Connect with us

ROMÂNIA

Premierul Nicolae Ciucă: Voi face tot ce este necesar ca România să intre în Schengen, dar nu pot să garantez că se va întâmpla în 2022. Nu depinde doar de noi

Published

on

Premierul Nicolae Ciucă a declarat marți, în exclusivitate pentru Radio Europa Liberă, că nu poate garanta că integrarea României în spațiul de liberă circulație Schengen se va realiza în 2022, dar că își poate propune o astfel de țintă de traseu.

“Voi face tot ce este necesar astfel încât România să își îndeplinească acest deziderat pentru a intra în Schengen și vom întreprinde toate măsurile să clarificăm aceste linii pe care România le mai are de îndeplini pentru a putea beneficia de acest statut”, a spus premierul întrebat de Radio Europa Liberă ce se întâmplă cu aderarea la spațiul Schengen având în vedere că acest obiectiv se regăsește în programul de guvernare al cabinetului PNL-PSD-UDMR.

“Pot să-mi propun o astfel de țintă (n.r. – aderarea la Schengen în 2022), nu pot să garantez că ea se întâmplă pentru că nu depinde doar de noi”, a răspuns Nicolae Ciucă.

Poziția prim-ministrului vine în contextul unui interes resuscitat privind dosarul aderării la spațiul Schengen, atât prin pozițiile exprimate în ultima perioadă de președintele Klaus Iohannis, cât și în urma evoluțiilor de la nivel european.

Din perspectiva României, președintele Klaus Iohannis a utilizat, pe 2 octombrie 2021, prilejul primirii Premiului Carol cel Mare pentru a pleda în favoarea aderării țării noastre la spațiul Schengen.

“Pentru ca Spațiul Schengen să devină deplin funcțional și eficient este necesar ca toate statele membre care sunt pregătite să fie parte integrantă din acesta. România este unul dintre statele membre care acționează, deja de peste 10 ani, ca membru de facto al Schengen. Finalizarea acestui proces constituie nu doar un obiectiv al României, ci ar trebui să reprezinte un obiectiv al Uniunii Europene“, a subliniat președintele, la Aachen.

Ulterior, la summitul Consiliului European de toamnă de la Bruxelles, “preşedintele României a reiterat solicitarea ţării noastre de a deveni cât mai curând membru al Spaţiului Schengen, acest obiectiv fiind unul strategic, nu numai pentru România, dar şi pentru întreaga Uniune. Preşedintele Klaus Iohannis a arătat că în cei peste 10 ani de când România ar fi trebuit să devină parte a spaţiului Schengen, ţara a acţionat de facto ca un stat membru Schengen, responsabil şi eficient“, a transmis Administraţia Prezidenţială.

Însă, România nu a beneficiat până în prezent de situația supunerii la vot în Consiliul Justiție și Afaceri Interne, unde sunt reuniți miniștrii de interne și de justiție din statele UE, a temei aderării la Schengen. Țara noastră este încă monitorizată sub Mecanismul de Cooperare și Verificare, invocat adesea de alte state membre pentru a bloca primirea României în Schengen. Recent, Comisia Europeană a solicitat un calendar pentru desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție și adoptarea legilor justiției, subliniind că anul 2022 va fi determinant pentru îndeplinirea obiectivelor MCV de către România. Dând curs acestor solicitări, noul ministru al justiției Cătălin Predoiu a anunțat va propune Guvernului sesizarea Parlamentului cu proiectul legii de desființare a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) și cu modificarea legilor Justiției pe parcursul sesiunii parlamentare care va începe la 1 februarie, anul viitor.

În plan european, Consiliul Uniunii Europene a concluzionat joia trecută că Croația a îndeplinit condițiile necesare pentru aplicarea tuturor părților acquis-ului Schengen, cel mai nou stat membru al Uniunii Europene fiind cu un pas mai aproape de aderarea la spațiul de liberă circulație.

În același timp, printre obiectivele președinției franceze a Consiliului UE enunțate de președintele Emmanuel Macron se numără și reforma spațiului Schengen pentru ca Europa să își poată apăra frontierele în fața crizelor migratorii. Pentru a evita ca dreptul de azil să fie “deturnat” în Europa, “vom iniţia sub această preşedinţie o reformă a spaţiului Schengen”, a declarat Macron, care doreşte “instituirea unui pilotaj politic al Schengen”, prin reuniuni regulate ale miniştrilor europeni de resort, spre a se putea “întări controalele la frontiere” atunci când se va considera necesar.

În prezent, spațiul Schengen fără controale la frontierele interne înseamnă peste 420 de milioane de persoane și 26 de state europene. Spațiul Schengen este format din toate țările UE, cu excepția Bulgariei, a României, a Croației, a Ciprului și a Irlandei. Din acest spațiu fac parte, de asemenea, patru țări din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein.

