Connect with us

CONSILIUL UE

Președinția lui Macron peste Europa: Liderul francez propune “o Europă suverană și stăpână pe destinul său” ca prioritate zero a președinției Franței la Consiliul UE

Published

on

© Emmanuel Macron/ video screenshot

Modelul european este forța noastră, a exclamat joi președintele francez Emmanuel Macron, de pe un podium amplasat la Palatul Elysee de unde a prezentat prioritățile pentru o “Europă suverană” ale președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene, mandat ce debutează la 1 ianuarie 2022.

În ajunul unei prime întrevederi cu noul cancelar german Olaf Scholz pentru a reconfirma parteneriatul franco-german pentru Europa, liderul francez a susținut o conferință de presă de peste două ore în care a etalat obiectivele Franței într-un “moment rar” în care Parisul va “avea responsabilitatea de a stabili ambițiile pentru Europa”.

Şeful statului francez a stabilit joi ca obiectiv al viitoarei preşedinţii franceze a Consiliului UE, care va coincide cu campania pentru alegerile prezidenţiale din aprilie şi cele legislative din iunie din ţara sa, o Europă “puternică în lume”, propunând reformarea spaţiului Schengen pentru o mai bună protejare a frontierelor europene, a criteriilor de la Maastricht pentru un nou cadru bugetar, precum și o posibilă suplimentare a fondului de redresare europeană post-COVID-19.

 

“Dacă ar trebui să rezum într-o frază obiectivul acestei preşedinţii, aş spune că trebuie să trecem de la o Europă de cooperare în interiorul frontierelor noastre la o Europă puternică în lume, deplin suverană, liberă în alegerile sale şi stăpână pe destinul său”, a declarat Macron în faţa a circa o sută de jurnalişti, potrivit AFP, informează Agerpres.

Fidel demersurilor sale răsunătoare – Inițiativa pentru o Europă suverană, unită și democratică la Sorbona sau scrisoarea către europeni privind “Renașterea europeană” – unite sub deviza “patru ani de muncă pentru Europa”, Macron a vorbit joi despre necesitatea unității europene în fața provocărilor interne și externe, mai ales că lucrările Conferinței privind viitorul Europei sunt așteptate a fi concluzionate în timpul președinției franceze.

“În faţa tuturor acestor crize care lovesc Europa, sunt mulţi aceia care ar dori să nu se bazeze decât pe naţiune. Aceste naţiuni sunt forţa noastră, mândria noastră, dar unitatea europeană este complementul lor indispensabil (…) Schimbările climatice, revoluția digitală, inegalitatea, problemele legate de migrație, încercările de destabilizare a democrațiilor: în fața crizelor, mulți ar dori să lase națiunile să se ocupe singure de ele. Eu cred în opusul, în necesitatea de a ne uni ca europeni”, a punctat Macron, care, după alegerea sa în 2017, se prezintă ca lider al proeuropenilor în faţa “naţionaliştilor” şi “populiştilor”.

Ambiția măreață a Franței, reliefată și prin logo-ul președinției sale: Relansare, putere, apartenență

Pentru preşedinţia semestrială a Consiliului UE – a 13-a exercitată de Franţa şi prima după 2008 -, Parisul a ales ca deviză “Relansare, putere şi apartenenţă”, iar ca logo un U şi un E, albastru şi roşu, traversate de o săgeată albă, simbol al “ambiţiei de a merge înainte”, după cum a explicat secretarul de stat pentru afaceri europene, Clément Beaune, cel care va gestiona afacerile curente ale președinției franceze în cadrul Consiliului Afacerilor Generale, formațiunea care se ocupă de funcționarea politică și administrativă a întregii arhitecturi decizionale a Consiliului.

În total sunt prevăzute în jur de 400 de reuniuni, majoritatea în primele trei luni, date fiind alegerile prezidenţiale din Franţa.

