Francezul Robert Schuman, unul dintre părinţii fondatori ai construcţiei europene, animat de o profundă dar discretă credinţă catolică, ar putea face în curând un prim pas spre beatificare, marcat de sprijinul papei Francisc faţă de idealul său de pace, informează AFP.
Dosarul beatificării lui Robert Schuman a fost lansat în urmă cu peste 30 de ani de dioceza din Metz, unde a fost înmormântat fostul politician născut în Luxemburg în 1886 şi decedat în 1963.
Monseniorul Marcello Semeraro, prefect al Congregaţiei Pentru Cauza Sfinţilor, a declarat că Papa Francisc ar trebui să recunoască prin decret, probabil în luna iunie, “virtuţile eroice” ale lui Robert Schuman, care va obţine astfel titulatura de “venerabil”, relatează Agerpres.
Recunoaşterea virtuţilor eroice precedă o beatificare, care necesită realizarea unui miracol. Va trebui apoi să fie recunoscut un al doilea miracol, validat de către Vatican, pentru a se obţine statutul de “sfânt”.
Momentul de vârf al carierei politice a deputatului francez, care a fost de mai multe ori ministru, vizează o declaraţie făcută pe 9 mai 1950 – în prezent Ziua Europei -, când a anunţat proiectul francez de creare a Comunităţii Europene a cărbunelui şi oţelului (CECA), primul act al construcţiei europene.
“Nu mai este vorba despre cuvinte goale, ci despre un act, un act îndrăzneţ, un act constructiv”, a subliniat Robert Schuman, pe atunci ministrul de Externe al Franţei.
Acel act “îndrăzneţ” consta într-o propunere adresată Germaniei, la doar cinci ani după capitularea acesteia, ce viza punerea în comun a producţiilor de cărbune şi de oţel pentru a crea un spaţiu de pace în Europa. CECA a fost parafat printr-un tratat semnat în 1951 de Germania, Franţa, Italia, Belgia, Luxemburg şi Ţările de Jos.
Robert Schuman a fost ales după Primul Război Mondial deputat de Moselle şi a devenit în martie 1940 subsecretar de stat pentru Refugiaţi. Deportat în Germania în septembrie 1940, a reuşit să evadeze. A fost şi ministru de Finanţe, reprezentant al Franţei la ONU, ministru de Justiţie.
Decizia apropiată a Vaticanului arată susținerea pe care Biserica Catolică a acordă proiectului european Sfântul Scaun şi papii de după Pius al XII-lea au susţinut întotdeauna idealul european, criticând în acelaşi timp o anumită laicitate.
În timpul primei sale audienţe generale din piaţa Sfântul Petru din 2005, papa german Benedict al XVI-lea a evidenţiat rădăcinile creştine ale Europei, “la care nu putem renunţa”. În anul precedent, în timpul mandatului papei Ioan Paul al II-lea, Vaticanul a “regretat” absenţa unei menţiuni explicite despre “rădăcinile creştine” istorice ale UE în noua Constituţie Europeană.
Papa Francisc, născut în Argentina şi devenit primul papă latino-american din istorie, fiu al unor imigranţi italieni, preferă să sublinieze că “identitatea europeană este, şi a fost dintotdeauna, o identitate dinamică şi multiculturală”, care îi primeşte pe migranţi.
“Proiectele părinţilor fondatori, heralzi ai păcii şi profeţi ai viitorului, nu sunt depăşite: ele inspiră, astăzi mai mult ca niciodată, construirea de punţi şi doborârea zidurilor”, a declarat Papa Francisc, care are adeseori cuvinte usturătoare despre evoluţia Europei, pe care o consideră “o bunică sterilă”.
Anul trecut, în primul său mesaj Urbi et Orbi din timpul pandemiei, Papa Francisc a cerut Europei să se unească în fața “provocării epocale”, subliniind că “acest iubit continent a putut să învie grație unui concret spirit de solidaritate”.
Referirea Suveranului Pontif la solidaritate avea în vedere și viziunea lui Robert Schuman din Declarația de la 9 mai 1950, rămasă în istorie drept Ziua Europei, care spune o construcție europeană va fi edificată printr-o solidaritate de facto.
Poziția Papei Francisc privind Europa amintește de apelul său lansat către liderii Uniunii Europene în martie 2017, când i-a primit pe șefii de stat sau de guvern din UE și pe liderii instituțiilor UE în audiență, cu ocazia aniversării a 60 de ani la semnarea Tratatelor fondatoare de la Roma. “Europa trebuie să recupereze acel spirit al solidarităţii, primul element al vitalităţii europene”, le-a spus Papa Francisc liderilor UE pe 24 martie 2017.
