Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Rareș Bogdan îi cere lui Emmanuel Macron să nu abandoneze România în afara spațiului Schengen: “Deveniți avocatul românilor pentru aderarea la Schengen”

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Eurodeputatul Rareș Bogdan, liderul eurodeputaților români din grupul PPE, i-a solicitat miercuri președintelui francez Emmanuel Macron să rămână avocatul parcursului european al României în buna tradiție a prieteniei dintre România și Franța și să sprijine aderarea țării noastre la Spațiul Schengen.

Bogdan a vorbit în plenul Parlamentului European în cadrul dezbaterii dintre eurodeputați și Macron pe marginea priorităților președinției franceze a Consiliului UE, care și-a propus reformarea spațiului Schengen.

El și-a început discursul cu un recurs la istorie și la momentele în care Franța a sprijinit România.

“Încep prin a spune răspicat că România datorează enorm Franței, încă din veacul 19. De la istoricii Edgar Quinet și Julles Michelet, prieteni și susținători ai României, până la Napoleon al III-lea, fără de care nu am fi avut o dinastie. Fără Franța, modernitatea și modernizarea României ar fi durat mai mult. Vă suntem recunoscători. Generalul Henri Berthelot, i-a numit pe români „familie” și a contribuit la reorganizarea Armatei Române, iar asta ne-a ajutat să ne salvăm nu doar teritoriul, ci si identitatea națională. În ultimele 2 decenii, Franța a fost avocatul permanent al aderării României la UE. Vă mulțumim pentru sprijin!”, a spus Rareș Bogdan.

“Domnule președinte, interveniți încă o dată în istoria noastră! Îndatorați-ne încă o dată! Continuați tradiția prieteniei țărilor noastre și deveniți avocatul românilor pentru aderarea la Spațiul Schengen!”, a insistat prim-vicepreședintele PNL.

Rareș Bogdan a amintit că România îndeplinește din 2011 toate condițiile tehnice de aderare, “dar este blocată pe criterii politice de neînțeles, este ținută, practic, la ușa Schengen”. Mai mult, a atenționat că “această situație nedreaptă față de români accentuează virulența manifestărilor extremiste” în România.

“Până anul trecut, România era excepția pozitivă, fără formațiuni parlamentare ostile UE. Astăzi, lucrurile se schimbă, din păcate. Situații vădit nedrepte, precum aceasta, alimentează din plin retorica antioccidentală. România devine un poligon de încercare pentru populism extremist antieuropean, pentru antisemitism. Noi, românii, vă cerem sprijinul și contăm pe el! Fiți fratele nostru mai mare, așa cum a fost în istorie, țara dvs pentru noi, într-o Europă a valorilor și a solidarității! Schengen este prioritatea zero pentru România Europeană. Nu abandonați România în afara zonei Schengen. Vive la France! Vive la Roumanie! Vive L’Europe!”, a adăugat el.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a prezentat în hemiciclul Parlamentului European obiectivele președinției franceze a Consiliului UE, președinție care și-a început mandatul la 1 ianuarie 2022. Cu acest prilej, oficialul francez a pledat pentru reforma spațiului Schengen, care să consolideze lupta împotriva imigrației ilegale.

„Trebuie să ne asigurăm că avem control asupra propriilor frontiere. Am făcut multe progrese, întrucât am consolidat Frontex și președinția franceză va încerca să reformeze spațiul Schengen, care stă la baza promisiunii sale inițiale, a unui spațiu de liberă circulație, protejând frontierele noastre externe, inclusiv având o forță interguvernamentală de intervenție rapidă susținută de un acord între statele membre, așa cum am făcut între 2018 și 2021, construind parteneriate cu țările de origine și țările de tranzit pentru a opri traficanții și făcând o politică mai eficientă care să respecte principiile noastre pentru a lupta împotriva imigrației ilegale”, a transmis președintele francez.

Printre obiectivele președinției Franței la Consiliul UE, enunțate la începutul lunii decembrie, se numără și reforma spațiului Schengen pentru ca Europa să își poată apăra frontierele în fața crizelor migratorii. Pentru a evita ca dreptul de azil să fie “deturnat” în Europa, președintele Emmanuel Macron a anunțat că “vom iniţia sub această preşedinţie o reformă a spaţiului Schengen”, liderul de la Elysee dorind “instituirea unui pilotaj politic al Schengen”, prin reuniuni regulate ale miniştrilor europeni de resort, spre a se putea “întări controalele la frontiere” atunci când se va considera necesar.

