Connect with us

LEGISLAȚIE

Reuniunea Grupului de Lucru Contencios UE din 28 iunie 2012

Published

on

Grupul de Lucru Contencios UE (GLCUE), reunit la data de 28 iunie 2012, la sediul Ministerului Afacerilor Europene (MAEur), a discutat o serie de aspecte legate de cauzele Volksbank (C-602/10), Gran Via Moineşti (C-257/11), Shomodi (C-254/11) şi Abdel Karem el Kot (C-364/11), în care Curtea Europeană de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) urmează să se pronunțe în curând, după ce România a participat la faza orală a procedurii.

„În special  în ce priveşte cauzele Volksbank şi Gran Via, hotărârile CJUE vor avea efecte şi asupra practicii judiciare interne”, a estimat Agentului Guvernamental al României pentru CJUE şi Tribunalul UE, Răzvan-Horațiu Radu, subsecretar de stat în cadrul MAEur, care a condus întâlnirea semestrială a grupului interministerial permanent format din reprezentanţi ai tuturor ministerelor şi ai altor instituţii ale administraţiei publice centrale şi locale cu competenţe în transpunerea şi implementarea acquis-ului comunitar.

Reuniunea s-a concentrat pe modalitățile de eficientizare a cooperării între instituţiile naţionale în scopul unei cât mai bune reprezentări a țării noastre la CJUE, se arată într-un comunicat remis Calea Europeană.

Reprezentanții MAEur au expus o serie de propuneri pentru modificarea metodologiei de reprezentare a României în faţa CJUE și concluziile reuniunii anuale a agenţilor guvernamentali pentru CJUE, care a avut loc în perioada 11-12 mai 2012 la Copenhaga. Totodată, au fost expuse principalele subiecte abordate de agentul guvernamental român pentru CJUE cu omologii săi din Germania şi Marea Britanie în cursul întâlnirilor desfășurate la 15 iunie, respectiv 27 aprilie 2012.

Membrii GLUE au analizat și raportul de activitate privind reprezentarea României în faţa CJUE, atât în acţiunile contencioase, cât şi în cele precontencioase.

Subsecretarul de stat Răzvan-Horaţiu Radu a subliniat contribuţia activă a instituţiilor participante în cauzele având ca obiect pronunţarea unor hotărâri preliminare în faţa CJUE și în cele aflate în fază precontencioasă pe rolul Comisiei Europene și a menționat că propunerile lansate cu ocazia întâlnirilor anterioare au fost însușite de către reprezentanţii GLCUE.

„Ca urmare a colaborării interinstituţionale eficiente, România a reuşit să închidă în faza precontencioasă marea majoritate a acţiunilor declanşate de Comisia Europeană, astfel încât, în acest moment, nu există nicio cauză de acest gen pe rolul CJUE”, a remarcat Răzvan Horaţiu Radu. „În ultimul an – a reamintit el -, Guvernul României a jucat un rol activ în cauzele care privesc întrebări preliminare trimise de instanţele altor state şi a transmis observaţii în 7 asemenea dosare aflate pe rolul CJUE legate de migraţie, spălare de bani, micul trafic de frontieră etc. Exercitarea rolului de intervenient în aceste cauze, creează premisa interpretării dreptului Uniunii Europene în conformitate cu practicile interne”.

 Context:

Grupul de Lucru Contencios UE (GLCUE) este un grup interministerial permanent format din reprezentanţi ai tuturor ministerelor, dar şi ai altor instituţii ale administraţiei publice centrale şi locale care au competenţe în transpunerea şi implementarea acquis-ului şi cu care reprezentaţii MAEur au luat contact în cauzele în care s-a implicat Guvernul român.

GLCUE se reuneşte trimestrial sau ori de câte ori este necesar pentru a asigura o cooperare interinstituţională eficientă în scopul reprezentării şi apărării României în relaţia cu CJUE sau cu Comisia Europeană. GLCUE dezbate probleme generale privind reprezentarea României, identifică soluţii în vederea cooperării interinstituţionale în această materie, precum şi implicaţiile pentru instituţiile din România ale jurisprudenţei recente a Curţii de Justiţie şi a Tribunalului UE.

Până în prezent, România nu are nicio condamnare de la CJUE.