Evenimentele vor debuta printr-un discurs al lui Emmanuel Macron urmat de o dezbatere în Parlamentul European pe 19 ianuarie şi vor fi repartizate în cele patru colţuri ale Franţei. Un summit european informal va fi organizat pe 10 şi 11 martie, cu exact o lună înaintea primului tur al prezidenţialelor franceze, acela fiind probabil summitul consacrat apărării europene pe care președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, l-a anunțat în discursul privind Starea Uniunii, pentru a facilita adoptarea Busolei Strategice a Uniunii Europene.

Marjele de manevră ale Franţei vor fi însă limitate, întrucât preşedinţia rotativă permite să se dea un impuls anumitor priorităţi, rămânând de construit consensul între Cei 27, ceea ce nu este niciodată uşor, mai notează AFP.

Franța pledează pentru o “discuție strategică” asupra regulilor bugetare și o suplimentare a fondului de redresare: “Trebuie să ieşim din vechile noastre tabuuri şi vechile noastre fetişuri”

Macron a mai estimat însă că Uniunea Europeană trebuie să discute dacă planul de relansare în valoare de 750 de miliarde de euro este suficient pentru redresarea economică și de asemenea ”să regândească cadrul bugetar” definit de criteriile de la Maastricht, în special aplicarea regulii privind deficitul bugetar de maxim 3% din PIB, relatează Reuters, conform Agerpres.

Din cauza crizei sanitare ”am pus între paranteze aplicarea regulilor noastre bugetare”, dar, odată cu reaplicarea acestor reguli, ”nu putem face ca şi când nimic nu s-ar fi întâmplat” şi ”să revenim la cadrul bugetar creat la începutul anilor ’90”, a susţinut președintele francez, recunoscut pentru apetitul său de a reforma mai multe arii ale mecanismelor europene.

Înainte de a-l primi vineri pe Olaf Scholz, preşedintele francez a pledat pentru ”o discuţie strategică” asupra regulilor bugetare europene, fiind de părere că ”trebuie să ieşim din vechile noastre tabuuri şi vechile noastre fetişuri”.

”Problema nu este de a fi pentru sau împotriva 3%. Aceasta este depăşită”, a explicat preşedintele francez cu privire la regula din criteriile de la Maastricht care impune statelor zonei euro să-şi menţină deficitul bugetar sub pragul de 3% din PIB.

”Problema este cum articulăm seriozitatea bugetară şi convergenţa între europeni cu o ambiţie care este indispensabilă pentru noi toţi”, a continuat el, dând de înţeles că doreşte prin această revizuire stimularea investiţiilor, sens în care a menţionat că regulile bugetare europene ar trebui, de exemplu, să stimuleze investiţiile în sectorul digital.

UE are nevoie de un răspuns economic cu o prioritate, aceea de ”a face Europa un mare continent al producţiei, inovaţiei şi creării de locuri de muncă”, a sintetizat Macron, adăugând că aceste chestiuni vor fi discutate la un summit european special pe care preşedinţia franceză a Consiliului UE îl va găzdui pe 10-11 martie.

Cât despre planul european de relansare post-pandemie în valoare de 750 de miliarde de euro, o idee lansată în comun cu fostul cancelar german Angela Merkel, preşedintele francez a susţinut că s-ar putea ca UE să aibă nevoie şi de alte pachete de acest fel pentru a-şi reveni în urma pandemiei, iar acest subiect, în opinia sa, nu ar trebui să fie unul tabu. Totuşi, la acest capitol, Franţa s-ar putea lovi de opoziţia ţărilor nordice, precum Germania şi Olanda, care nu s-au arătat favorabile unor mecanisme permanente de constituire de datorie comună.

