Modelul european este forța noastră, a exclamat joi președintele francez Emmanuel Macron, de pe un podium amplasat la Palatul Elysee de unde a prezentat prioritățile pentru o “Europă suverană” ale președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene, mandat ce debutează la 1 ianuarie 2022.
În ajunul unei prime întrevederi cu noul cancelar german Olaf Scholz pentru a reconfirma parteneriatul franco-german pentru Europa, liderul francez a susținut o conferință de presă de peste două ore în care a etalat obiectivele Franței într-un “moment rar” în care Parisul va “avea responsabilitatea de a stabili ambițiile pentru Europa”.
Şeful statului francez a stabilit joi ca obiectiv al viitoarei preşedinţii franceze a Consiliului UE, care va coincide cu campania pentru alegerile prezidenţiale din aprilie şi cele legislative din iunie din ţara sa, o Europă “puternică în lume”, propunând reformarea spaţiului Schengen pentru o mai bună protejare a frontierelor europene, a criteriilor de la Maastricht pentru un nou cadru bugetar, precum și o posibilă suplimentare a fondului de redresare europeană post-COVID-19.
Le moment que nous vivons est rare. Dans l’Europe à 27, la France exerce la Présidence une fois tous les treize ans. Le 1er janvier 2022, nous aurons la responsabilité de porter des ambitions pour l’Europe. Ce que nous ferons :https://t.co/ICGvyPaENP
— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) December 9, 2021
“Dacă ar trebui să rezum într-o frază obiectivul acestei preşedinţii, aş spune că trebuie să trecem de la o Europă de cooperare în interiorul frontierelor noastre la o Europă puternică în lume, deplin suverană, liberă în alegerile sale şi stăpână pe destinul său”, a declarat Macron în faţa a circa o sută de jurnalişti, potrivit AFP, informează Agerpres.
Fidel demersurilor sale răsunătoare – Inițiativa pentru o Europă suverană, unită și democratică la Sorbona sau scrisoarea către europeni privind “Renașterea europeană” – unite sub deviza “patru ani de muncă pentru Europa”, Macron a vorbit joi despre necesitatea unității europene în fața provocărilor interne și externe, mai ales că lucrările Conferinței privind viitorul Europei sunt așteptate a fi concluzionate în timpul președinției franceze.
“În faţa tuturor acestor crize care lovesc Europa, sunt mulţi aceia care ar dori să nu se bazeze decât pe naţiune. Aceste naţiuni sunt forţa noastră, mândria noastră, dar unitatea europeană este complementul lor indispensabil (…) Schimbările climatice, revoluția digitală, inegalitatea, problemele legate de migrație, încercările de destabilizare a democrațiilor: în fața crizelor, mulți ar dori să lase națiunile să se ocupe singure de ele. Eu cred în opusul, în necesitatea de a ne uni ca europeni”, a punctat Macron, care, după alegerea sa în 2017, se prezintă ca lider al proeuropenilor în faţa “naţionaliştilor” şi “populiştilor”.
Ambiția măreață a Franței, reliefată și prin logo-ul președinției sale: Relansare, putere, apartenență
Pentru preşedinţia semestrială a Consiliului UE – a 13-a exercitată de Franţa şi prima după 2008 -, Parisul a ales ca deviză “Relansare, putere şi apartenenţă”, iar ca logo un U şi un E, albastru şi roşu, traversate de o săgeată albă, simbol al “ambiţiei de a merge înainte”, după cum a explicat secretarul de stat pentru afaceri europene, Clément Beaune, cel care va gestiona afacerile curente ale președinției franceze în cadrul Consiliului Afacerilor Generale, formațiunea care se ocupă de funcționarea politică și administrativă a întregii arhitecturi decizionale a Consiliului.
În total sunt prevăzute în jur de 400 de reuniuni, majoritatea în primele trei luni, date fiind alegerile prezidenţiale din Franţa.
Evenimentele vor debuta printr-un discurs al lui Emmanuel Macron urmat de o dezbatere în Parlamentul European pe 19 ianuarie şi vor fi repartizate în cele patru colţuri ale Franţei. Un summit european informal va fi organizat pe 10 şi 11 martie, cu exact o lună înaintea primului tur al prezidenţialelor franceze, acela fiind probabil summitul consacrat apărării europene pe care președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, l-a anunțat în discursul privind Starea Uniunii, pentru a facilita adoptarea Busolei Strategice a Uniunii Europene.
Marjele de manevră ale Franţei vor fi însă limitate, întrucât preşedinţia rotativă permite să se dea un impuls anumitor priorităţi, rămânând de construit consensul între Cei 27, ceea ce nu este niciodată uşor, mai notează AFP.
Franța pledează pentru o “discuție strategică” asupra regulilor bugetare și o suplimentare a fondului de redresare: “Trebuie să ieşim din vechile noastre tabuuri şi vechile noastre fetişuri”
Macron a mai estimat însă că Uniunea Europeană trebuie să discute dacă planul de relansare în valoare de 750 de miliarde de euro este suficient pentru redresarea economică și de asemenea ”să regândească cadrul bugetar” definit de criteriile de la Maastricht, în special aplicarea regulii privind deficitul bugetar de maxim 3% din PIB, relatează Reuters, conform Agerpres.
Din cauza crizei sanitare ”am pus între paranteze aplicarea regulilor noastre bugetare”, dar, odată cu reaplicarea acestor reguli, ”nu putem face ca şi când nimic nu s-ar fi întâmplat” şi ”să revenim la cadrul bugetar creat la începutul anilor ’90”, a susţinut președintele francez, recunoscut pentru apetitul său de a reforma mai multe arii ale mecanismelor europene.