Citiți și Ambasadoarea Franței: Președinția franceză la Consiliul UE va depune toate eforturile pentru a primi România în spațiul Schengen

Aflat într-o vizită la București în luna septembrie a anului trecut, secretarul de stat francez pentru afaceri europene, Clement Beaune, a susținut că România trebuie să adere la Spaţiul Schengen întrucât a demonstrat că este o ţară serioasă în ceea ce priveşte protejarea frontierelor.

La finele anului trecut, premierul Nicolae Ciucă a declarat că nu poate garanta că integrarea României în spațiul de liberă circulație Schengen se va realiza în 2022, dar că își poate propune o astfel de țintă de traseu. Anterior, la summitul Consiliului European de toamnă de la Bruxelles, preşedintele Klaus Iohannis a reiterat solicitarea ţării noastre de a deveni cât mai curând membru al Spaţiului Schengen, acest obiectiv fiind unul strategic, nu numai pentru România, dar şi pentru întreaga Uniune. Șeful statului a arătat că în cei peste 10 ani de când România ar fi trebuit să devină parte a spaţiului Schengen, ţara a acţionat de facto ca un stat membru Schengen, responsabil şi eficient.

Îndeplinirea de către România a criteriilor prevăzute în acquis-ul Schengen a fost recunoscută oficial la data de 9 iunie 2011, cu ocazia reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne. În prealabil, la 8 iunie 2011, Parlamentul European a avizat favorabil proiectul Deciziei privind aderarea României și Bulgariei la Schengen.

De atunci, atât Parlamentul European, cât și Comisia Europeană au reconfirmat faptul că România îndeplinește toate criteriile pentru a adera la spațiul Schengen, însă o astfel de decizie poate fi luată numai printr-un vot în unanimitate în formațiunea Justiție și Afaceri Interne a Consiliului UE, care reunește miniștrii de interne din statele membre. România nu a beneficiat până în prezent de situația supunerii la vot în Consiliul Justiție și Afaceri Interne a temei aderării la Schengen. Țara noastră este încă monitorizată sub Mecanismul de Cooperare și Verificare, invocat adesea de alte state membre pentru a bloca primirea României în Schengen. Recent, Comisia Europeană a solicitat un calendar pentru desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție și adoptarea legilor justiției, subliniind că anul 2022 va fi determinant pentru îndeplinirea obiectivelor MCV de către România. Dând curs acestor solicitări, ministrul justiției Cătălin Predoiu a anunțat va propune Guvernului sesizarea Parlamentului cu proiectul legii de desființare a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) și cu modificarea legilor Justiției pe parcursul sesiunii parlamentare care va începe la 1 februarie, anul viitor.

Cel mai recent, Parlamentul European a adoptat la 8 iulie 2021, cu 505 voturi pentru, 134 împotrivă și 54 abțineri, raportul anual privind funcționarea spațiului Schengen în care a susținut, din nou, că România și Bulgaria trebuie integrate cu drepturi depline în spațiul Schengen, precizând totodată că și Croația îndeplinește cerințele tehnice.

Comisia Europeană a prezentat la începutul lunii iunie 2021 o nouă strategie pentru un spațiu Schengen mai puternic și mai rezilient, iar printre obiective se numără și acceptarea țărilor pregătite de aderare, și anume România, Bulgaria și Croația. În decembrie, Consiliul Uniunii Europene a concluzionat că Croația a îndeplinit condițiile necesare pentru aplicarea tuturor părților acquis-ului Schengen, cel mai nou stat membru al Uniunii Europene fiind cu un pas mai aproape de aderarea la spațiul de liberă circulație.

În prezent, spațiul Schengen fără controale la frontierele interne înseamnă peste 420 de milioane de persoane și 26 de state europene. Spațiul Schengen este format din toate țările UE, cu excepția Bulgariei, a României, a Croației, a Ciprului și a Irlandei. Din acest spațiu fac parte, de asemenea, patru țări din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Eugen Tomac

Eugen Tomac, de Ziua comemorării martirilor din închisorile comuniste: Acești oameni au suferit pentru demnitatea poporului român. Trebuie să-i cunoaștem mai bine și să le cinstim memoria

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Disidenții din perioada comunistă „au suferit pentru demnitatea poporului român” și pentru aceasta „trebuie să-i cunoaștem mai bine”, a transmis eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE), de Ziua Națională de Cinstire a Martirilor din Închisorile Comuniste. 