“Instituirea unui pilotaj politic al spațiului Schengen” și “reangajarea UE în Balcanii de Vest”

Printre obiectivele Franței enunțate de Macron se numără și reforma spațiului Schengen pentru ca Europa să își poată apăra frontierele în fața crizelor migratorii. Pentru a evita ca dreptul de azil să fie “deturnat” în Europa, “vom iniţia sub această preşedinţie o reformă a spaţiului Schengen”, a declarat Macron, care doreşte “instituirea unui pilotaj politic al Schengen”, prin reuniuni regulate ale miniştrilor europeni de resort, spre a se putea “întări controalele la frontiere” atunci când se va considera necesar.

Liderul francez a cerut și o reangajare a UE în Balcanii de Vest în faţa noilor tensiuni din regiune şi a interferenţei puterilor regionale care urmăresc să destabilizeze Europa “Această regiune este astăzi traversată de noi tensiuni. Istoria se întoarce şi, uneori, chiar şi tragicul”, a afirmat preşedintele Franţei, anunţând o conferinţă europeană dedicată acestei regiuni în luna iunie, în cadrul preşedinţiei franceze a Consiliului UE, într-un semnal clar de distanțare față de vechea atitudine a Franței, care a blocat în mai multe rânduri începerea negocierilor de aderare cu Albania și cu Macedonia de Nord.

Directiva salariului minim și prevenirea monopolului giganților digitali

Printre celelalte priorități enunțate de Emmanuel Macron se numără protejarea modelului social european, combaterea defrișărilor și a celorlalte măsuri necesare pentru atingerea neutralității climatice sau adoptarea directivei privind salariul minim european.

“Directiva privind salariile minime în Uniunea Europeană – care nu definește un salariu minim european ca fiind o medie, ci ridică toate salariile mici datorită unui salariu minim decent – va fi în centrul președinției noastre. Sunt de acord cu aceasta”, a promis Macron.

El a evocat colaborarea cu Parlamentul European în privința Europei digitale.

“Am reușit să avem un regulament european de protecție a datelor cu caracter personal care a devenit un standard mondial! Am reușit să promulgăm impozitarea platformelor la nivel internațional, care acum trebuie să devină realitate. Vom merge mai departe”, a spus Macron, subliniind că va lucra alături de eurodeputați pentru ca giganții digitali să nu dețină un monopol fără reguli și să nu ucidă spiritul de inovare și că, pentru a combate mai eficient ura online, UE va defini și va stabili un regim de răspundere pentru principalele platforme digitale.

Franța va prelua la 1 ianuarie 2022, de la Slovenia, președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, deschizând un trio din care mai fac parte Cehia (iulie-decembrie 2022) și Suedia (ianuarie – iunie 2023).

Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene se asigură prin rotaţie, la fiecare şase luni, între statele membre ale UE, în decursul acestei perioade statul membru asigurând continuitatea agendei UE în cadrul Consiliului şi conducând reuniunile acestei formaţiuni. Sistemul de conducere rotativă a fost introdus de Tratatul de la Lisabona în 2009.

Trio-ul stabileşte obiective pe termen lung şi pregăteşte o agendă comună, determinând subiectele şi aspectele majore care vor fi abordate de Consiliu pe o perioadă de 18 luni. În baza acestui program, fiecare dintre cele trei ţări îşi pregăteşte propriul său program, mai detaliat, pentru şase luni.

Preşedinţia are două misiuni principale: planificarea şi conducerea reuniunilor din cadrul Consiliului şi al grupurilor sale de pregătire şi reprezentarea Consiliului în relaţiile cu celelalte instituţii ale UE.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

UE prelungește până în 2025 sancțiunile împotriva atacurilor cibernetice care amenință statele membre

Published

on

© European Union 2021 - EP

Consiliul Uniunii Europene a decis luni să prelungească cu încă trei ani, până la 18 mai 2025, cadrul pentru măsurile restrictive împotriva atacurilor cibernetice care amenință Uniunea Europeană și statele membre.

Potrivit unui comunicat al instituției, acest cadru permite UE să impună măsuri restrictive specifice persoanelor sau entităților implicate în atacuri cibernetice care au un impact semnificativ și constituie o amenințare externă la adresa UE sau a statelor sale membre.

