Aceasta a continuat să demonstreze relevanța strategică a politicii de extindere în regiune. UE a reacționat printr-o abordare cuprinzătoare, ținând cont în mod corespunzător de drepturile omului. Închiderea efectivă a rutei Balcanilor de Vest de către țările în cauză, coroborată cu Declarația UE-Turcia din 18 martie au dat rezultate concrete pe teren, iar numărul migranților în situație neregulamentară și al solicitanților de azil care ajung pe insulele grecești a scăzut în mod semnificativ, de la câteva mii pe zi la mai puțin de 100 pe zi în medie. Un alt rezultat a fost o scădere semnificativă a numărului de vieți pierdute pe mare.

Buna funcționare a instituțiilor democratice continuă să reprezinte o provocare majoră în numeroase țări. Rolul central pe care îl joacă într-o democrație parlamentele naționale ar trebui să fie integrat în cultura politică. În Turcia, tentativa de lovitură de stat din luna iulie a constituit un atac șocant și brutal la adresa instituțiilor alese în mod democratic. Având în vedere amenințarea gravă la adresa democrației turce și a statului turc, o reacție rapidă și decisivă la această amenințare era legitimă. Cu toate acestea, amploarea și natura colectivă a măsurilor adoptate în urma loviturii de stat ridică o serie de semne de întrebare.

Progresele referitoare la reforma administrației publice au fost diferite de la o țară la alta. Drepturile cetățenilor de a beneficia de o bună administrare, de acces la informații și de justiție în materie administrativă ar trebui să fie garantate într-un mod mai adecvat.

Situația economică s-a îmbunătățit treptat în întreaga regiune, cu o creștere mai puternică, investiții mai mari și mai multe locuri de muncă create de sectorul privat. Cu toate acestea, toate țările implicate în procesul de aderare se confruntă cu provocări structurale majore de natură economică și socială, cu o eficiență scăzută a administrațiilor publice și cu rate ridicate ale șomajului. În special, șomajul în rândul tinerilor se menține la un nivel îngrijorător de ridicat. Climatul de investiții este, de asemenea, afectat negativ de deficiențe persistente în ceea ce privește statul de drept.

Impulsul dat prin intermediul „procesului de la Berlin” și al inițiativei celor șase din Balcanii de Vest, în special în ceea ce privește agenda UE privind conectivitatea, a continuat să promoveze o mai bună cooperare regională și relații de bună vecinătate, sprijinind astfel stabilizarea politică și oportunitățile economice.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen prezintă miercuri planul de redresare a UE post-COVID-19 în plenul Parlamentului European

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prezintă miercuri, 27 mai, propunerile executivului european privind bugetul pe termen lung revizuit și planul de redresară, într-o ședință plenară specială a Parlamentului European.

Prezentarea va avea loc începând cu ora locală 13.30 (14.30 ora României) și va fi urmată de o dezbatere, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Luna trecută, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus că bugetul european va fi “nava-mamă” a relansării economiceiar la sesiunea plenară din 13-15 mai, șefa executivului european a anunțat că relansarea economică a Uniunii Europene va fi posibilă prin pachet format din bugetul european și un instrument de redresare finanțat printr-o marjă de manevră foarte mare care va fixa suma maximă de bani pe care Comisia Europeană o poate împrumuta de pe piețele de capital cu garanția statelor membre.

Ținând cont de impactul crizei COVID-19, Parlamentul Europeană a solicitat o revizuire substanțială a cadrului bugetar al UE pentru perioada 2021-2027, inclusiv includerea unui fond de redresare, în rezoluțiile adoptate la 17 aprilie și 15 mai.

La 17 aprilie, eurodeputații au votat o rezoluție prin care au solicitat un pachet masiv de investiții pentru a sprijini economia europeană după criza COVID-19, care să fie finanțat printr-un Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 majorat.

Pentru a stimula redresarea economică și socială, deputații europenii au votat la 15 mai o nouă rezoluție prin care solicită un pachet solid de aproximativ 2 mii de miliarde de euro integrat în cadrul financiar multianual (CFM), însă adițional sumelor propuse anterior. Noul buget pe șapte ani trebuie să acopere nevoile imediate ale cetățenilor și să vizeze coeziunea socială și dezvoltarea economică durabilă în UE, pornind de la prioritățile tranziției digitale și ecologice.

