Connect with us

REPUBLICA MOLDOVA

Republica Moldova: 47% dintre cetățeni consideră legitim guvernul condus de Maia Sandu

Published

on

Aproximativ 47% dintre respondenţii unui sondaj realizat de compania iData în Republica Moldova consideră guvernul Maiei Sandu legitim, în timp ce 18% consideră legitim guvernul condus de Pavel Filip, iar 35% – niciunul din cele două executive, informează Radio Chişinău şi Agora.md, potrivit Agerpres.

Potrivit sondajului, 64% din respondenţi, dintre cei care au oferit un răspuns clar, au o atitudine pozitivă faţă de coaliţia temporară formată din Partidul Socialiştilor (PSRM) şi Blocul ACUM (PAS şi Platforma DA), iar 68% condamnă hotărârea Curţii Constituţionale de dizolvare a Parlamentului de la Chişinău.

Ca soluţie de depăşire a crizei, 35% consideră că guvernul Filip ar trebui să se retragă, 24% optează pentru negocieri între Partidul Democrat (PDM) şi coaliţia PSRM-ACUM, iar 22% optează pentru alegeri anticipate.

Sondajul a fost realizat în perioada 12-13 iunie pe un eşantion de 720 de persoane, iar marja de eroare a fost de 3,65%.

De o săptămână, situația politică și constituțională din Republica Moldova poate fi sintetizată prin sintagma ,,o dualitate a puterii”, în condițiile în care Curtea Constituțională a anulat toate actele adoptate de Parlamentul Republicii Moldova pe 8 iunie, inclusiv votul de învestitură al guvernului Maia Sandu format de PSRM și Blocul ACUM, motivând faptul că vineri, 7 iunie, a expirat termenul pentru crearea unei majorităţi pentru a forma astfel guvernul după alegerile din 24 februarie 2019.

Pe cale de consecință, Curtea Constituțională din Republica Moldova l-a suspendat pe Igor Dodon din funcția de președinte, l-a numit președinte interimar pe premierul Pavel Filip și a invalidat guvernul condus de Maia Sandu, numit sâmbătă, dar și alegerea Zianidei Greceanîi în funcția de președinte al Parlamentului. Pavel Filip, în calitate de președinte interimar a anunțat că dizolvă Parlamentul, iar algerile anticipate vor avea loc pe 6 septembrie.

În pofida anunțului, Parlamentul (PSRM şi ACUM), reunit duminică într-o nouă ședință, a adoptat o declaraţie prin care constată uzurparea puterii în stat de către fosta guvernare PD şi declară în afara legii Guvernul precedent condus de Pavel Filip. Declarația a fost citită de la tribuna Parlamentului de lidera PAS Maia Sandu, învestită sâmbătă în funcţia de premier în urma votului deputaţilor PSRM şi ACUM. La rândul său, Igor Dodon a anunțat duminică într-o scurtă conferință de presă susținută la Parlament că nu va dizolva Legislativul și nu va organiza alegeri anticipate.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Maia Sandu o felicită pe Roberta Metsola, noua președintă a Parlamentului European: Aștept cu nerăbdare să cooperăm

Published

on

Photo Collage © European Union 2022 & 2022 - Source : EC & EP

Președinta Republicii Moldova Maia Sandu a transmis marți un mesaj de felicitare pentru alegerea Robertei Metsola în funcția de președinte al Parlamentului European.

“Îi urez un mandat de succes și așteptăm cu nerăbdare să ne aprofundăm cooperarea în viitor”, a scris Maia Sandu, pe Twitter.

Prim-vicepreședinta Parlamentului European, eurodeputata malteză Roberta Metsola (PPE), a fost aleasă marți drept noua președintă a Parlamentului pentru un mandat de doi ani și jumătate, devenind deopotrivă prima femeie care deține această poziție după 20 ani și a treia femeie din istorie în această ipostază politică, după franțuzoaicele Simone Veil (1979-1982) și Nicole Fontaine (1999-2002), ambele provenind din zona politică a creștin-democraților europeni, aceleași valori politice precum ale PPE.

Președintele interimar al PE, după decesul subit al președintelui David Sassoli, a fost ales în funcție din primul tur de scrutin cu 458 de voturi pentru dintr-un total de 690 de voturi. Au fost 74 de voturi nule și 616 voturi exprimate, majoritatea absolută necesară fiind de 309 voturi.

De altfel, alegerea lui Metsola a fost mai mult o formalitate având în vedere că eurodeputatul PPE nu avea oponenți din partea celorlalte grupuri majore al legislativului european, social-democrații și Renew Europe, și ținând cont de înțelegerea politică ca, în prima jumătate a mandatului, Parlamentul să fie condus de un eurodeputat social-democrat, poziție pe care a deținut-o David Sassoli. Contracandidații Robertei Metsola au fost alte două femei eurodeputat, Alice Bah Kuhnke (Verzi, Suedia), care a primit 101 voturi și Sira Rego (Stânga, Spania) – 57 de voturi.

Votul de marți a urmat unei ceremonii de omagiere a lui Sassoli, care a avut loc luni seară, în debutul sesiunii plenare.

Prin alegerea lui Metsola la șefia Parlamentului European, trei din cele patru funcții de conducere de top ale instituțiilor UE sunt deținute femei, Comisia Europeană fiind condusă de Ursula von der Leyen, iar Banca Centrală Europeană de Christine Lagarde. Singurul bărbat președinte de instituție importantă a UE este Charles Michel, șeful Consiliului European. Totodată, două dintre aceste patru funcții (Comisia și Parlamentul) revin de acum Partidului Popular European.

De asemenea, este pentru prima dată când Malta, cel mai mic stat membru al UE care a aderat la Uniune în 2004 și care deține șase mandate în Parlamentul European, dă un reprezentant de-al său la conducerea unei instituții europene.

Continue Reading

NATO

Ambasada SUA în România răspunde “garanțiilor de securitate” cerute de Moscova: Rusia a invadat R. Moldova, Georgia și Ucraina și nu a mai plecat. Cine este agresorul?

Published

on

© US Embassy Bucharest/ Facebook

Ambasada Statelor Unite în România a publicat miercuri, în timpul dialogului din cadrul Consiliului NATO – Rusia privind propunerile Rusiei pentru securitatea europeană, un mesaj, însoțit de o fotografie, în care amintește că Moscova a invadat militar trei țări din vecinătatea estică a Alianței și nu și-a mai retras forțele militare din aceste state.

“Rusia a invadat Republica Moldova în 1991-1992 … și nu a mai plecat. Rusia a invadat Georgia în 1991-1993 și apoi în 2008 … și nu a mai plecat. Rusia a invadat Ucraina în 2014 … și nu a mai plecat. Vedeți un tipar aici? Cine este agresorul?”, a scris misiunea diplomatică americană pe Facebook.

 

De altfel, cele 30 de state membre ale NATO au transmis miercuri Rusiei că nu vor renunța la capacitatea lor de a se proteja și apăra reciproc și nici la prezența forțelor lor militare pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice, a declarat secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, care a prezidat prima reuniune a Consiliului NATO-Rusia din ultimii ani.

Reuniunea, desfășurată “într-un moment definitoriu pentru securitatea europeană”, după cum însuși Stoltenberg a punctat, s-a concentrat pe situația de securitate din Ucraina și din jurul acesteia și pe propunerile de securitate publicate de Federația Rusă în luna decembrie a anului trecut și prin care Moscova a solicitat ca NATO să nu se extindă suplimentar și să renunțe la prezența sa militară în statele care au aderat la Alianță după 1997, precizare care include și România.

O afirmație similară mesajului publicat de Ambasada Statelor Unite a fost făcută și de secretarul de stat american, Antony Blinken, la finele săptămânii trecute.

“Rusia a ridicat probleme de securitate europeană în declarațiile sale publice şi în documentele pe care le-a prezentat. Dar să fim foarte clari despre asta: NATO nu a invadat Ucraina; NATO nu a invadat Georgia; NATO nu a dislocat trupe în Republica Moldova împotriva voinței poporului său. Acestea sunt toate lucrurile, printre multe altele, pe care Rusia le-a făcut în ultimii ani”, a subliniat secretarul de stat american vinerea trecută, după o reuniune extraordinară online a miniștrilor de externe din NATO.

De-a lungul vremii, prin declarațiile adoptate în cadrul summit-urilor aliate, NATO a solicitat Rusiei să își retragă trupele din țările menționate.

Cel mai recent, în declarația de la summitul din Bruxelles din 14 iunie 2021, se menționează că NATO ”reiterează sprijinul pentru integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei, Georgiei și Republicii Moldova în cadrul granițelor lor recunoscute la nivel internațional. În conformitate cu angajamentele sale internaționale, cerem Rusiei să retragă forțele pe care le-a staționat în toate cele trei țări fără acordul lor”.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Ministrul de externe al Republicii Moldova a discutat cu ambasadorul României despre pregătirea viitoarei ședințe comune a Guvernelor de la Chișinău și București

Published

on

© Nicu Popescu/ Facebook

Ministrul de externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu, a avut miercuri o întrevedere cu ambasadorul României la Chișinău, Daniel Ioniță, în cadrul căreia a reiterat sprijinul țării sale pentru un dialog ”pașnic și constructiv” cu privire la securitatea europeană.

”În contextul discuțiilor pe care le purtăm zilele acestea privind situația de securitate regională, am avut astăzi o întrevedere cu ambasadorul României la Chișinău, Daniel Ioniță. Am reiterat că Republica Moldova sprijină necesitatea dialogului cu privire la securitatea europeană și pledează pentru desfășurarea acestuia într-o atmosferă pașnică și constructivă”, a menționat Popescu într-un mesaj publicat pe Facebook.