În noaptea de 14/15 mai 1948, sub coordonarea sovieticilor a început o amplă campanie de arestare în toată țara. Au fost astfel aruncați în închisoare politicieni, preoți, profesori, jurnaliști, scriitori și studenți. În total, peste zece mii de români. Printre cei arestați pe 14 mai și apoi chinuit în închisorile comuniste a fost părintele Arsenie Boca. Tot în anul 1948 a fost arestat și episcopul greco-catolic Iuliu Hossu, cel care a citit la 1 Decembrie 1918 Declarația Unirii la Adunarea de la Alba Iulia. Toți cei care au fost considerați un pericol pentru regimul comunist au fost întemnițați și torturați prin înfometare și muncă forțată. În sistemul de învățământ, epurarea a vizat profesorii care își făcuseră studiile în străinătate. Acești oameni au suferit pentru demnitatea poporului român. Trebuie să-i cunoaștem mai bine și să le cinstim memoria”, a scris Eugen Tomac, pe Facebook.

Ziua naţională de cinstire a martirilor din temniţele comuniste este marcată la 14 mai, în amintirea nopţii de 14 spre 15 mai 1948, când au fost arestaţi numeroşi tineri, intelectuali, români care s-au opus regimului comunist.

Această zi a fost instituită prin Legea nr. 127/2017, care prevede că sărbătorirea anuală a zilei de 14 mai poate fi marcată de autorităţile centrale şi locale, precum şi de instituţiile publice de cultură din ţară, prin organizarea de comemorări oficiale, depuneri de coroane şi alte manifestări menite să cinstească memoria acestor martiri, în limita alocaţiilor bugetare aprobate. Totodată, instituţiile de presă ale statului vor transmite emisiuni şi materiale informative dedicate acestei zile.

Continue Reading

Dan Motreanu

Eurodeputatul Dan Motreanu a primit, la Bruxelles, vizita unui grup de reprezentanți ai administrației locale din România

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE) a primit joi, la sediul Parlamentului European din Bruxelles, vizita unui grup de reprezentanți ai administrației locale din România, potrivit unei postări publicate pe Facebook.

 

Eurodeputatul român le-a prezentat cum funcționează democrația parlamentară europeană și activitatea pe care o desfășoară în comisii, în plen și la grupul politic PPE.

De asemenea, Dan Motreanu a  dezbătut împreună cu vizitatorii români politici la nivelul Uniunii, dar și problemele din teritoriu, în special în ceea ce privește capacitatea de absorbție a fondurilor europene și situația administrației publice în România.

Eurodeputatul Dan Motreanu este membru în Comisia pentru Dezvoltare Regională (REGI) și membru al Delegației la Comisia parlamentară mixtă UE-Chile (D-CL) și al Delegației  la Adunarea Parlamentară Euro-Latinoamericană (DLAT). 

Continue Reading

Daniel Buda

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere adaptarea PNS la contextul actual pentru asigurarea rezilientei fermelor mici si mijlocii

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (AGRI) din Parlamentul European semnalează că Planurile Naționale Strategice trebuie adaptate la contextul actual pentru asigurarea rezilienței fermierilor mici și mijlocii.

Acesta a participat la un schimb de opinii cu directorul general al DG AGRI din partea Comisiei Europene, Wolfgang Burtscher, care le-a prezentat eurodeputaților comisiei parlamentare omonime situația generală a Planurilor Naționale Strategice.

În cursul reuniunii din februarie, Comisia a prezentat situația actuală și o primă analiză. Astăzi, ne așteptăm la o prezentare completă și detaliată a elementelor-cheie ale reformei, a situației în care Comisia se află în procesul său de examinare și validare a planurilor și a principalelor dificultăți.

”Previziunile prezentate de către experții Comisiei legate de declinul fermelor mici și mijlocii nu sunt optimiste. Am prevăzut în regulamentul PAC ca minim 10% din fonduri să fie alocate fermelor mici și mijlocii și am ridicat întrebarea alocări sumelor aferente de către fiecare stat membru pentru combaterea scăderii numărului de ferme. De la an la an putem observa un trend descendent deoarece nu reușim să venim cu cele mai bune mecanisme pentru a-i sprijini pe cei mai vulnerabili în fața unor schimbări majore, cum ar fi conflictul din Ucraina”, a subliniat Buda.

Un alt aspect semnalat de acesta este ”consumul de îngrășăminte chimice sau substanțe, pe care statele membre trebuie să îl reducă, pentru a ne atinge țintele asumate”.

Referindu-se la aceste aspecte, eurodeputatul a adresat o întrebare cu privire la punctul de plecare, având în vedere că ”avem cantități diferite de îngrășăminte folosite de diverse state, iar punctul de referință pentru atingerea obiectivelor trebuie clar menționat, fie o medie europeană, fie în funcție de fiecare țară”.

”Totodată, avem probleme legate de asigurarea furajelor proteice, spre exemplu 50% provin din importuri. Trebuie să știm dacă s-a reconfigurat strategia UE pentru ceea ce înseamnă asigurarea necesarului de furaje proteice provenite din afara blocului comunitar”, a mai spus Daniel Buda.

