Eurodeputatul Rareș Bogdan, liderul eurodeputaților români din grupul PPE, i-a solicitat miercuri președintelui francez Emmanuel Macron să rămână avocatul parcursului european al României în buna tradiție a prieteniei dintre România și Franța și să sprijine aderarea țării noastre la Spațiul Schengen.

Bogdan a vorbit în plenul Parlamentului European în cadrul dezbaterii dintre eurodeputați și Macron pe marginea priorităților președinției franceze a Consiliului UE, care și-a propus reformarea spațiului Schengen.

El și-a început discursul cu un recurs la istorie și la momentele în care Franța a sprijinit România.

“Încep prin a spune răspicat că România datorează enorm Franței, încă din veacul 19. De la istoricii Edgar Quinet și Julles Michelet, prieteni și susținători ai României, până la Napoleon al III-lea, fără de care nu am fi avut o dinastie. Fără Franța, modernitatea și modernizarea României ar fi durat mai mult. Vă suntem recunoscători. Generalul Henri Berthelot, i-a numit pe români „familie” și a contribuit la reorganizarea Armatei Române, iar asta ne-a ajutat să ne salvăm nu doar teritoriul, ci si identitatea națională. În ultimele 2 decenii, Franța a fost avocatul permanent al aderării României la UE. Vă mulțumim pentru sprijin!”, a spus Rareș Bogdan.

“Domnule președinte, interveniți încă o dată în istoria noastră! Îndatorați-ne încă o dată! Continuați tradiția prieteniei țărilor noastre și deveniți avocatul românilor pentru aderarea la Spațiul Schengen!”, a insistat prim-vicepreședintele PNL.

Rareș Bogdan a amintit că România îndeplinește din 2011 toate condițiile tehnice de aderare, “dar este blocată pe criterii politice de neînțeles, este ținută, practic, la ușa Schengen”. Mai mult, a atenționat că “această situație nedreaptă față de români accentuează virulența manifestărilor extremiste” în România.

“Până anul trecut, România era excepția pozitivă, fără formațiuni parlamentare ostile UE. Astăzi, lucrurile se schimbă, din păcate. Situații vădit nedrepte, precum aceasta, alimentează din plin retorica antioccidentală. România devine un poligon de încercare pentru populism extremist antieuropean, pentru antisemitism. Noi, românii, vă cerem sprijinul și contăm pe el! Fiți fratele nostru mai mare, așa cum a fost în istorie, țara dvs pentru noi, într-o Europă a valorilor și a solidarității! Schengen este prioritatea zero pentru România Europeană. Nu abandonați România în afara zonei Schengen. Vive la France! Vive la Roumanie! Vive L’Europe!”, a adăugat el.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a prezentat în hemiciclul Parlamentului European obiectivele președinției franceze a Consiliului UE, președinție care și-a început mandatul la 1 ianuarie 2022. Cu acest prilej, oficialul francez a pledat pentru reforma spațiului Schengen, care să consolideze lupta împotriva imigrației ilegale.

„Trebuie să ne asigurăm că avem control asupra propriilor frontiere. Am făcut multe progrese, întrucât am consolidat Frontex și președinția franceză va încerca să reformeze spațiul Schengen, care stă la baza promisiunii sale inițiale, a unui spațiu de liberă circulație, protejând frontierele noastre externe, inclusiv având o forță interguvernamentală de intervenție rapidă susținută de un acord între statele membre, așa cum am făcut între 2018 și 2021, construind parteneriate cu țările de origine și țările de tranzit pentru a opri traficanții și făcând o politică mai eficientă care să respecte principiile noastre pentru a lupta împotriva imigrației ilegale”, a transmis președintele francez.

Printre obiectivele președinției Franței la Consiliul UE, enunțate la începutul lunii decembrie, se numără și reforma spațiului Schengen pentru ca Europa să își poată apăra frontierele în fața crizelor migratorii. Pentru a evita ca dreptul de azil să fie “deturnat” în Europa, președintele Emmanuel Macron a anunțat că “vom iniţia sub această preşedinţie o reformă a spaţiului Schengen”, liderul de la Elysee dorind “instituirea unui pilotaj politic al Schengen”, prin reuniuni regulate ale miniştrilor europeni de resort, spre a se putea “întări controalele la frontiere” atunci când se va considera necesar.

