Connect with us

ROMÂNIA

Recep Tayyip Erdogan l-a întrebat pe Klaus Iohannis ce mai face Gică Hagi. Ce a răspuns șeful statului

Published

on

© Administrația Prezidențială

Corespondență din Madrid

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan l-a întrebat pe omologul său român Klaus Iohannis, la finalul întrevederii lor bilaterale de la summitul de la Madrid, despre Gheorghe Hagi, fostul mare fotbalist român care a obținut mai multe trofee cu Galatasaray Istanbul la finalul anilor 1990 și începutul anilor 2000, fiind considerat adesea cel mai iubit fotbalist care a activat în Turcia

Potrivit unor surse oficiale, președintele Erdogan l-a întrebat pe președintele Klaus Iohannis ce mai face Gheorghe Hagi.

Șeful statului i-a răspuns că acesta este bine, antrenează, are o academie de fotbal și pregătește tineri fotbaliști.

Conform surselor citate, Erdogan a întrebat și de fiul lui Gică Hagi, Ianis, Iohannis afirmând că acesta este un fotbalist tânăr și talentat.

Supranumit “Maradona din Carpați”, Hagi este considerat un erou în România. Fanii lui Galatasaray l-au numit “Comandante” (Comandantul) și românii l-au numit “Regele”.

Gică Hagi s-a transferat la Galatasaray Istanbul în 1996, formația cu care a avut cele mai mari reușite în plan fotbalistic, câștigând o popularitate imensă printre suporterii turci. A câștigat 4 titluri de campion (1996–1997, 1997–1998, 1998–1999, 1999–2000), 2 cupe ale Turciei (1998-1999, 1999-2000) și Supercupa Turciei de 2 ori (1996, 1997), iar în anul 2000 a condus echipa spre câștigarea Cupei UEFA, sub comanda lui Fatih Terim, și Supercupei Europei, cu Mircea Lucescu pe bancă, performanțe neegalate în istoria fotbalului din Turcia.

A devenit un idol pentru fanii turci, aceștia scandându-i numele chiar și după retragerea din fotbal și cântând un refren devenit celebru, “I love you Hagi”.

Președintele Klaus Iohannis a avut joi o întrevedere cu președintele Recep Tayyip Erdoğan, în marja participării la summitul NATO de la Madrid, fiind prima întâlnire dintre cei doi președinți din ultimii șase ani.

“În cadrul discuțiilor, Klaus Iohannis a reliefat nivelul foarte bun al relației de Parteneriat Strategic dintre România și Turcia, iar omologul Recep Tayyip Erdoğan a subliniat faptul că cele două țări au o relație foarte puternică. De asemenea, cei doi omologi au salutat nivelul în creștere al relațiilor economice, precum și reuniunea recentă a Comisiei mixte economice”, a transmis Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Totodată, a fost salutată dinamica în creștere a contactelor politice cei doi șefi de stat reconfirmând dorința comună de a organiza în acest an reuniunea Trilaterală la nivel de Președinți România-Polonia-Turcia.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană aprobă României o schemă de ajutor de stat în valoare de 358 mil. de euro pentru sprijinirea întreprinderilor afectate de pandemie 

Published

on

euro bani moneda
© Calea Europeană-Zaim Diana

Comisia Europeană a aprobat României o schemă de ajutor de stat în valoare de 358 de milioane de euro pentru sprijinirea companiilor mici și mijlocii afectate de pandemia de COVID-19, se arată în comunicatul oficial. 

Schema a fost aprobată în temeiul Cadrului temporar pentru ajutoarele de stat. Măsura va fi deschisă microîntreprinderilor, întreprinderilor mici și mijlocii afectate de pandemia de coronavirus și care activează în sectoare precum cel al producției, comerțul sau cazări.

În cadrul schemei, ajutorul va lua forma unor subvenții directe. Măsura are ca scop să ajute companiile să finanțeze investițiile în active pentru a depăși deficitul de investiții acumulat în economie din cauza crizei coronavirusului. Se estimează că de această măsură vor beneficia aproximativ 1.000 de companii.

Comisia a constatat că schema românească este în conformitate cu condițiile stabilite în cadrul temporar.

În special: ajutorul (i) nu va depăși 1% din bugetul total al schemei pentru fiecare beneficiar; (ii) va beneficia de investiții în active corporale și necorporale, dar nu și de investiții financiare; (iii) nu va depăși intensitățile maxime ale ajutorului, stabilite în cadrul temporar; și (iv) va fi acordat până la 31 decembrie 2022.

Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată și proporțională pentru a facilita dezvoltarea anumitor activități economice, care sunt importante pentru o redresare durabilă a economiei, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE și cu condițiile stabilite în cadrul temporar. Pe această bază, Comisia a aprobat măsura în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. Mai multe informații privind cadrul temporar și alte acțiuni întreprinse de Comisie pentru a aborda impactul economic al pandemiei de coronavirus pot fi găsite aici.

Continue Reading

ROMÂNIA

Eurostat: România, pe primul loc în UE în ceea ce privește ponderea cheltuielilor pentru protecție împotriva incendiilor. În 2020, țara noastră a alocat 690 de milioane de euro pentru aceste servicii

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Incendiile din Europa au devastat mii de hectare de teren în Franța, Portugalia, Spania, Italia și Grecia, punând la încercare pompierii din țările afectate.

În 2021, aproximativ 365.000 de persoane erau angajate ca pompieri profesioniști, reprezentând 0,2% din totalul locurilor de muncă din UE, relevă cele mai recente date publicate de Eurostat.

Estonia, Cipru, România și Slovacia (toate în jur de 0,4% din totalul locurilor de muncă) au înregistrat cea mai mare pondere a pompierilor în rândul forțelor de muncă. Astfel, anul trecut, țara noastră avea anul trecut 28.296 de pompieri. 

În ceea ce privește vârsta, majoritatea pompierilor sunt relativ tineri, mare parte dintre aceștia  regăsindu-se în grupele de vârstă 35 – 39 de ani și 40 – 44 de ani (61.000 de persoane în fiecare categorie de vârstă). În egală măsură, peste 55.000 de pompieri aveau în 2021 peste 55 de ani.

În 2020, guvernele din Uniunea Europeană au cheltuit 32,9 miliarde de euro pentru protecția împotriva incendiilor

În 2020, cheltuielile publice generale din cele 27 de state membre ale UE pentru ”servicii de protecție împotriva incendiilor” s-au ridicat la 32,9 miliarde de euro, ceea ce reprezintă o creștere de 6,4% față de 2019, când cheltuielile au fost de aproximativ 30,9 miliarde de euro.

Ponderea în cheltuielile guvernamentale a fost de 0,5 %. În general, în UE, cheltuielile guvernamentale pentru serviciile de protecție împotriva incendiilor au rămas stabile la aproximativ 0,4 – 0,5 % din totalul cheltuielilor guvernamentale de la începutul publicării datelor statistice cu privire la acest indicator, în 2001.

Ponderea cheltuielilor guvernamentale pentru protecția împotriva incendiilor în raport cu cheltuielile totale variază de la un stat membru la altul.

În 2020, Danemarca a raportat cea mai mică pondere a cheltuielilor pentru serviciile de protecție împotriva incendiilor în totalul cheltuielilor, de 0,1 %, urmată de Islanda, cu 0,2 %, și de Belgia, Malta, Austria, Portugalia și Slovenia, cu 0,3 % din totalul cheltuielilor guvernamentale.

În schimb, România a alocat în 2020 suma de 690,7 milioane de euro pentru servicii de protecţie împotriva incendiilor, echivalentul a 0,3% din Produsul Intern Brut şi a 0,8% din totalul cheltuielilor guvernamentale, fapt ce o poziționează pe primul loc în rândul statelor membre.

© Eurostat

Țara noastră este urmată de Bulgaria, Cehia, Germania, Estonia, Grecia, Lituania și Luxemburg, cu 0,6 %.

 

Continue Reading

ROMÂNIA

INS: Deficitul balanței comerciale a urcat la 15 miliarde de euro în primele șase luni, fiind mai mare cu aproape 5 miliarde de euro față de aceeași perioadă a anului trecut

Published

on

© Calea Europeana/ Zaim Diana

Deficitul balanței comerciale a urcat la 15,44 miliarde de euro în prima jumătate a acestui an, valoare mai mare cu 4,74 miliarde de euro față de valoarea înregistrată în perioada similară a anului trecut, arată cele mai recente date furnizate de Institutul Național de Statistică date publicității marți.

În primele șase luni ale acestui an, exporturile au crescut cu 23,9%, ajungând la 44,78 de miliarde de euro, în vreme ce importurile au crescut cu 28,5%, la 60,22 milliarde de euro, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2021. 

Ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (42,2% la export şi 32,6% la import) şi alte produse manufacturate (31,1% la export şi 29,4% la import).

Valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri în primele șase luni a fost de 32,56 miliarde de euro la expedieri şi de 42,64 miliarde de euro la intrari, reprezentând 72,7% din total exporturi şi 70,8% din total importuri.

Valoarea schimburilor extra-UE27 de bunuri a fost de 12,23 miliarde de euro la exporturi şi de 17,58 miliarde de euro la importuri, reprezentând 27,3% din total exporturi şi 29,2% din total importuri.

În luna iunie 2022, exporturile FOB s-au ridicat la 7,86 miliarde de euro, în vreme ce importurile CIF au însumat 10,55 miliarde de euro, rezultând un deficit de 2,69 miliarde de euro.

Comparativ cu luna iunie a anului 2021, exporturile din luna iunie a acestui an au crescut cu 25,9%, iar importurile au fost mai mari cu 30,4%.

Preţul FOB (Free on Board/Liber la bord) reprezintă preţul la frontiera ţării exportatoare, care include valoarea bunului, toate cheltuielile de transport până la punctul de îmbarcare, precum şi toate taxele pe care bunul trebuie să le suporte pentru a fi încărcat la bord.

Preţul CIF (Cost, Insurance, Freight/Cost, Asigurare, Navlu) reprezintă preţul la frontiera ţării importatoare, care cuprinde atât elementele componente ale preţului FOB, cât şi costul asigurării şi transportului internaţional.

Continue Reading

Facebook

U.E.28 mins ago

UE alocă 246 milioane de euro pentru furnizarea de servicii esențiale refugiaților palestinieni

RUSIA1 hour ago

Estonia, Finlanda și Letonia fac front comun și solicită UE să-și închidă granițele pentru turiștii ruși

Daniel Buda3 hours ago

Comisia Europeană răspunde la interpelarea eurodeputatului Daniel Buda cu privire la scumpirea utilajelor agricole: Luăm măsuri pentru a ajuta industriile europene să atenueze impactul războiului

euro bani moneda
COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comisia Europeană aprobă României o schemă de ajutor de stat în valoare de 358 mil. de euro pentru sprijinirea întreprinderilor afectate de pandemie 

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comisia Europeană și Moderna au ajuns la un acord pentru a răspunde mai bine necesităților statelor membre în materie de vaccinuri anti-COVID-19 pentru sezonul rece

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Politica antitrust: Comisia Europeană solicită feedback cu privire la efectele exceptării de care beneficiază consorțiile de transport maritim de linie

ROMÂNIA3 hours ago

Eurostat: România, pe primul loc în UE în ceea ce privește ponderea cheltuielilor pentru protecție împotriva incendiilor. În 2020, țara noastră a alocat 690 de milioane de euro pentru aceste servicii

ROMÂNIA5 hours ago

INS: Deficitul balanței comerciale a urcat la 15 miliarde de euro în primele șase luni, fiind mai mare cu aproape 5 miliarde de euro față de aceeași perioadă a anului trecut

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Zelenski, recunoscător SUA pentru ajutorul militar: Fiecare dolar primit reprezintă un pas spre înfrângerea adversarului

U.E.6 hours ago

Cancelarul german Olaf Scholz, sub lupa anchetatorilor în cadrul unei anchete privind un uriaș scandal fiscal

INTERNAȚIONAL5 days ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA6 days ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA6 days ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA6 days ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.1 week ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova dorește ”să cumpere gaze din România”. Președinta Maia Sandu: Acest lucru este critic pentru a ne asigura că oamenii noștri nu vor îngheța la iarnă

NATO2 weeks ago

Polonia a semnat contracte de achiziții de arme din Coreea de Sud: Învăţăm lecţia din ceea ce se întâmplă în Ucraina invadată de Rusia

Team2Share

Trending