De cealaltă parte, oficialul Comisiei Europene i-a informat pe eurodeputați despre ”importanța implementării PNS într-un interval de timp benefic statelor membre”.

”Principiile flexibilității și subsidiarității sunt necesare pentru implementarea cu succes a Planurilor naționale Strategice. Problema declinului fermelor mici și mijlocii este abordată în conținutul acestor documente prin sumele aferente redistribuirii, obiectivul fiind de minim 10% pentru fiecare stat membru, acordat prin plăți directe. Directorul General DG AGRI ne-a transmis faptul că trebuie să analizăm diferitele modele de exploatare agricolă din statele membre, unele fiind bazate într-o mare măsură pe importurile din state terțe. Echilibrul sănătos între cereale, culturi pentru furaje și creșterea animalelor are la bază găsirea unui model de bune practici. Impactul situației din Ucraina asupra PNS este legat de asigurarea lanțului de aprovizionare privind îngrășămintele, furajele proteice, materiale prime extrem de importante pentru siguranța alimentară”, a conchis Wolfgang Burtscher.

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA38 mins ago

UE pregătește un plan care să permită plata gazului rusesc în ruble fără a încălca sancțiunile impuse Rusiei

NATO45 mins ago

Decizie istorică la Stockholm: Suedia a decis să depună cererea de aderare la NATO, punând capăt unei perioade de două secole de neutralitate

ROMÂNIA1 hour ago

Ministrul Digitalizării, Sebastian Burduja: România trebuie să achite „minim 60 de milioane de euro” din datoria pe care o are la Agenția Spațială Europeană

CONSILIUL UE1 hour ago

UE prelungește până în 2025 sancțiunile împotriva atacurilor cibernetice care amenință statele membre

SUA2 hours ago

Declarație transatlantică privind tehnologia și comerțul: SUA și UE au ajuns la noi înțelegeri pentru investiții în semiconductori, acordarea licențelor sau integritatea informațiilor în situații de criză

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII2 hours ago

Nicolae Ciucă: Acordul între BEI și Transgaz pentru elaborarea strategiei de decarbonizare constituie un pas important pentru România în dezideratul său de a face tranziția către o economie verde

U.E.2 hours ago

Lituania critică opoziția Ungariei față de embargoul asupra petrolului rusesc: ”Întreaga UE este ținută ostatică de un stat membru”

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

CE propune noi norme pentru a îmbunătăți flexibilitatea bugetului UE în perioade de criză și digitalizarea gestionării banilor europeni

CONSILIUL UE3 hours ago

TEN-E: Consiliul UE dă undă verde noilor norme pentru infrastructura energetică transfrontalieră

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Previziunile economice de primăvară pentru România: Comisia Europeană anticipează o încetinire a ritmului de creștere până la 2,6% în 2022. Inflația va atinge un nivel record, de 8,9%

NATO24 hours ago

Stoltenberg: Vom căuta modalități de a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la NATO

NATO24 hours ago

Stoltenberg: Am discutat cu ministrul de externe turc și mă aștept să dăm curs rapid cererii de aderare a Finlandei și Suediei. Intenția Turciei nu este de a bloca aderarea la NATO

INTERNAȚIONAL1 day ago

Mai mult ajutor militar din partea SUA este în drum spre Ucraina, a anunțat șeful diplomației ucrainene după întâlnirea cu Antony Blinken

NATO1 day ago

Secretarul general adjunct al NATO: Finlanda și Suedia sunt cei mai apropiați parteneri ai NATO. Vom găsi condițiile pentru un consens dacă decid să solicite aderarea

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

De la Hiroshima, primul oraș din istorie bombardat nuclear, șeful Consiliului European denunță “referirile rușinoase ale Rusiei la utilizarea armelor nucleare”

ROMÂNIA4 days ago

Klaus Iohannis: Inflația și prețurile la energie au o singură cauză, războiul lui Putin împotriva Ucrainei. Vinovat este Putin

MAREA BRITANIE6 days ago

Într-un moment de cotitură pentru monarhia britanică, prințul Charles a deschis o nouă sesiune a Parlamentului britanic în locul reginei Elisabeta a II-a

ROMÂNIA6 days ago

Nicolae Ciucă a cerut tuturor instituțiilor care gestionează implementarea PNRR continuarea dialogului cu experții europeni

REPUBLICA MOLDOVA6 days ago

De la Chișinău, secretarul general al ONU mulțumește R. Moldova pentru ”exemplul de umanitate” în criza refugiaților ucraineni

ROMÂNIA7 days ago

PNRR: Marcel Boloș se deplasează la Bruxelles pentru clarificări în vederea lansării celor 57 de apeluri din 69 existente în portofoliu

Team2Share

Trending