Citiți și Ambasadoarea Franței: Președinția franceză la Consiliul UE va depune toate eforturile pentru a primi România în spațiul Schengen

Aflat într-o vizită la București în luna septembrie a anului trecut, secretarul de stat francez pentru afaceri europene, Clement Beaune, a susținut că România trebuie să adere la Spaţiul Schengen întrucât a demonstrat că este o ţară serioasă în ceea ce priveşte protejarea frontierelor.

La finele anului trecut, premierul Nicolae Ciucă a declarat că nu poate garanta că integrarea României în spațiul de liberă circulație Schengen se va realiza în 2022, dar că își poate propune o astfel de țintă de traseu. Anterior, la summitul Consiliului European de toamnă de la Bruxelles, preşedintele Klaus Iohannis a reiterat solicitarea ţării noastre de a deveni cât mai curând membru al Spaţiului Schengen, acest obiectiv fiind unul strategic, nu numai pentru România, dar şi pentru întreaga Uniune. Șeful statului a arătat că în cei peste 10 ani de când România ar fi trebuit să devină parte a spaţiului Schengen, ţara a acţionat de facto ca un stat membru Schengen, responsabil şi eficient.

Îndeplinirea de către România a criteriilor prevăzute în acquis-ul Schengen a fost recunoscută oficial la data de 9 iunie 2011, cu ocazia reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne. În prealabil, la 8 iunie 2011, Parlamentul European a avizat favorabil proiectul Deciziei privind aderarea României și Bulgariei la Schengen.

De atunci, atât Parlamentul European, cât și Comisia Europeană au reconfirmat faptul că România îndeplinește toate criteriile pentru a adera la spațiul Schengen, însă o astfel de decizie poate fi luată numai printr-un vot în unanimitate în formațiunea Justiție și Afaceri Interne a Consiliului UE, care reunește miniștrii de interne din statele membre. România nu a beneficiat până în prezent de situația supunerii la vot în Consiliul Justiție și Afaceri Interne a temei aderării la Schengen. Țara noastră este încă monitorizată sub Mecanismul de Cooperare și Verificare, invocat adesea de alte state membre pentru a bloca primirea României în Schengen. Recent, Comisia Europeană a solicitat un calendar pentru desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție și adoptarea legilor justiției, subliniind că anul 2022 va fi determinant pentru îndeplinirea obiectivelor MCV de către România. Dând curs acestor solicitări, ministrul justiției Cătălin Predoiu a anunțat va propune Guvernului sesizarea Parlamentului cu proiectul legii de desființare a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) și cu modificarea legilor Justiției pe parcursul sesiunii parlamentare care va începe la 1 februarie, anul viitor.

Cel mai recent, Parlamentul European a adoptat la 8 iulie 2021, cu 505 voturi pentru, 134 împotrivă și 54 abțineri, raportul anual privind funcționarea spațiului Schengen în care a susținut, din nou, că România și Bulgaria trebuie integrate cu drepturi depline în spațiul Schengen, precizând totodată că și Croația îndeplinește cerințele tehnice.

Comisia Europeană a prezentat la începutul lunii iunie 2021 o nouă strategie pentru un spațiu Schengen mai puternic și mai rezilient, iar printre obiective se numără și acceptarea țărilor pregătite de aderare, și anume România, Bulgaria și Croația. În decembrie, Consiliul Uniunii Europene a concluzionat că Croația a îndeplinit condițiile necesare pentru aplicarea tuturor părților acquis-ului Schengen, cel mai nou stat membru al Uniunii Europene fiind cu un pas mai aproape de aderarea la spațiul de liberă circulație.

În prezent, spațiul Schengen fără controale la frontierele interne înseamnă peste 420 de milioane de persoane și 26 de state europene. Spațiul Schengen este format din toate țările UE, cu excepția Bulgariei, a României, a Croației, a Ciprului și a Irlandei. Din acest spațiu fac parte, de asemenea, patru țări din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein.