Connect with us

INTERNAȚIONAL

Rezultatele celei de-a 15-a runde a negocierilor privind Parteneriatul Transatlantic pentru Comerț și Investiții: „Niciun stat nu pregătește încă înmormântarea TTIP”

Published

on

Cea de-a 15-a rundă a negocierilor privind  Parteneriatul Transatlantic pentru Comerț și Investiții (TTIP) s-a desfășurat la New York, însă aceasta nu a mai fost la fel de urmărită precum celelalte, în special datorită accepțiunii conform căreia acordul nu se va semna prea curând, în pofida tuturor eforturilor, notează EU Observer.ue sua ttip

În cadrul conferinței de presă, negociatorii SUA și UE, Dan Mullaney și Ignatio Bercero au abordat în detaliu raționalitatea tratatului comercial transatlantic, dar au eșuat în a prezenta pe larg rezultatele acestei întrevederi.

Ultima rundă a negocierilor, cea din luna iulie, s-a încheiat cu dezideratul de a ajunge la semnarea unui acord până la sfârșitul acestui an, însă nici urmă de închidere a negocierilor.

„Dacă nu putem încheia aceste negocieri până la terminarea mandatlui lui Barack Obama, în ianuarie 2017, sperăm ca măcar să putem consolida accepțiunea conform căreia SUA și UE au poziții comune și se sprijină reciproc”, a declarat negociatorul european.

Cea de-a 15-a rundă s-a axat în mare parte pe soluționarea diferendelor conceptuale și a diferențelor dintre termenii folosiți, iar progresul nu poate fi atins foarte ușor din cauza unor bariere precum deschiderea piețelor de achiziții publice din SUA sau tratamentul special al unor produse agricole cu denumiri geografice protejate din UE.

Votul Marii Britanii privind ieșirea din Uniunea Europeană a redus semnificativ șansele acestui acord, iar nemulțumirea publică din Europa se adaugă listei problemelor.

Potrivit ultimului Eurobarometru din luna iulie a acestui an, majoritate europenilor încă susțin TTIP, însă acesta începe să fie văzut tot mai defavorabil pentru UE în ochii multora. Cele mai critice state ale acordului sunt Franța și Germania, state în care vor avea loc alegeri în 2017, iar sprijinul din partea guvernelor acestora pare să se degradeze.

Vicecancelarul german Sigmar Gabriel numește acest acord „mort de facto”, iar ministrul francez al comerțului, Matthias Fekl a făcut un apel către omologii săi să depună toate eforturile de a opri aceste negocieri.

Cu toate acestea, miniștrii comerțului au convenit ca negocierile să se desfășoare până la încheierea mandatului actualului președintelui al SUA.

Citiți și Presiunea privind semnarea TTIP crește. Cea de-a 14-a rundă a negocierilor se desfășoară în Bruxelles

Potrivit lui Gabriel Siles-Brugge, un profesor asociat la Universitatea din Varșovia, „niciun stat nu pregătește încă înmormântarea TTIP”, însă consideră că actualele negocieri se vor finaliza cel mai probabil la sfârșitul anului 2017, mai ales datorită implicațiilor Brexitului.

Negocierile pentru semnarea acestui pact cuprinzător durează de aproximativ 3 ani, iar acordul CETA, încheiat între UE și Canada, este unul asemanător iar negocierile pentru semnarea lui au durat aproximativ 5 ani și s-au încheiat în luna februarie a acestui an.

INTERNAȚIONAL

De astăzi, cetățenii Croației pot călători în SUA fără viză. Cel mai nou stat UE devine cel de-al 40-lea membru al Programului Visa Waiver

Published

on

© US Embassy Zagreb/ Facebook

Din această sâmbătă, cetăţenii Croaţiei pot călători în Statele Unite fără a obţine viză, potrivit ambasadei americane la Zagreb, informează agenţia de presă MIA și Agerpres.

Decizia în cadrul Sistemului Electronic de Autorizare a Călătoriei (ESTA) îi include pe cetăţenii croaţi care călătoresc în SUA pentru turism sau afaceri până la 90 de zile, relatează ziarul croat Jutarnji List.

Reamintim că în urmă cu patru săptămâni, statele Unite au inclus Croaţia în Programul Visa Waiver, astfel încât cetăţenii acestei ţări vor putea intra fără viză pe teritoriul american pentru o şedere de până la 90 de zile

Conform unui comunicat al DHS, Mayorkas, în coordonare cu secretarul de stat Antony Blinken, a desemnat Croația ca nou participant la Programul de Visa Waiver (VWP).

Începând cel târziu de la 1 decembrie 2021, Sistemul electronic de autorizare a călătoriilor (ESTA) va fi actualizat pentru a permite cetățenilor și resortisanților Croației să solicite să călătorească în Statele Unite în scop turistic sau de afaceri pentru o perioadă de până la 90 de zile fără a obține o viză americană.

Desemnarea Croației ca participant la VWP reprezintă un pas important în direcția consolidării în continuare a cooperării economice și de securitate de lungă durată dintre Statele Unite și Croația, arată sursa citată.

„Desemnarea Croației ca nou participant la Programul Visa Waiver este o recunoaștere importantă a intereselor economice și de securitate comune ale țărilor noastre. Felicit Croația pentru că a devenit cel de-al 40-lea membru al VWP, după ce a îndeplinit cerințe stricte, și aștept cu nerăbdare să continuăm să cooperăm îndeaproape în ceea ce privește prioritățile-cheie”, a declarat secretarul Mayorkas.

Prim-ministrul croat Andrej Plenković a confirmat luna trecută faptul că cetățenii croați pot călători fără viză pentru SUA și că o decizie ar trebui să fie luată în următoarele câteva zile.

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a anunțat la începutul lunii august nominalizarea Croației în programul Visa Waiver, una dintre ultimele patru țări din Uniunea Europeană, între care și România, care nu fac parte din programul american de exceptare a vizelor pentru a călători pe teritoriul Statelor Unite.

Croaţia a făcut în luna octombrie a anului trecut un nou pas către intrarea în programul Visa Waiver după ce a semnat un acord de cooperare cu SUA privind comunicarea datelor pasagerilor. Includerea Croației în acest program urmează unei decizii din 2019, când Polonia a fost primită în cadrul Visa Waiver.

După desemnarea Croației în programul Visa Waiver, Bulgaria, România şi Cipru sunt singurele state din Uniunea Europeană ai căror cetăţeni nu pot intra pe teritoriul SUA fără viză.

Dintre cele patru state, Croația este cel mai nou membru al UE, din anul 2013.

Includerea celor patru țări UE în programul Visa Waiver s-a aflat pe masa discuțiilor și la summitul dintre Uniunea Europeană și SUA din luna iunie, de la Bruxelles, dar și la reuniunea ministerială UE – Statele Unite

„Salutăm progresele înregistrate de Statele Unite și de UE în direcția îndeplinirii de către alte state membre ale UE a cerințelor necesare pentru călătoriile fără viză în Statele Unite”, au consemnat președintele american Joe Biden și liderii Comisiei Europene și Consiliului European.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Turcia: Ambasadorii ai 10 țări, printre care SUA și Germania, vor fi declarați ”persona non grata” de conducerea de la Ankara

Published

on

© Presidency of the Republic of Turkey

Ambasadorii din 10 țări care au făcut apel pentru eliberarea activistului turc Osman Kavala vor fi declarați „persona non grata”, a declarat sâmbătă președintele Recep Erdogan, relatează DW.

Această desemnare este un termen diplomatic care semnifică primul pas înainte de expulzare.

„I-am ordonat ministrului nostru de externe să îi declare pe acești 10 ambasadori persona non grata cât mai curând posibil”, a declarat Erdogan.

Kavala se află în închisoare de la sfârșitul anului 2017, fiind acuzat de finanțarea protestelor din 2013 și de participarea la o lovitură de stat eșuată în 2016, pe care o neagă.

Ambasadorii în cauză sunt reprezentanții la Ankara ai SUA, Germaniei, Canadei, Danemarcei, Finlandei, Franței, Olandei, Noii Zeelande, Norvegiei și Suediei.

Continue Reading

NATO

Franța, către NATO și SUA: Nu vă fie teamă! Apărarea europeană nu este construită în opoziţie cu Alianța Nord-Atlantică

Published

on

© NATO/ Flickr

Ministrul francez al apărării, Florence Parly, şi-a îndemnat vineri omologii din NATO, în cadrul unei reuniuni ce a avut loc la Bruxelles, să nu se teamă de planurile Uniunii Europene în sfera apărării, afirmând că Statele Unite ale Americii vor beneficia de pe urma lor şi că orice capacităţi militare europene vor întări Alianţa, relatează Reuters.