Pentru a obține aprobarea Parlamentului European, noul plan de redresare trebuie să fie finanțat prin obligațiuni de redresare garantate de bugetul UE și să evite soluții financiare care ar ocoli controlul democratic, mai arată sursa citată.

Ulterior, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europenevor discuta noile propuneri și vor decide asupra formei finale în urma negocierilor.

Având în vedere probabilitatea unei perioade de mai multe luni până la încheierea unui acord, Parlamentul European a solicitat Comisiei Europene, într-o rezoluție adoptată la 13 mai, să propună un plan de urgență pentru a facilita demararea fără probleme a programelor financiare în 2021.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Vicepreședinta Comisiei Europene Vera Jourova: O legătură între fondurile europene și statul de drept este “astăzi mai necesară ca niciodată”

Published

on

© Vera Jourova/ Twitter

Vicepreședintele Comisiei Europene pentru valori transparență, Vera Jourova, a afirmat luni că stabilirea unei legături între acordarea fondurilor europene și criteriul respectării statului de drept este “astăzi mai necesară ca niciodată”, informează EU Observer.

Trebuie să ne asigurăm că statul de drept rămâne parte a unui acord privind cadrul financiar multianual“, a adăugat Jourova, în cursul unei discuții cu membri ai Parlamentului European.

Jourova a făcut aceste clarificări înainte ca executivul european să prezinte miercuri, 27 mai, o versiune actualizată a propunerii privind cadrul financiar multianual 2021-2027, adaptată la nevoile socio-economice provocate de pandemia de corovonavirus, precum și un fond de redresare economică, Parlamentul European solicitând Comisiei Europene un amplu program cu 2.000 de miliarde de euro.

De asemenea, instituțiile UE – îndeosebi Comisia și Parlamentul – așteaptă operaționalizarea Biroului Procurorului Public European pentru a investiga cazurile de fraudă cu fonduri europene.

O “condiționalitate privind statul de drept” face parte din propunerea de buget a UE pe termen lung a Comisiei, dar a fost criticată de țări precum Polonia și Ungaria.

Polonia și Ungaria sunt țările UE împotriva cărora Comisia Europeană, în cazul Poloniei, și Parlamentul European, în privința Ungariei, au activat articolul 7 din Tratatul UE privind riscul unor încălcări flagrante ale valorilor fundamentale ale UE, precum statul de drept și independența justiției.

Puterea de la Varșovia este criticată pentru schimbările efectuale în cadrul sistemului judiciar, în timp ce acțiunile guvernului premierului maghiar Viktor Orban au fost subiectul unei noi dezbateri în Parlamentul European, după ce Parlamentul de la Budapesta a acordat puteri sporite executivului pentru a conduce țara în timpul situației de urgență, generând riscuri pentru încălcarea de drepturi și libertăți.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a creat un portal în limba română dedicat luptei împotriva dezinformării cu privire la coronavirus

Published

on

În contextul recent, spațiul sănătății a fost invadat de informații false – publicate voit sau din neștiință – inclusiv în ceea ce privește

Executivul European încurajează cetățenii blocului comunitar să se bazeze doar pe surse oficiale atunci când vor să caute ultimele date despre COVID-19.

”Vă sugerăm să urmați recomandările autorităților de sănătate publică din țara dumneavoastră și să consultați site-urile organizațiilor internaționale și ale UE relevante: ECDC și OMS. Și dumneavoastră puteți combate dezinformarea! Nu distribuiți conținut neverificat din surse dubioase”, transmite Comisia.

Totodată, Comisia Europeană luptă împotriva dezinformării, în strânsă cooperare cu platformele online: ”Le încurajăm să promoveze surse oficiale, să penalizeze conținutul care se dovedește fals sau înșelător și să șteargă conținutul ilegal și pe cel care ar putea dăuna sănătății sau integrității fizice a oamenilor.”

Portalul poate fi accesar la următorul link.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending