Connect with us

CONSILIUL UE

Secretar de stat francez: De aproape un deceniu, România așteaptă aderarea la Schengen și trebuie să adere. România este serioasă în ceea ce priveşte apărarea frontierelor

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe

România trebuie să adere la Spaţiul Schengen întrucât a demonstrat că este o ţară serioasă în ceea ce priveşte protejarea frontierelor, a declarat marți secretarul de stat francez pentru afaceri europene, Clement Beaune, aflat într-o vizită la București în contextul în care Franța va asigura în primul semestru al anului 2022 președinția rotativă a Consiliului UE.

El a indicat extinderea şi reformarea acestuia va fi unul din subiectele preşedinţiei franceze a Consiliului Uniunii Europene ce va începe la 1 ianuarie 2022.

Întrebat la o întâlnire cu presa română dacă președinția franceză a Consiliului UE va putea facilita un vot în Consiliul Justiție și Afaceri Interne privind accederea României în Schengen, Clement Beaune a spus că România trebuie să adere la spațiul de liberă circulație.

În ceea ce priveşte Schengen, ştiu că vorbim de un punct sensibil şi important pentru România, de mai mulţi ani, pentru că, de aproape de un deceniu, România aşteaptă aderarea la Schengen. Trebuie să adere. Nu ştiu să vă spun exact când“, a spus Beaune, în cadrul întâlnirii respective.

El a menționat însă și carențele cu care se confruntă spațiul Schengen din cauza crizei migrației sau a pandemiei COVID-19, situații care au impus restricții la frontiere.

Dacă o ţară e serioasă, iar România este serioasă în ceea ce priveşte apărarea frontierelor, este un atu al Schengen, pentru că astfel controlează mai bine frontierele Europei“, a mai spus oficialul francez.

La București, secretarul de stat francez a avut o rundă de consultări politico-diplomatice cu omologul său român, Iulia Matei, precum și o întrevedere cu ministrul de externe Bogdan Aurescu.

Potrivit unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro, în cadrul discuțiilor a fost abordat și subiectul spațiului Schengen, o prioritate majoră pe agenda ambelor state. “Secretarul de stat român a reafirmat susținerea de principiu a României pentru procesul de reformă a spațiului european de liberă circulație, subliniind, în același timp, necesitatea unei decizii favorabile, cât mai curând posibil, cu privire la aderarea României la Schengen”, arată sursa citată.

Mesajul a fost întărit de Iulia Matei și în cadrul unor declarații comune de presă cu Clement Beaune: “Am retransmis aşteptarea României ca o decizie favorabilă privind aderarea la spaţiul Schengen să fie luată cât mai curând, având în vedere că România îndeplineşte toate criteriile de aderare”.

Îndeplinirea de către România a criteriilor prevăzute în acquis-ul Schengen a fost recunoscută oficial la data de 9 iunie 2011, cu ocazia reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne. În prealabil, la 8 iunie 2011, Parlamentul European a avizat favorabil proiectul Deciziei privind aderarea României și Bulgariei la Schengen.

De atunci, atât Parlamentul European, cât și Comisia Europeană au reconfirmat faptul că România îndeplinește toate criteriile pentru a adera la spațiul Schengen, însă o astfel de decizie poate fi luată numai printr-un vot în unanimitate în formațiunea Justiție și Afaceri Interne a Consiliului UE, care reunește miniștrii de interne din statele membre. De-a lungul vremii, state precum Olanda, Franța sau Finlanda și-au exprimat rezerve cu privire la aderarea României la Schengen, invocând lipsa progreselor în lupta împotriva corupției și a monitorizării din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare.

Cel mai recent, Parlamentul European a adoptat la 8 iulie 2021, cu 505 voturi pentru, 134 împotrivă și 54 abțineri, raportul anual privind funcționarea spațiului Schengen în care a susținut, din nou, că România și Bulgaria trebuie integrate cu drepturi depline în spațiul Schengen, precizând totodată că și Croația îndeplinește cerințele tehnice.

Comisia Europeană a prezentat la începutul lunii iunie o nouă strategie pentru un spațiu Schengen mai puternic și mai rezilient, iar printre obiective se numără și acceptarea țărilor pregătite de aderare, și anume România, Bulgaria și Croația.

În prezent, spațiul Schengen fără controale la frontierele interne înseamnă peste 420 de milioane de persoane și 26 de state europene. Spațiul Schengen este format din toate țările UE, cu excepția Bulgariei, a României, a Croației, a Ciprului și a Irlandei. Din acest spațiu fac parte, de asemenea, patru țări din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

UE este alături de Ucraina și reînnoiește sancțiunile economice contra Rusiei pentru încă 6 luni, până la 31 ianuarie 2025

Published

on

© Elysee

Consiliul Uniunii Europene a reînnoit luni, pentru încă șase luni, până la 31 ianuarie 2025, măsurile restrictive ale UE având în vedere acțiunile continue ale Federației Ruse de destabilizare a situației din Ucraina.

Potrivit unui comunicat al instituției, aceste sancțiuni, introduse pentru prima dată în 2014, au fost extinse considerabil din februarie 2022 ca răspuns la agresiunea militară neprovocată, nejustificată și ilegală a Rusiei împotriva Ucrainei.

În prezent, acestea cuprind o gamă largă de măsuri sectoriale, inclusiv restricții privind comerțul, sectorul financiar, tehnologia și produsele cu dublă utilizare, industria, transporturile și produsele de lux.

Ele acoperă, de asemenea: o interdicție privind importul sau transferul de țiței transportat pe mare și de anumite produse petroliere din Rusia către UE, excluderea din SWIFT a mai multor bănci ruse și suspendarea activităților și a licențelor de radiodifuziune în Uniunea Europeană ale mai multor canale de dezinformare sprijinite de Kremlin. În plus, măsurile specifice permit UE să combată eludarea sancțiunilor.

Atât timp cât acțiunile ilegale ale Federației Ruse continuă să încalce interdicția privind folosirea forței, ceea ce reprezintă o încălcare gravă a obligațiilor prevăzute de dreptul internațional, este oportun să se mențină în vigoare toate măsurile impuse de UE și să se ia măsuri suplimentare, dacă este necesar.

La 31 iulie 2014, Consiliul a adoptat Decizia 2014/512/PESC privind măsuri restrictive având în vedere acțiunile Rusiei de destabilizare a situației în Ucraina.

Pe lângă sancțiunile economice impuse Federației Ruse, UE a instituit diferite tipuri de măsuri ca răspuns la acțiunile destabilizatoare ale Rusiei împotriva Ucrainei.

Printre acestea se numără: restricții privind relațiile economice cu Crimeea și orașul Sevastopol, anexate ilegal, precum și cu zonele din Ucraina care nu sunt controlate de guvern din oblastele Donețk, Herson, Luhansk și Zaporijia; măsuri restrictive individuale (înghețarea activelor și restricții de călătorie) împotriva a numeroase persoane și entități, precum și măsuri diplomatice.

Începând cu 24 februarie 2022, UE a adoptat 14 pachete de sancțiuni fără precedent și de mare impact ca răspuns la invazia pe scară largă a Rusiei împotriva Ucrainei.

În concluziile sale din data de 27 iunie 2024, Consiliul European și-a reiterat sprijinul continuu pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional și a reconfirmat angajamentul ferm al UE de a oferi în continuare sprijin politic, financiar, economic, umanitar, militar și diplomatic Ucrainei.

De asemenea, Consiliul European a condamnat cu fermitate escaladarea recentă a ostilităților de către Rusia, în special intensificarea în continuare a atacurilor împotriva civililor și a infrastructurii civile și critice, mai ales în sectorul energetic.

Continue Reading

CONSILIUL UE

România sprijină menținerea presiunii asupra Rusiei prin sancțiuni și va continua să colaboreze cu Ucraina și R. Moldova pentru a îmbunătăți interconectarea în sectorul energetic, subliniază Luminița Odobescu

Published

on

© European Union 2024

România va continua să colaboreze cu Ucraina și cu Republica Moldova pentru a îmbunătăți și spori interconectarea în sectorul energetic, a subliniat ministrul de externe Luminița Odobescu în cadrul declarațiilor susținute înainte de reuniunea miniștrilor de externe din UE, desfășurată la Bruxelles.

”O altă prioritate este sprijinirea sectorului energetic din Ucraina, care este în mod constant sub un atac masiv din partea Rusiei. De aceea, este foarte important să continuăm să ajutăm Ucraina să își protejeze infrastructura energetică, să înlocuiască echipamentele avariate și să furnizeze energie electrică România va continua să colaboreze cu Ucraina și Republica Moldova pentru a îmbunătăți și crește interconectarea în sectorul energetic”, a precizat Odobescu.

Aceasta a mai spus că îi va informa pe omologii săi despre semnarea, de către președintele Klaus Iohannis și președintele Volodimir Zelenski, a acordului de cooperare dintre România și Ucraina în domeniul securității, eveniment prilejuit de summitul NATO de la Washington.

Făcând trimitere la sancțiunile contra Rusiei, ministrul de externe a evidențiat nevoia de a menține presiunea asupra Moscovei prin aceste măsuri punitive.

”UE trebuie să răspundem amenințărilor hibride la adresa statelor membre, Ucrainei, Republicii Moldova. Acesta este motivul pentru care sprijinim adoptarea unui nou regim de sancțiuni contra Rusiei, care destabilizează activitatea în străinătate”, a mai spus oficialul român.

Ea a transmis că țara noastră sprijină formula de pace a președintelui Zelenski, descrisă drept ”o cale pentru o pace durabilă și justă în Ucraina, pentru Ucraina și cu Ucraina, bazată pe Carta ONU și pe dreptul internațional.”

Făcând trimitere la o altă temă aflată pe agenda discuțiilor, Orientul Mijlociu, Luminița Odobescu și-a arătat îngrijorarea față de ”volatilitatea situației de securitate din regiune, cu precădere la de granița cu Liban și Israel.”

”Trebuie să continuăm să sprijinim guvernul Libanului, în special pentru că este foarte important să menținem țara în afara conflictului. România sprijină planul de pace al președintelui Biden și o coordonare puternică cu SUA, Marea Britanie și partenerii regionali ai planului regional”, a arătat Luminița Odobescu.

În ceea ce privește discuția cu președinta Băncii Europene de Investiții și o mai mare implicare financiară a acestei instituții în sprijinirea obiectivelor de politică externă ale UE, ministrul de externe a arătat că este ”foarte important ca Banca Europeană de Investiții să sprijine reformele, creșterea și consolidarea capacității administrative, protecția infrastructurii critice în țările candidate precum Ucraina, Republica Moldova sau țările din Balcanii de Vest, dar și proiectele de conectivitate din zona Mării Negre.”

Ministrul de externe Luminița Odobescu participă luni la reuniunea miniștrilor afacerilor externe din statele membre ale UE – Consiliul Afaceri Externe (CAE), care se va desfășura la Bruxelles.

Oficialii europeni vor aborda aspecte privind agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, situația din Orientul Mijlociu, precum și diplomația digitală.

De asemenea, vor avea un schimb de opinii cu președintele Băncii Europene pentru Investiții (BEI), Nadia Calviño, în cadrul unui dejun de lucru informal.

Discuțiile privind agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei se vor concentra pe accelerarea sprijinului militar pentru Ucraina, situația din sectorul energetic ucrainean, sancțiuni, coordonarea eforturilor diplomatice ale UE în sprijinul Formulei de Pace a președintelui Zelenski.

Cu privire la situația de securitate din Orientul Mijlociu, miniștrii europeni vor aborda ultimele evoluții de securitate, sprijinul UE pentru soluționarea crizei din Fâșia Gaza, precum și perspectivele procesului politic pentru o pace durabilă și cuprinzătoare.

În cadrul prânzului de lucru cu președintele Băncii Europene de Investiții va fi abordată intensificarea cooperării UE cu BEI pentru a adapta modalitățile de finanțare a obiectivelor de politică externă ale UE, în contextul provocărilor geopolitice actuale.

De asemenea, Înaltul Reprezentant pentru politică externă și de securitate a UE, Josep Borrell, va prezenta Raportul de progres privind diplomația digitală.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Luminița Odobescu participă la reuniunea miniștrilor de externe din UE. Intensificarea cooperării UE cu BEI pentru a adapta modalitățile de finanțare a obiectivelor de politică externă ale UE, pe agendă

Published

on

© European Union, 2023

Ministrul de externe Luminița Odobescu participă luni la reuniunea miniștrilor afacerilor externe din statele membre ale UE – Consiliul Afaceri Externe (CAE), care se va desfășura la Bruxelles.

Potrivit unui comunicat MAE remis CaleaEuropeană.ro, oficialii europeni vor aborda aspecte privind agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, situația din Orientul Mijlociu, precum și diplomația digitală.

De asemenea, vor avea un schimb de opinii cu președintele Băncii Europene pentru Investiții (BEI), Nadia Calviño, în cadrul unui dejun de lucru informal.

Discuțiile privind agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei se vor concentra pe accelerarea sprijinului militar pentru Ucraina, situația din sectorul energetic ucrainean, sancțiuni, coordonarea eforturilor diplomatice ale UE în sprijinul Formulei de Pace a Președintelui Zelenski.

Cu privire la situația de securitate din Orientul Mijlociu, miniștrii europeni vor aborda ultimele evoluții de securitate, sprijinul UE pentru soluționarea crizei din Fâșia Gaza, precum și perspectivele procesului politic pentru o pace durabilă și cuprinzătoare.

În cadrul prânzului de lucru cu președintele Băncii Europene de Investiții va fi abordată intensificarea cooperării UE cu BEI pentru a adapta modalitățile de finanțare a obiectivelor de politică externă ale UE, în contextul provocărilor geopolitice actuale.

De asemenea, Înaltul Reprezentant pentru politică externă și de securitate a UE, Josep Borrell, va prezenta Raportul de progres privind diplomația digitală.

Există posibilitatea ca mai multe state europene aflate în proximitatea Rusiei să boicoteze această reuniune a miniștrilor de externe, în semn de protest față de hotărârea premierului Viktor Orban, a cărui țară deține președinția Consiliului UE, de a călători la Moscova și Beijing la scurtă vreme după ce a preluat această responsabilitate.

Surse MAE au declarat pentru CaleaEuropeană.roRomânia nu va boicota reuniunile de lucru ale președinției ungare, având interesul să obțină intrarea României în Spațiul Schengen până la finalul acestui an.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
U.E.14 hours ago

Uniunea Europeană devine participant cu drepturi depline în cadrul Registrului Daunelor pentru Ucraina

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Meta are termen până la 1 septembrie să prezinte Comisiei Europene soluții pentru a îmbunătăți modelul de ”plată sau consimțământ” impus consumatorilor din UE, altfel riscă sancțiuni

CHINA17 hours ago

Ministrul ucrainean de externe merge la Beijing la invitația omologului chinez Wang Yi. Va fi discutat rolul Chinei în obținerea unei „păci stabile și drepte” în războiul cu Rusia

CONSILIUL UE17 hours ago

UE este alături de Ucraina și reînnoiește sancțiunile economice contra Rusiei pentru încă 6 luni, până la 31 ianuarie 2025

ROMÂNIA18 hours ago

Reacția României la retragerea lui Biden din cursa pentru Casa Albă: SUA sunt și rămân partener strategic pentru România și UE

CONSILIUL UE18 hours ago

România sprijină menținerea presiunii asupra Rusiei prin sancțiuni și va continua să colaboreze cu Ucraina și R. Moldova pentru a îmbunătăți interconectarea în sectorul energetic, subliniază Luminița Odobescu

INTERNAȚIONAL18 hours ago

Netanyahu: Israel va rămâne cel mai puternic aliat al SUA în Orientul Mijlociu indiferent de rezultatul alegerilor prezidențiale

ENERGIE19 hours ago

Secretarul american al energiei vine la București. România găzduiește reuniunea ministerială a Parteneriatului transatlantic pentru energie și cooperare în domeniul climei

U.E.19 hours ago

Șeful diplomației ungare, pregătit pentru confruntarea cu omologii din UE: Criticile Bruxelles-ului sunt motivate de frustrare și invidie

ROMÂNIA19 hours ago

ICI București își propune să redefinească modul în care interacționăm cu lumea digitală, utilizând tehnologii de vârf pentru a construi un metavers integrat și accesibil

CONSILIUL UE18 hours ago

România sprijină menținerea presiunii asupra Rusiei prin sancțiuni și va continua să colaboreze cu Ucraina și R. Moldova pentru a îmbunătăți interconectarea în sectorul energetic, subliniază Luminița Odobescu

U.E.3 days ago

Borrell: Estonia este un model de urmat pentru toate țările UE și NATO în privința cheltuielilor pentru apărare

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Ursula von der Leyen, realeasă președintă a Comisiei Europene de Parlamentul European, după un prim mandat de “cinci ani ca niciun altul din istoria UE”

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Președinta Grupului S&D din PE îi cere Ursulei von der Leyen să pună Europa socială în centrul acțiunilor viitoarei Comisii Europene: Avem nevoie de un buget consolidat și de o capacitate de investiții mai mare

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Vicepreședintele PPE Siegfried Mureșan echivalează votul pentru Ursula von der Leyen la șefia CE cu un vot pentru democrație și valori europene

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Strategia de securitate economică va deveni pilon al politicii externe UE. von der Leyen: Cursa cu rivalii sistemici a început. Europa trebuie să schimbe viteza și să aprofundeze piața unică

COMISIA EUROPEANA5 days ago

UE are nevoie de o schimbare a tratatului, transmite Ursula von der Leyen în plenul Parlamentului European: Reformele devin indispensabile pentru extinderea UE

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Ursula von der Leyen propune crearea unui panel al cetățenilor europeni care să recomande politici Comisiei: “Ne aflăm într-o perioadă de anxietate profundă pentru europeni”

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Von der Leyen propune pentru următorii cinci ani în fruntea CE consolidarea competitivității UE printr-un Acord Industrial Ecologic și un Fond European pentru Competitivitate

COMISIA EUROPEANA5 days ago

O “veritabilă UE a apărării” cu “NATO pilon al apărării”: Către un nou mandat, Ursula von der Leyen propune o “piață unică pentru apărare” și un “scut aerian european”

Trending