Premierul Nicolae Ciucă a declarat marți, în exclusivitate pentru Radio Europa Liberă, că nu poate garanta că integrarea României în spațiul de liberă circulație Schengen se va realiza în 2022, dar că își poate propune o astfel de țintă de traseu.
“Voi face tot ce este necesar astfel încât România să își îndeplinească acest deziderat pentru a intra în Schengen și vom întreprinde toate măsurile să clarificăm aceste linii pe care România le mai are de îndeplini pentru a putea beneficia de acest statut”, a spus premierul întrebat de Radio Europa Liberă ce se întâmplă cu aderarea la spațiul Schengen având în vedere că acest obiectiv se regăsește în programul de guvernare al cabinetului PNL-PSD-UDMR.
“Pot să-mi propun o astfel de țintă (n.r. – aderarea la Schengen în 2022), nu pot să garantez că ea se întâmplă pentru că nu depinde doar de noi”, a răspuns Nicolae Ciucă.
Poziția prim-ministrului vine în contextul unui interes resuscitat privind dosarul aderării la spațiul Schengen, atât prin pozițiile exprimate în ultima perioadă de președintele Klaus Iohannis, cât și în urma evoluțiilor de la nivel european.
Din perspectiva României, președintele Klaus Iohannis a utilizat, pe 2 octombrie 2021, prilejul primirii Premiului Carol cel Mare pentru a pleda în favoarea aderării țării noastre la spațiul Schengen.
“Pentru ca Spațiul Schengen să devină deplin funcțional și eficient este necesar ca toate statele membre care sunt pregătite să fie parte integrantă din acesta. România este unul dintre statele membre care acționează, deja de peste 10 ani, ca membru de facto al Schengen. Finalizarea acestui proces constituie nu doar un obiectiv al României, ci ar trebui să reprezinte un obiectiv al Uniunii Europene“, a subliniat președintele, la Aachen.
Ulterior, la summitul Consiliului European de toamnă de la Bruxelles, “preşedintele României a reiterat solicitarea ţării noastre de a deveni cât mai curând membru al Spaţiului Schengen, acest obiectiv fiind unul strategic, nu numai pentru România, dar şi pentru întreaga Uniune. Preşedintele Klaus Iohannis a arătat că în cei peste 10 ani de când România ar fi trebuit să devină parte a spaţiului Schengen, ţara a acţionat de facto ca un stat membru Schengen, responsabil şi eficient“, a transmis Administraţia Prezidenţială.
Însă, România nu a beneficiat până în prezent de situația supunerii la vot în Consiliul Justiție și Afaceri Interne, unde sunt reuniți miniștrii de interne și de justiție din statele UE, a temei aderării la Schengen. Țara noastră este încă monitorizată sub Mecanismul de Cooperare și Verificare, invocat adesea de alte state membre pentru a bloca primirea României în Schengen. Recent, Comisia Europeană a solicitat un calendar pentru desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție și adoptarea legilor justiției, subliniind că anul 2022 va fi determinant pentru îndeplinirea obiectivelor MCV de către România. Dând curs acestor solicitări, noul ministru al justiției Cătălin Predoiu a anunțat va propune Guvernului sesizarea Parlamentului cu proiectul legii de desființare a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) și cu modificarea legilor Justiției pe parcursul sesiunii parlamentare care va începe la 1 februarie, anul viitor.
În același timp, printre obiectivele președinției franceze a Consiliului UE enunțate de președintele Emmanuel Macron se numără și reforma spațiului Schengen pentru ca Europa să își poată apăra frontierele în fața crizelor migratorii. Pentru a evita ca dreptul de azil să fie “deturnat” în Europa, “vom iniţia sub această preşedinţie o reformă a spaţiului Schengen”, a declarat Macron, care doreşte “instituirea unui pilotaj politic al Schengen”, prin reuniuni regulate ale miniştrilor europeni de resort, spre a se putea “întări controalele la frontiere” atunci când se va considera necesar.
În prezent, spațiul Schengen fără controale la frontierele interne înseamnă peste 420 de milioane de persoane și 26 de state europene. Spațiul Schengen este format din toate țările UE, cu excepția Bulgariei, a României, a Croației, a Ciprului și a Irlandei. Din acest spațiu fac parte, de asemenea, patru țări din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein.
Îndeplinirea de către România a criteriilor prevăzute în acquis-ul Schengen a fost recunoscută oficial la data de 9 iunie 2011, cu ocazia reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne. În prealabil, la 8 iunie 2011, Parlamentul European a avizat favorabil proiectul Deciziei privind aderarea României și Bulgariei la Schengen.
De atunci, atât Parlamentul European, cât și Comisia Europeană au reconfirmat faptul că România îndeplinește toate criteriile pentru a adera la spațiul Schengen, însă o astfel de decizie poate fi luată numai printr-un vot în unanimitate în formațiunea Justiție și Afaceri Interne a Consiliului UE, care reunește miniștrii de interne din statele membre. De-a lungul vremii, state precum Olanda, Franța sau Finlanda și-au exprimat rezerve cu privire la aderarea României la Schengen, invocând lipsa progreselor în lupta împotriva corupției și a monitorizării din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare.