De asemenea, pot fi impuse măsuri restrictive ca răspuns la atacuri cibernetice împotriva unor state terțe sau organizații internaționale, în cazul în care astfel de măsuri sunt considerate necesare pentru atingerea obiectivelor politicii externe și de securitate comune (PESC).

În prezent, sancțiunile se aplică în cazul a opt persoane și patru entități și includ înghețarea activelor și o interdicție de călătorie. În plus, persoanelor și entităților din UE le este interzis să pună fonduri la dispoziția celor care figurează pe listă. Aceste liste individuale vor continua să fie revizuite la fiecare 12 luni.

Decizia de a prelungi măsurile restrictive cu trei ani arată angajamentul ferm al UE de a-și spori reziliența și capacitatea de a preveni, descuraja și răspunde la amenințările cibernetice și la activitățile cibernetice rău intenționate, pentru a proteja securitatea și interesele europene.

În iunie 2017, UE a stabilit un cadru pentru un răspuns diplomatic comun al UE la activitățile cibernetice rău intenționate (”set de instrumente de diplomație cibernetică”).

Cadrul permite UE și statelor sale membre să utilizeze toate măsurile PESC, inclusiv măsuri restrictive, dacă este necesar, pentru a preveni, descuraja și răspunde la activitățile cibernetice rău intenționate care vizează integritatea și securitatea UE și a statelor sale membre.

Cadrul UE pentru măsuri restrictive împotriva atacurilor cibernetice care amenință Uniunea și statele sale membre a fost instituit în mai 2019.

UE își menține angajamentul față de un spațiu cibernetic global deschis, stabil, pașnic și sigur și, prin urmare, reiterează necesitatea de a consolida cooperarea internațională pentru a promova ordinea bazată pe norme în acest domeniu.

Continue Reading

CONSILIUL UE

TEN-E: Consiliul UE dă undă verde noilor norme pentru infrastructura energetică transfrontalieră

Published

on

© European Union, 2018/ Source: EC - Audiovisual Service

Consiliul UE a adoptat luni, 16 mai, un regulament revizuit privind rețelele transeuropene pentru energie (TEN-E). Noile norme vizează modernizarea, decarbonizarea și interconectarea infrastructurilor energetice transfrontaliere ale statelor membre pentru a ajuta Uniunea Europeană să își atingă obiectivele de neutralitate climatică pentru 2050, informează comunicatul oficial.

Regulamentul revizuit urmărește, de asemenea, să asigure în continuare integrarea pieței, competitivitatea și securitatea aprovizionării.

Adoptarea are loc în urma unui acord provizoriu încheiat cu Parlamentul European în decembrie 2021 și reprezintă etapa finală a procedurii de adoptare.

Printre altele, noile norme vor pune capăt sprijinului pentru noi proiecte de gaze naturale și petrol și vor introduce criterii obligatorii de durabilitate pentru toate proiectele. Acestea vor simplifica și accelera procedurile de autorizare și de eliberare a permiselor.

Normele revizuite pun accentul pe rolul energiei din surse regenerabile în ceea ce privește toate activele, inclusiv rețelele inteligente de gaze. Acestea vor crea posibilitatea unei cooperări fără caracter obligatoriu în domeniul planificării rețelelor offshore.

Comisia Europeană și-a prezentat propunerea privind TEN-E revizuită la 15 decembrie 2020. Revizuirea Regulamentului privind TEN-E identifică 11 coridoare prioritare și 3 domenii tematice prioritare care trebuie dezvoltate și interconectate. Acesta actualizează categoriile de infrastructură eligibile pentru acordarea sprijinului, punând accent pe decarbonizare, și acordă o atenție sporită rețelelor offshore de energie electrică, infrastructurii de hidrogen și rețelelor inteligente. Acest lucru se va realiza preponderent prin proiecte de interes comun care sunt eligibile pentru finanțare prin Mecanismul pentru interconectarea Europei pentru perioada 2021-2027.

Lista proiectelor de interes comun este adoptată de Comisie sub forma unui regulament delegat bazat pe o evaluare efectuată de așa-numitele grupuri regionale. Proiectele de interes comun beneficiază de o serie de avantaje, dar nu există nicio garanție de finanțare din partea UE pentru proiectele de pe lista proiectelor de interes comun.

Continue Reading

CONSILIUL UE

România susține o decizie “cât mai curând posibil” pentru ca R. Moldova, Ucraina și Georgia să devină simultan state candidate la UE

Published

on

© European Union 2022

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a pledat luni, la începutul reuniunii de la Bruxelles a miniștrilor de externe din UE, pentru o decizie “cât mai curând posibil” pentru acordarea statutului de candidat la UE pentru pentru toate cele trei țări – Ucraina, Republica Moldova și Georgia.

“România este unul dintre cei mai mari susținători ai perspectivei europene și euro-atlantice a Georgiei și am sprijinit Georgia destul de mult, inclusiv în timpul pregătirii răspunsului la chestionarul Comisiei. Și credem că locul Georgiei, ca și locul Ucrainei, ca și locul Republicii Moldova, este în cadrul Uniunii Europene, pentru că fac parte din familia europeană”, a spus șeful diplomației române, în cadrul unor scurte declarații de presă, unde a fost întrebat despre perspectiva europeană a Georgiei.

El a insistat asupra faptului că este important ca avizele Comisiei Europene, care vor fi elaborate în baza chestionarelor de aderare completate de autoritățile de la Kiev, Chișinău și Tbilisi, să fie “emise în același timp”.

 

Totodată, potrivit șefului diplomației de la București, aceste avize vor reprezenta punctul de plecare e din cadrul discuțiilor ce vor avea loc la summitul Consiliului European din 23-24 iunie.

“Cred că acordarea statutului de candidat pentru toate cele trei țări – Ucraina, Republica Moldova și Georgia – este importantă, pentru că nu este sfârșitul procesului. Este doar începutul unui proces foarte important, iar aceste țări au nevoie de o foaie de parcurs pentru reforme. Bineînțeles, după aceea, va depinde de fiecare țară implicată în acest proces să meargă pe această cale și să performeze”, a indicat acesta

Ministrul de externe a reafirmat că România este pregătită să sprijine acest proces: Credem că aceste decizii sunt necesare și că nu trebuie pierdut elanul”.

Întrebat suplimentar dacă aceste decizii ar putea fi luate în marja summitului european din iunie, Aurescu a răspuns că este important “să avem o decizie cât mai curând posibil și, după aceea, va fi la latitudinea acestor țări să meargă mai departe pe această cale foarte importantă și noi vom fi acolo, împreună, alături de ele, pentru a le sprijini”.

Ucraina, Republica Moldova și Georgia așteaptă un aviz pozitiv din partea Comisiei Europene, după ce au parcurs sau încă parcurg procesul de completare a chestionarului de aderare, demers în urma căruia executivul de la Bruxelles va putea să recomande sau nu statelor membre să ofere Kievului, Chișinăului și Tbilisiului statut de candidate la aderarea la UE.

Afirmațiile pronunțate de Aurescu vin după ce președintele francez Emmanuel Macron a indicat că procedura de aderare a Ucrainei la UE nu se va produce cu rapiditate.