Înainte de a-l primi vineri pe Olaf Scholz, preşedintele francez a pledat pentru ”o discuţie strategică” asupra regulilor bugetare europene, fiind de părere că ”trebuie să ieşim din vechile noastre tabuuri şi vechile noastre fetişuri”.
”Problema nu este de a fi pentru sau împotriva 3%. Aceasta este depăşită”, a explicat preşedintele francez cu privire la regula din criteriile de la Maastricht care impune statelor zonei euro să-şi menţină deficitul bugetar sub pragul de 3% din PIB.
”Problema este cum articulăm seriozitatea bugetară şi convergenţa între europeni cu o ambiţie care este indispensabilă pentru noi toţi”, a continuat el, dând de înţeles că doreşte prin această revizuire stimularea investiţiilor, sens în care a menţionat că regulile bugetare europene ar trebui, de exemplu, să stimuleze investiţiile în sectorul digital.
UE are nevoie de un răspuns economic cu o prioritate, aceea de ”a face Europa un mare continent al producţiei, inovaţiei şi creării de locuri de muncă”, a sintetizat Macron, adăugând că aceste chestiuni vor fi discutate la un summit european special pe care preşedinţia franceză a Consiliului UE îl va găzdui pe 10-11 martie.
Cât despre planul european de relansare post-pandemie în valoare de 750 de miliarde de euro, o idee lansată în comun cu fostul cancelar german Angela Merkel, preşedintele francez a susţinut că s-ar putea ca UE să aibă nevoie şi de alte pachete de acest fel pentru a-şi reveni în urma pandemiei, iar acest subiect, în opinia sa, nu ar trebui să fie unul tabu. Totuşi, la acest capitol, Franţa s-ar putea lovi de opoziţia ţărilor nordice, precum Germania şi Olanda, care nu s-au arătat favorabile unor mecanisme permanente de constituire de datorie comună.
“Instituirea unui pilotaj politic al spațiului Schengen” și “reangajarea UE în Balcanii de Vest”
Printre obiectivele Franței enunțate de Macron se numără și reforma spațiului Schengen pentru ca Europa să își poată apăra frontierele în fața crizelor migratorii. Pentru a evita ca dreptul de azil să fie “deturnat” în Europa, “vom iniţia sub această preşedinţie o reformă a spaţiului Schengen”, a declarat Macron, care doreşte “instituirea unui pilotaj politic al Schengen”, prin reuniuni regulate ale miniştrilor europeni de resort, spre a se putea “întări controalele la frontiere” atunci când se va considera necesar.
Liderul francez a cerut și o reangajare a UE în Balcanii de Vest în faţa noilor tensiuni din regiune şi a interferenţei puterilor regionale care urmăresc să destabilizeze Europa “Această regiune este astăzi traversată de noi tensiuni. Istoria se întoarce şi, uneori, chiar şi tragicul”, a afirmat preşedintele Franţei, anunţând o conferinţă europeană dedicată acestei regiuni în luna iunie, în cadrul preşedinţiei franceze a Consiliului UE, într-un semnal clar de distanțare față de vechea atitudine a Franței, care a blocat în mai multe rânduri începerea negocierilor de aderare cu Albania și cu Macedonia de Nord.
Directiva salariului minim și prevenirea monopolului giganților digitali
Printre celelalte priorități enunțate de Emmanuel Macron se numără protejarea modelului social european, combaterea defrișărilor și a celorlalte măsuri necesare pentru atingerea neutralității climatice sau adoptarea directivei privind salariul minim european.
“Directiva privind salariile minime în Uniunea Europeană – care nu definește un salariu minim european ca fiind o medie, ci ridică toate salariile mici datorită unui salariu minim decent – va fi în centrul președinției noastre. Sunt de acord cu aceasta”, a promis Macron.
El a evocat colaborarea cu Parlamentul European în privința Europei digitale.
“Am reușit să avem un regulament european de protecție a datelor cu caracter personal care a devenit un standard mondial! Am reușit să promulgăm impozitarea platformelor la nivel internațional, care acum trebuie să devină realitate. Vom merge mai departe”, a spus Macron, subliniind că va lucra alături de eurodeputați pentru ca giganții digitali să nu dețină un monopol fără reguli și să nu ucidă spiritul de inovare și că, pentru a combate mai eficient ura online, UE va defini și va stabili un regim de răspundere pentru principalele platforme digitale.
Franța va prelua la 1 ianuarie 2022, de la Slovenia, președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, deschizând un trio din care mai fac parte Cehia (iulie-decembrie 2022) și Suedia (ianuarie – iunie 2023).
Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene se asigură prin rotaţie, la fiecare şase luni, între statele membre ale UE, în decursul acestei perioade statul membru asigurând continuitatea agendei UE în cadrul Consiliului şi conducând reuniunile acestei formaţiuni. Sistemul de conducere rotativă a fost introdus de Tratatul de la Lisabona în 2009.
Trio-ul stabileşte obiective pe termen lung şi pregăteşte o agendă comună, determinând subiectele şi aspectele majore care vor fi abordate de Consiliu pe o perioadă de 18 luni. În baza acestui program, fiecare dintre cele trei ţări îşi pregăteşte propriul său program, mai detaliat, pentru şase luni.
Preşedinţia are două misiuni principale: planificarea şi conducerea reuniunilor din cadrul Consiliului şi al grupurilor sale de pregătire şi reprezentarea Consiliului în relaţiile cu celelalte instituţii ale UE.