Foto: 2oldformaxim.wordpress.com

LEGISLAȚIE

Consultările între Iohannis și liderii de partide, încheiate cu o inițiativă legislativă privind prelucrarea datelor personale

Published

on

Preşedintele Klaus Iohannis, s-a întâlnit miercuri, la Palatul Cotroceni, cu liderii partidelor și formațiunilor politice parlamentare. Discuțiile au vizat cadrul juridic privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice. 

La finalul consultărilor care au durat aproximativ o oră, Administrația Prezidențială a anunțat că, în baza prerogativelor sale constituţionale de mediere, preşedintele a facilitat dialogul între societatea civilă, instituţiile cu competenţe în domeniul prelucrării datelor, apărării şi securităţii naţionale şi partidele politice.

iohannis consultari 2

În urma consultărilor, liderii partidelor politice au semnat o inițiativă legislativă parlamentară care să modifice legislația astfel încât accesarea datelor cu caracter personal să poată fi realizată doar într-un cadru precis delimitat, de către instanța de judecată sau numai cu autorizarea prealabilă a judecătorului.

”Discuțiile au pornit de la premisa îmbunătățirii cadrului normativ pentru a pune în acord nevoia de securitate cu apărarea drepturilor și libertăților individului. Cu această ocazie, liderii partidelor politice au semnat o inițiativă legislativă parlamentară de modificare și completare a Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, și-a exprimat speranța că acest proiect, care este rezultatul unui efort comun, va fi aprobat de Parlament și a subliniat, încă o dată, faptul că într-o societate democratică, securitatea, respectarea legii și libertatea trebuie puse în acord”, a informat Președinția, printr-un comunicat de presă.

 

.

.

Continue Reading

LEGISLAȚIE

Curtea Constituţională, despre imunitatea preşedintelui: Este inerentă mandatului, nu este un drept la care titularul să renunţe

Published

on

Imunitatea de care beneficiază președintele României este un mijloc de protecție, menit să îl apere de eventuale presiuni, abuzuri și procese șicanatorii îndreptate împotriva sa în exercitarea mandatului, având drept scop garantarea libertății de exprimare, arată în motivare Curtea Constituțională a României (CCR), potrivit Agerpres.

În 13 noiembrie, CCR a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate ridicată de Gabriela Firea referitoare la imunitatea președintelui și a constată că dispozițiile art.312 alin.(2) din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Excepția a fost ridicată într-o cauză având ca obiect soluționarea unei plângeri împotriva ordonanței procurorului prin care s-a dispus suspendarea urmăririi penale a președintelui Traian Băsescu întrucât există un impediment legal temporar pentru punerea în mișcare a acțiunii penale: imunitatea.administratia-prezidentiala

Acesta este motivul pentru care imunitatea are un caracter imperativ, neconstituind un drept subiectiv la care titularul poate renunța atunci când apreciază a fi oportun. Ea este o garanție de ordine publică a mandatului și, pe cale de consecință, poate fi invocată din oficiu, nu doar de titular, și oricând pe durata exercitării mandatului, fiind un element constitutiv al statutului juridic constituțional al președintelui României. (…) Analizând semnificația juridică a instituției imunității, Curtea a constatat că aceasta este o garanție constituțională, o măsură de protecție juridică a mandatului, care are menirea să asigure independența titularului mandatului față de orice presiuni exterioare sau abuzuri. Garanția prevăzută la art.72 alin.(1) din Constituție încurajează titularul mandatului în adoptarea unui rol activ în viața politică a societății, întrucât înlătură răspunderea juridică a acestuia pentru opiniile politice exprimate în exercitarea funcției de demnitate publică. Însă, titularul mandatului rămâne răspunzător, conform legii, pentru toate actele și faptele săvârșite în perioada în care a exercitat funcția publică și care nu au legătură cu voturile sau opiniile politice”, susțin judecătorii Curții în motivare.

Ei arată că legislațiile naționale ale diferitelor state prevăd o dublă protecție, imunitatea exprimându-se prin două noțiuni juridice: iresponsabilitatea și inviolabilitatea.

În opinia lor, șeful statului nu răspunde juridic pentru opiniile politice exprimate în exercitarea funcției de demnitate publică, nici pe durata mandatului și nici după expirarea acestuia, ca efect al iresponsabilității mandatului. Însă, subliniază CCR, așa cum s-a reținut în jurisprudența sa, titularul rămâne răspunzător, conform legii, pentru toate actele și faptele care nu au legătură cu opiniile sale politice și care au fost săvârșite înainte sau în perioada în care a exercitat funcția publică, sub rezerva suspendării pe perioada deținerii mandatului a tuturor procedurilor de cercetare penală, ca efect al inviolabilității mandatului.