Îndeplinirea de către România a criteriilor prevăzute în acquis-ul Schengen a fost recunoscută oficial la data de 9 iunie 2011, cu ocazia reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne. În prealabil, la 8 iunie 2011, Parlamentul European a avizat favorabil proiectul Deciziei privind aderarea României și Bulgariei la Schengen.

De atunci, atât Parlamentul European, cât și Comisia Europeană au reconfirmat faptul că România îndeplinește toate criteriile pentru a adera la spațiul Schengen, însă o astfel de decizie poate fi luată numai printr-un vot în unanimitate în formațiunea Justiție și Afaceri Interne a Consiliului UE, care reunește miniștrii de interne din statele membre. De-a lungul vremii, state precum Olanda, Franța sau Finlanda și-au exprimat rezerve cu privire la aderarea României la Schengen, invocând lipsa progreselor în lupta împotriva corupției și a monitorizării din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare.

Cel mai recent, Parlamentul European a adoptat la 8 iulie 2021, cu 505 voturi pentru, 134 împotrivă și 54 abțineri, raportul anual privind funcționarea spațiului Schengen în care a susținut, din nou, că România și Bulgaria trebuie integrate cu drepturi depline în spațiul Schengen, precizând totodată că și Croația îndeplinește cerințele tehnice.

Comisia Europeană a prezentat la începutul lunii iunie o nouă strategie pentru un spațiu Schengen mai puternic și mai rezilient, iar printre obiective se numără și acceptarea țărilor pregătite de aderare, și anume România, Bulgaria și Croația.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

SĂNĂTATE

BEI va sprijini cu 22 mil. de euro cercetarea și dezvoltarea de noi tratamente împotriva cancerului de către compania poloneză Ryvu Therapeutics

Published

on

© European Union, Source: EC - Audiovisual Service

Banca Europeană de Investiții (BEI) oferă o finanțare de 22 de milioane de euro pentru Ryvu Therapeutics, o companie poloneză de descoperire și dezvoltare de medicamente în stadiu clinic, care se concentrează pe noi terapii cu molecule mici care răspund unor nevoi medicale nesatisfăcute în oncologie, potrivit comunicatului oficial. 

Finanțarea este acordată în cadrul instrumentului de împrumut de capital de risc al BEI, care este adaptat la nevoile specifice de finanțare ale companiilor inovatoare cu creștere rapidă. Fondul european pentru investiții strategice, care face parte din Planul de investiții pentru Europa, susține această finanțare printr-o garanție.

Sprijinul acordat de BEI va ajuta Ryvu să își finanțeze dezvoltarea de noi tratamente împotriva cancerului, de la descoperire până la testele clinice. În cele din urmă, Ryvu își propune să abordeze limitările clinice ale tratamentelor actuale în oncologie și să ofere pacienților acces la terapii inovatoare pentru tumorile hematologice și solide.

Valdis Dombrovskis, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene pentru o economie care funcționează pentru oameni, a declarat: „Salut această investiție a BEI, susținută de Planul de investiții pentru Europa, în compania poloneză Ryvu Therapeutics. Este o veste excelentă pentru competitivitatea Europei și pentru poziția sa de centru de cercetare pentru inovații care schimbă și salvează viețile oamenilor. Finanțarea suplimentară va fi utilizată pentru descoperirea, cercetarea și dezvoltarea de produse terapeutice inovatoare pentru tratarea pacienților cu cancer. Această investiție va sprijini, de asemenea, economia regională și va crea, în acest proces, locuri de muncă înalt calificate.”

Vicepreședintele BEI, Teresa Czerwińska, a declarat: “Finanțarea proiectelor din domeniul cercetării, dezvoltării și inovării este una dintre prioritățile de top ale BEI și este deosebit de relevantă astăzi, când lumea suferă din cauza crizei de sănătate cauzate de pandemie. Sprijinul pentru companii inovatoare precum Ryvu, specializate în cercetare biotehnologică avansată, este în mod clar necesar și suntem încântați să ajutăm această companie ambițioasă, care are un palmares remarcabil în ceea ce privește descoperirea și dezvoltarea de medicamente. Investiția BEI va consolida capacitatea de cercetare, dezvoltare și inovare și competitivitatea Ryvu Therapeutics, în beneficiul social mai larg.”

Inovarea, cercetarea, economia digitală și dezvoltarea capitalului uman sunt priorități de top pentru Grupul BEI. În 2021, finanțarea globală a Grupului BEI pentru proiecte de inovare, transformare digitală și capital uman a ajuns la 20,7 miliarde de euro la nivel mondial, din care 1,5 miliarde de euro au mers în Polonia (în creștere de la 1,2 miliarde de euro în 2020).

Continue Reading

ROMÂNIA

Ministrul Muncii: Peste 6400 de cetățeni ucraineni sunt integrați pe piața muncii din România. Cei mai mulți lucrează în industria prelucrătoare și în construcții

Published

on

© Ministerul Muncii şi Solidarității Sociale

Peste 6.400 de cetăţeni ucraineni sunt integraţi pe piaţa muncii din România, cei mai mulți activând în industria prelucrătoare și în construcții a anunţat, miercuri, ministrul Muncii şi Solidarității Sociale, Marius Budăi, relatează Agerpres.

Potrivit acestuia, miercuri dimineaţă erau înregistrate 6.420 contracte active ale cetăţenilor ucraineni, dintre care 4.282 sunt contracte care au data de început a activităţii de când a început conflictul din Ucraina.

„Numărul de contracte care au data de început 24 februarie 2022 sau mai recentă a scăzut cu 28 faţă de ziua de ieri (n.r. – marţi)”, a precizat ministrul.

Din totalul contractelor încheiate după declanşarea războiului din Ucraina, 1.155 sunt înregistrate în industria prelucrătoare, 616 în construcţii, 495 în hoteluri şi restaurante, în comerţ cu ridicata şi amănuntul sau reparaţii autovehicule şi motociclete, iar 345 în domeniul activităţilor de servicii administrative sau activităţilor de servicii suport.

Majoritatea ucrainenilor, 1.297, muncesc în Bucureşti, 435 în judeţul Bistriţa- Năsăud, 269 în judeţul Timiş, 235 în judeţul Arad, 216 în judeţul Maramureş, 161 în judeţul Bihor şi 150 în judeţul Argeş.

Continue Reading

ROMÂNIA

INS: Economia României a crescut cu 5,8% în semestrul I din acest an și cu 2,1% în trimestrul II

Published

on

© Calea Europeana/ Zaim Diana

În primul semestru din acest an, economia României a crescut cu 5,8%, faţă de aceeași perioadă din anul 2021, atât pe seria brută, cât şi pe seria ajustată sezonier, iar în trimestrul II, Produsul intern brut a crescut cu 2,1%, potrivit Institutului Naţional de Statistică.

Astfel, pe seria ajustată sezonier, Produsul intern brut a crescut cu 2,1% în trimestrul II 2022, comparativ cu trimestrul anterior.

Comparativ cu acelaşi trimestru din anul 2021, Produsul intern brut, în trimestrul II 2022, a înregistrat o creştere cu 5,3%.

© INS

Ca urmare a revizuirii seriei brute prin includerea estimării Produsului intern brut pentru trimestrul II 2022 în seria trimestrială, seria ajustată sezonier a fost recalculată, indicii de volum nefiind revizuiţisemnificativ faţă de a doua variantă provizorie a Produsului intern brut pentru trimestrul I 2022, publicată în comunicatul de presă nr. 172 din 8 iulie 2022.

Astfel, rezultatele trimestrului I 2022, comparativ cu trimestrul IV 2021, au rămas 105,1%. Seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial în conformitate cu practica europeană.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Olaf Scholz se declară „profund dezgustat” de declarațiile președintelui palestinian, care a acuzat Israelul de comiterea a „50 de Holocausturi”

SĂNĂTATE3 hours ago

BEI va sprijini cu 22 mil. de euro cercetarea și dezvoltarea de noi tratamente împotriva cancerului de către compania poloneză Ryvu Therapeutics

MAREA BRITANIE5 hours ago

Post-BREXIT: Regatul Unit lansează procedura de soluționare a litigiilor cu UE privind accesul la programele de cercetare europene

REPUBLICA MOLDOVA5 hours ago

Directorul SRI, primit la Chișinău de Maia Sandu. Cei doi oficiali au discutat despre nivelul sporit al riscurilor de securitate și reforma sectorului național de securitate al R. Moldova

ROMÂNIA5 hours ago

Ministrul Muncii: Peste 6400 de cetățeni ucraineni sunt integrați pe piața muncii din România. Cei mai mulți lucrează în industria prelucrătoare și în construcții

ROMÂNIA6 hours ago

INS: Economia României a crescut cu 5,8% în semestrul I din acest an și cu 2,1% în trimestrul II

NATO6 hours ago

Germania a trimis în premieră șase avioane de luptă în regiunea Indo-Pacific: Este cea mai mare și dificilă dislocare globală a Forțelor Aeriene Germane

U.E.6 hours ago

Josep Borrell organizează pe 18 august la Bruxelles o reuniune la nivel înalt a Dialogului Belgrad-Pristina

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Letonia intenționează să nu mai reînnoiască permisele de ședere pentru cetățenii din Rusia și Belarus

RUSIA7 hours ago

Opozantul rus Aleksei Navalnîi cere UE, SUA și Regatului Unit să declare „război total” împotriva oligarhilor ruși

ROMÂNIA2 days ago

Klaus Iohannis, de Ziua Marinei: Din 2023, vom face un efort pentru a crește bugetul Apărării de la 2% din PIB la 2,5%

ROMÂNIA6 days ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA2 weeks ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.2 weeks ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

Team2Share

Trending