Astfel, prin propunerea sa de creare a unei ”comunităţi politice europene” noi ca alternativă la o procedură de aderare pentru țări ca Ucraina care ar putea dura câteva decenii, Macron a spulberat visul Ucrainei că o eventuală aderare la Uniunea Europeană s-ar realiza rapid. La Strasbourg, de Ziua Europei, președintele francez a închis lucrările Conferinței privind viitorul Europei, lansând un apel la crearea unei “comunități politice europene” care să primească în special Ucraina, în paralel cu o procedură de aderare la UE care ar dura “decenii” și s-a arătat “favorabil” unei “revizuiri a tratatelor” Uniunii Europene, propunând ca liderii celor 27 de țări să discute despre aceasta la summitul lor din iunie.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA1 hour ago

Ministrul de interne Lucian Bode, vizită de lucru la Washington, la aniversarea a 25 ani de la lansarea Parteneriatului Strategic România-SUA

ROMÂNIA1 hour ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat reuniunea Comitetului de monitorizare a PNRR: Timpul și ritmul în care acționăm sunt decisive pentru ca reformele și investițiile să se concretizeze cât mai repede

ROMÂNIA2 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu vicepreședintele companiei Lockheed Martin despre consolidarea Parteneriatului Strategic cu SUA

NATO2 hours ago

Klaus Iohannis: România salută decizia Suediei de a adera la NATO și susține un proces rapid de extindere. Alianța noastră va fi mai puternică ca niciodată

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

UE pregătește un plan care să permită plata gazului rusesc în ruble fără a încălca sancțiunile impuse Rusiei

NATO3 hours ago

Decizie istorică la Stockholm: Suedia a decis să depună cererea de aderare la NATO, punând capăt unei perioade de două secole de neutralitate

ROMÂNIA3 hours ago

Ministrul Digitalizării, Sebastian Burduja: România trebuie să achite „minim 60 de milioane de euro” din datoria pe care o are la Agenția Spațială Europeană

CONSILIUL UE3 hours ago

UE prelungește până în 2025 sancțiunile împotriva atacurilor cibernetice care amenință statele membre

SUA4 hours ago

Declarație transatlantică privind tehnologia și comerțul: SUA și UE au ajuns la noi înțelegeri pentru investiții în semiconductori, acordarea licențelor sau integritatea informațiilor în situații de criză

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII4 hours ago

Nicolae Ciucă: Acordul între BEI și Transgaz pentru elaborarea strategiei de decarbonizare constituie un pas important pentru România în dezideratul său de a face tranziția către o economie verde

ROMÂNIA1 hour ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat reuniunea Comitetului de monitorizare a PNRR: Timpul și ritmul în care acționăm sunt decisive pentru ca reformele și investițiile să se concretizeze cât mai repede

NATO1 day ago

Stoltenberg: Vom căuta modalități de a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la NATO

NATO1 day ago

Stoltenberg: Am discutat cu ministrul de externe turc și mă aștept să dăm curs rapid cererii de aderare a Finlandei și Suediei. Intenția Turciei nu este de a bloca aderarea la NATO

INTERNAȚIONAL1 day ago

Mai mult ajutor militar din partea SUA este în drum spre Ucraina, a anunțat șeful diplomației ucrainene după întâlnirea cu Antony Blinken

NATO1 day ago

Secretarul general adjunct al NATO: Finlanda și Suedia sunt cei mai apropiați parteneri ai NATO. Vom găsi condițiile pentru un consens dacă decid să solicite aderarea

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

De la Hiroshima, primul oraș din istorie bombardat nuclear, șeful Consiliului European denunță “referirile rușinoase ale Rusiei la utilizarea armelor nucleare”

ROMÂNIA4 days ago

Klaus Iohannis: Inflația și prețurile la energie au o singură cauză, războiul lui Putin împotriva Ucrainei. Vinovat este Putin

MAREA BRITANIE6 days ago

Într-un moment de cotitură pentru monarhia britanică, prințul Charles a deschis o nouă sesiune a Parlamentului britanic în locul reginei Elisabeta a II-a

ROMÂNIA6 days ago

Nicolae Ciucă a cerut tuturor instituțiilor care gestionează implementarea PNRR continuarea dialogului cu experții europeni

REPUBLICA MOLDOVA6 days ago

De la Chișinău, secretarul general al ONU mulțumește R. Moldova pentru ”exemplul de umanitate” în criza refugiaților ucraineni

Team2Share

Trending