“Curtea reține că președintele României, în exercitarea atribuțiilor sale, se bucură de imunitate (art.84 alin.(2) din Constituție), sub cele două aspecte ale acesteia: iresponsabilitatea pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului și inviolabilitatea, cu limita prevăzută de art.96 din Constituție — punerea sub acuzare pentru fapte de înaltă trădare. (…) Imunitatea este inerentă mandatului de demnitate publică, pe perioada exercitării acestuia, iar nu persoanei care ocupă temporar această funcție. Ea are caracter imperativ, neconstituind un drept subiectiv de care titularul poate uza sau la care poate renunța după propriul interes. (…) În considerarea îndeplinirii acestui mandat, care presupune exercițiul autorității statale, deci a unor competențe de rang constituțional, și a statutului juridic special, persoana care deține funcția de președinte al României nu se află în aceeași situație juridică cu ceilalți cetățeni. Așa fiind, regimul juridic aplicabil unor situații diferite nu poate fi decât unul diferit: suspendarea urmării penale, pe motivul existenței unui impediment legal temporar pentru punerea în mișcare a acțiunii penale, poate opera având ca situație premisă imunitatea președintelui României doar cu privire la persoana care ocupă această demnitate publică, în considerarea principiilor constituționale invocate mai sus”, se mai spune în motivare.

Curtea arată că, întrucât pe perioada în care operează suspendarea urmăririi penale este suspendat cursul termenului prescripției răspunderii penale în ceea ce privește persoana care ocupă temporar funcția de demnitate publică, conform art.156 din Codul penal, acesta fiind reluat după încetarea mandatului de președinte al României, nu se poate reține că dispozițiile art.312 alin.(2) din Codul de procedură penală instituie vreo discriminare între cetățeni, sub aspectul apărării drepturilor și libertăților fundamentale în fața legii penale și a autorităților publice.

Pe de altă parte, Curtea constată că norma procesual penală este suficient de clară, previzibilă și precisă în ceea ce privește ipotezele sale de aplicare, astfel că incidența ei în cauzele de urmărire penală se realizează pentru toate situațiile în care există un impediment legal temporar, indiferent de persoana față de care acesta operează.

Decizia CCR este definitivă și general obligatorie, se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție — Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

 

 

.

Continue Reading

LEGISLAȚIE

UPDATE: Legea amnistiei şi graţierii a fost respinsă definitiv

Published

on

UPDATE 16:40

Legea amnistiei şi graţierii a fost respinsă, cu 293 de voturi pentru, un vot împotrivă şi o abţinere.

Legea amnistiei şi graţierii a fost respinsă de deputaţii din Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor. Actuala majoritate este de acord cu cererea făcută de Klaus Iohannis, câştigătorul alegerilor prezidenţiale. Proiectul este de aproape un an în sertarele comisiei juridice, ceea ce i-a făcut pe cei din opoziţie să acuze puterea că păstrează legea pentru a-i putea salva pe social democraţii care au probleme cu justiția, notează Digi24.

sala plen parlamentVictor Ponta a răspuns provocării lui Klaus Iohannis din campania electorală ca legea amnistiei să fie pusă pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor şi respinsă prin votul plenului.

Proiectul prevede graţierea pedepselor cu închisoare de până la 6 ani, inclusiv a faptelor de corupţie.

După ce a fost respinsă de Senat, proiectul a primit aviz în comisia juridică a Camerei Deputaţilor, pe 10 decembrie 2013 . Această zi a primit numele de “marţea neagră ” pentru că modificările votate pe ascuns de aleşi aveau sa fie aspru criticate în ţară, dar şi în străinătate. După un val de reacţii negative din partea ambasadelor occidentale, proiectul s-a întors în Comisia Juridică. Liberalii au vrut ca proiectul să fie respins înaintea vacanţei de vară, dar PSD s-a opus.

Cererile au revenit în apropierea campaniei electorale, dar tot fără succes, ceea ce i-a determinat pe liberali să folosească amnistia şi graţierea ca temă împotriva lui Victor Ponta.

Legea amnistiei şi graţierii a fost iniţiată în februarie 2013 de către deputaţii Mădălin Voicu şi Nicolae Păun. Cei doi susţineau că e nevoie să fie graţiaţi cei condamnaţi pentru infracţiuni minore pentru că închisorile sunt supraaglomerate. 

 

.

 

.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending