Consiliul Uniunii Europene a convenit asupra poziției sale de negociere privind proiectul de regulament pentru eliminarea treptată a importurilor de gaze naturale din Rusia.
Regulamentul constituie un element central al foii de parcurs REPowerEU ce urmărește să pună capăt dependenței de energia rusă, în urma utilizării de către Rusia a aprovizionării cu gaze ca armă și a întreruperilor repetate ale aprovizionării cu gaze către UE, cu efecte semnificative asupra pieței energetice europene.
Regulamentul propus introduce o interdicție treptată și obligatorie din punct de vedere juridic privind importurile de gaze naturale transportate prin conducte și de gaze naturale lichefiate (GNL) din Rusia, interdicția totală urmând să se aplice începând cu 1 ianuarie 2028.
Potrivit unui comunicat, Consiliul UE menține acest termen și reprezintă, prin urmare, un semnal ambițios al voinței de a realiza eliminarea treptată. Acesta va contribui la obiectivul general de a realiza o piață energetică a UE rezilientă și independentă, menținând în același timp securitatea aprovizionării UE.
„O Europă independentă din punct de vedere energetic este o Europă mai puternică și mai sigură. Deși am depus eforturi susținute și am insistat în ultimii ani pentru a elimina gazul și petrolul rusesc din Europa, nu am atins încă acest obiectiv. Prin urmare, este esențial faptul că președinția daneză a obținut un sprijin copleșitor din partea miniștrilor energiei din Europa pentru legislația care va interzice definitiv importul de gaz rusesc în UE”, Lars Aagaard, ministrul danez al climei, energiei și utilităților.
Principalele modificări convenite de Consiliu
Faza de tranziție pentru contractele de furnizare existente
Consiliul a confirmat că importurile de gaze rusești vor fi interzise începând cu 1 ianuarie 2026, menținându-se însă o perioadă de tranziție pentru contractele existente. În special, contractele pe termen scurt încheiate înainte de 17 iunie 2025 pot continua până la 17 iunie 2026, în timp ce contractele pe termen lung pot fi valabile până la 1 ianuarie 2028.
Modificările aduse contractelor existente vor fi permise numai în scopuri operaționale strict definite și nu pot duce la creșterea volumelor, cu excepția unor flexibilități specifice pentru statele membre fără ieșire la mare afectate de recentele modificări ale rutelor de aprovizionare.
Proceduri vamale și autorizare
În comparație cu propunerea Comisiei, Consiliul a simplificat obligațiile vamale prin stabilirea unor cerințe și proceduri mai puțin stricte în materie de documentare pentru importurile de gaze naturale provenite din alte țări decât Rusia.
În astfel de cazuri, autorităților de autorizare trebuie să li se furnizeze numai înainte ca gazele naturale să intre pe teritoriul vamal al UE, în timp ce pentru importurile de gaze naturale din Rusia sunt solicitate mai multe informații în timpul fazei de tranziție (inclusiv data și durata contractului de furnizare, cantitățile contractate și orice modificări aduse contractului).
Consiliul a inclus cerința ca ambele categorii de importuri de gaze să fie supuse unui regim de autorizare prealabilă, pentru a se asigura că interdicția va funcționa în practică:
- pentru gazul rusesc și importurile care intră sub incidența perioadei de tranziție, informațiile necesare pentru autorizare trebuie prezentate cu cel puțin o lună înainte de intrare
- pentru gazul non-rus, dovada trebuie furnizată cu cel puțin cinci zile înainte de intrare
- în cazul încărcăturilor mixte de GNL, documentația trebuie să dovedească proporțiile respective de gaz rusesc și non-rus din amestec, numai cantitățile non-ruse fiind autorizate să intre în UE.
Pentru a reduce sarcina administrativă, statele membre au convenit ca această procedură de autorizare prealabilă să nu se aplice importurilor din țările care îndeplinesc o serie de criterii prevăzute în regulamentul propus. Astfel se garantează că numai importurile care sunt cele mai relevante pentru verificare vor fi supuse autorizării prealabile. Conform textului convenit, Consiliul însărcinează Comisia să întocmească lista țărilor exceptate în termen de cinci zile de la intrarea în vigoare a regulamentului.
Au fost introduse, de asemenea, mecanisme suplimentare de monitorizare și notificare pentru a împiedica intrarea gazului rusesc în UE în cadrul procedurilor de tranzit (adică gazul care tranzitează UE în drumul său către o altă destinație, fără a intra pe piața UE).
Planuri naționale de diversificare
Regulamentul propus impune tuturor statelor membre să prezinte planuri naționale de diversificare în care să fie descrise măsurile și potențialele provocări legate de diversificarea aprovizionării cu gaze naturale. Consiliul a convenit să acorde o derogare statelor membre care pot demonstra că nu mai importă direct sau indirect gaze naturale din Rusia.
Aceeași cerință de prezentare a unui plan național de diversificare se va aplica statelor membre care încă importă petrol rusesc, în vederea întreruperii acestor importuri până la 1 ianuarie 2028.
În comparație cu propunerea Comisiei, Consiliul a dezvoltat în detaliu dispozițiile privind schimbul de informații între autoritățile naționale, Agenția UE pentru cooperarea autorităților de reglementare din domeniul energetic (ACER) și Comisie și a solicitat Comisiei să revizuiască punerea în aplicare a regulamentului în termen de doi ani de la intrarea sa în vigoare, inclusiv dispozițiile privind procedurile de autorizare prealabilă.
De asemenea, Consiliul a clarificat clauza de suspendare, precizând ce tipuri de perturbări ale securității aprovizionării ar putea justifica o suspendare temporară a interdicției de import sau a cerinței de autorizare prealabilă.
Președinția Consiliului va începe negocierile cu Parlamentul European în vederea ajungerii la un acord asupra textului final al regulamentului, odată ce acesta din urmă își va adopta poziția.