“Când aud declaraţii defensive cu privire la apărarea europeană şi când observ anumite ameninţări, inclusiv în această organizaţie, spun: nu vă fie teamă!”, a declarat Parly într-o întâlnire la care a participat şi şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, informează Agerpres.

“Apărarea europeană nu este construită în opoziţie cu NATO, dimpotrivă: o Europă mai puternică va contribui la o Alianţă întărită şi mai rezistentă”, a subliniat ea.

Secretarul apărării SUA, Lloyd Austin, a răspuns pozitiv, afirmând că salută o apărare europeană mai capabilă, pe un ton similar unei declaraţii comune publicate în septembrie de către preşedinţii francez şi american, care a aplanat conflictul generat de criza submarinul și în care SUA au recunoscut “importanța unei apărări europene complementare cu NATO”.

“Ce ne-ar plăcea să vedem sunt iniţiative complementare tipurilor de acţiuni ale NATO”, a menţionat Austin la o conferinţă de presă, îndemnându-şi aliaţii din NATO să se ridice la nivelul “misiunii lor numărul unu” de a asigura o “descurajare şi o apărare credibile”.

Austin a sugerat, de asemenea, că nu există contradicţii între o strategie europeană şi una americană în regiunea Indo-Pacific şi că aliaţii NATO lucrează împreună pentru a contracara ascensiunea militară chineză, conchide sursa citată. Afirmațiile șefului Pentagonului vin pe fondul stingerii disputei de pe marginea înființării alianței AUKUS în Indo-Pacific, care exclude Europa și care a anulat un contract de submarine franceze pentru Australia.

Florence Parly și Lloyd Austin au avut, la Bruxelles, o întrevedere bilaterală care a precedat o convorbire telefonică ce a avut loc vineri seară între președinții Emmanuel Macron și Joe Biden. În cadrul acesteia, liderii de la Palatul Elysee și Casa Albă “au discutat cu privire la eforturile necesare pentru a întări Europa apărării, asigurând în acelaşi timp o complementaritate cu NATO”.

Semnalul demnitarului de la Paris a venit după ce presa germană a relatat că Germania și alte patru state UE vor lansa o iniţiativă vizând crearea unei forţe de reacţie rapidă a Uniunii Europene ce preconizează extinderea actualelor grupuri de luptă în forţe capabile de reacţie rapidă la crize.

Solicitat să comenteze acest aspect, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a spus că nu a văzut această propunere, însă a amintit că Alianța “a triplat dimensiunea Forței de reacție a NATO, peste 40.000 de soldați” și a subliniat că atâta timp cât mai multe capacități sunt disponibile și pentru misiunile și operațiunile NATO, atunci “este un lucru pe care îl salutăm”.

La summitul UE-SUA din luna iunie, liderii celor doi aliați strategici și-au asumat angajamentul de a demara negocierile pentru încheierea unui acord între Statele Unite și Agenția Europeană de Apărare pentru ca SUA să se alăture proiectelor de apărare ale Uniunii Europene.

2022 a fost decretat de liderii instituțiilor UE drept anul apărării europene. În spiritul acestei tematici, președinția franceză a Consiliului UE va găzdui un summit european consacrat apărării, unde liderii vor adopta Busola strategică a UE, care va contribui la consolidarea unei culturi europene comune în materie de securitate și apărare și la definirea obiectivelor corecte și a scopurilor concrete pentru politicile UE. Ea va aborda patru domenii diferite, interconectate: – misiuni de gestionare a crizelor; reziliență; instrumente și capabilități; cooperarea cu partenerii.

Din această perspectivă, ea se aseamănă cu documentul programatic al NATO – Conceptul Strategic – care statuează trei piloni: apărare colectivă, gestionarea crizelor și securitate prin cooperare. De altfel, adoptarea Busolei strategice a UE va fi urmată de adoptarea următorului Concept Strategic al NATO, la summitul de la Madrid din 29-30 iunie 2022. În egală măsură, Uniunea Europeană și NATO au demarat lucrările pentru adoptarea unei noi declarații comune de cooperare după cele convenite la Varșovia, în 2016, și la Bruxelles, în 2018.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
NATO1 day ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN1 day ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ2 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu2 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi2 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi2 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi3 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO3 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

Team2Share

Trending