În egală măsură, acesta a discutat cu diplomatul român despre ” procesul de pregătire a viitoarei Ședințe Comune a celor două Guverne. Am salutat dialogul politic foarte dinamic din ultima perioadă și am convenit să accelerăm implementarea proiectelor bilaterale în sectoare cheie ce se regăsesc în Foaia de parcurs privind domeniile prioritare de cooperare România – Republica Moldova, semnată la București, la 23 noiembrie 2021.

Nicu Popescu a avut recent o discuție telefonică cu secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, în cadrul căreia acesta a solicitat ca interesele și îngrijorările Chișinăului să fie luate în considerare la nivelul dialogului dintre Alianța Nord-Atlantică și Rusia.

Tensiunile de la granița ruso-ucraineană urmează să fie dezbătute miercuri în întâlnirea Consiliului NATO-Rusia, ce va fi succedată discuţii în cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), programate pentru joi.

Tot joi, la Brest, în Franța, va începe o reuniune a miniștrilor apărării și de externe ai statelor membre ale Uniunii Europene pentru a discuta “subiecte fundamentale pentru consolidarea suveranității europene pe scena internațională”.

Acestea au loc după ce secretarul de stat adjunct al SUA, Wendy Sherman, i-a informat marți pe reprezentanții țărilor NATO despre convorbirile cu omologul său rus de la Geneva privitoare la Ucraina, care s-au desfășurat pe parcursul a mai mult de șapte ore, într-o atmosferă tensionată.

Cât privește viitoarea ședință comună a Guvernelor de la Chișinău și București, aceasta a reprezentat una dintre temele abordate de președintele Klaus Iohannis cu ocazia întâlnirii cu noul ambasador al Republicii Moldova la București, Victor Chirilă, care a prezentat marți scrisorile de acreditate. 

Reuniunea ar urma să aibă loc după ce premierul Natalia Gavriliță a efectuat prima vizită oficială în România, la începutul lunii decembrie, moment în care prim-ministrul Nicolae Ciucă și-a exprimat dorința de a încheia un nou acord privind acordarea de asistență financiară nerambursabilă în beneficiul Republicii Moldova.

Întâlnirea dintre cei doi a fost precedată de o vizită la București a președintei Maiei Sandu, la mijlocul lunii noiembrie, în contextul celebrării a 30 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice bilaterale, moment ce a prilejuit semnarea unei Foi de parcurs privind domeniile prioritare de cooperare România – Republica Moldova, un document esențial care reprezintă baza cooperării viitoare concrete în plan bilateral între București și Chișinău.

Documentul reconfirmă angajamentul de a lucra împreună pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, singura cale ce poate asigura dezvoltarea economică și socială a ţării în beneficiul cetățenilor săi.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL6 mins ago

Olaf Scholz, la Forumul Economic Mondial de la Davos: Rusiei nu trebuie să i se permită să schimbe granițele naționale prin forță

COMISIA EUROPEANA10 mins ago

Noua Agenție a UE pentru Azil își începe activitatea. 500 de experți vor oferi sprijin pentru sistemele naționale de azil care se confruntă cu un număr mare de cazuri

PARLAMENTUL EUROPEAN11 mins ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

COMISIA EUROPEANA14 mins ago

Ursula von der Leyen contează pe președinția franceză a Consiliului UE și pe noua președintă a PE în ceea ce privește promovarea femeilor în funcții de conducere

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI49 mins ago

Rareș Bogdan îi cere lui Emmanuel Macron să nu abandoneze România în afara spațiului Schengen: “Deveniți avocatul românilor pentru aderarea la Schengen”

CONSILIUL UE49 mins ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

COMISIA EUROPEANA52 mins ago

Maros Sefcovic a pledat, în plenul PE, pentru dezvoltarea producției de semiconductori în Europa: Trebuie să ne făurim propriul destin

CONSILIUL EUROPEAN1 hour ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.1 hour ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Manfred Weber, către președintele Franței: Nord Stream 2 va trebui oprit, dacă va exista o escaladare militară în Ucraina

PARLAMENTUL EUROPEAN11 mins ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE49 mins ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN1 hour ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.1 hour ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN2 hours ago

Emmanuel Macron vrea o “doctrină europeană de securitate complementară cu NATO” pentru ca Europa să nu depindă de alegerile celorlalte mari puteri

CONSILIUL UE2 hours ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.3 hours ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

CONSILIUL EUROPEAN3 hours ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

RUSIA23 hours ago

Annalena Baerbock îi transmite lui Serghei Lavrov în prima vizită la Moscova că Germania este pregătită să apere regulile comune, chiar dacă va plăti ”un preț economic ridicat”

PARLAMENTUL EUROPEAN1 day ago

După 20 de ani, conducerea Parlamentului European este preluată de o femeie: Roberta Metsola, a treia femeie din istorie aleasă președinte al PE

Advertisement

Team2Share

Trending