Connect with us

U.E.

Robert Schuman, unul dintre părinţii fondatori ai Uniunii Europene, ar putea fi beatificat de Vatican

Published

on

©️ European Commission

Francezul Robert Schuman, unul dintre părinţii fondatori ai construcţiei europene, animat de o profundă dar discretă credinţă catolică, ar putea face în curând un prim pas spre beatificare, marcat de sprijinul papei Francisc faţă de idealul său de pace, informează AFP.

Dosarul beatificării lui Robert Schuman a fost lansat în urmă cu peste 30 de ani de dioceza din Metz, unde a fost înmormântat fostul politician născut în Luxemburg în 1886 şi decedat în 1963.

Monseniorul Marcello Semeraro, prefect al Congregaţiei Pentru Cauza Sfinţilor, a declarat că Papa Francisc ar trebui să recunoască prin decret, probabil în luna iunie, “virtuţile eroice” ale lui Robert Schuman, care va obţine astfel titulatura de “venerabil”, relatează Agerpres.

Recunoaşterea virtuţilor eroice precedă o beatificare, care necesită realizarea unui miracol. Va trebui apoi să fie recunoscut un al doilea miracol, validat de către Vatican, pentru a se obţine statutul de “sfânt”.

Momentul de vârf al carierei politice a deputatului francez, care a fost de mai multe ori ministru, vizează o declaraţie făcută pe 9 mai 1950 – în prezent Ziua Europei -, când a anunţat proiectul francez de creare a Comunităţii Europene a cărbunelui şi oţelului (CECA), primul act al construcţiei europene.

“Nu mai este vorba despre cuvinte goale, ci despre un act, un act îndrăzneţ, un act constructiv”, a subliniat Robert Schuman, pe atunci ministrul de Externe al Franţei.

Acel act “îndrăzneţ” consta într-o propunere adresată Germaniei, la doar cinci ani după capitularea acesteia, ce viza punerea în comun a producţiilor de cărbune şi de oţel pentru a crea un spaţiu de pace în Europa. CECA a fost parafat printr-un tratat semnat în 1951 de Germania, Franţa, Italia, Belgia, Luxemburg şi Ţările de Jos.

Robert Schuman a fost ales după Primul Război Mondial deputat de Moselle şi a devenit în martie 1940 subsecretar de stat pentru Refugiaţi. Deportat în Germania în septembrie 1940, a reuşit să evadeze. A fost şi ministru de Finanţe, reprezentant al Franţei la ONU, ministru de Justiţie.

Decizia apropiată a Vaticanului arată susținerea pe care Biserica Catolică a acordă proiectului european Sfântul Scaun şi papii de după Pius al XII-lea au susţinut întotdeauna idealul european, criticând în acelaşi timp o anumită laicitate.

În timpul primei sale audienţe generale din piaţa Sfântul Petru din 2005, papa german Benedict al XVI-lea a evidenţiat rădăcinile creştine ale Europei, “la care nu putem renunţa”. În anul precedent, în timpul mandatului papei Ioan Paul al II-lea, Vaticanul a “regretat” absenţa unei menţiuni explicite despre “rădăcinile creştine” istorice ale UE în noua Constituţie Europeană.

Papa Francisc, născut în Argentina şi devenit primul papă latino-american din istorie, fiu al unor imigranţi italieni, preferă să sublinieze că “identitatea europeană este, şi a fost dintotdeauna, o identitate dinamică şi multiculturală”, care îi primeşte pe migranţi.

“Proiectele părinţilor fondatori, heralzi ai păcii şi profeţi ai viitorului, nu sunt depăşite: ele inspiră, astăzi mai mult ca niciodată, construirea de punţi şi doborârea zidurilor”, a declarat Papa Francisc, care are adeseori cuvinte usturătoare despre evoluţia Europei, pe care o consideră “o bunică sterilă”.

Anul trecut, în primul său mesaj Urbi et Orbi din timpul pandemiei, Papa Francisc a cerut Europei să se unească în fața “provocării epocale”, subliniind că “acest iubit continent a putut să învie grație unui concret spirit de solidaritate”

Referirea Suveranului Pontif la solidaritate avea în vedere și viziunea lui Robert Schuman din Declarația de la 9 mai 1950, rămasă în istorie drept Ziua Europei, care spune o construcție europeană va fi edificată printr-o solidaritate de facto.

Poziția Papei Francisc privind Europa amintește de apelul său lansat către liderii Uniunii Europene în martie 2017, când i-a primit pe șefii de stat sau de guvern din UE și pe liderii instituțiilor UE în audiență, cu ocazia aniversării a 60 de ani la semnarea Tratatelor fondatoare de la Roma. “Europa trebuie să recupereze acel spirit al solidarităţii, primul element al vitalităţii europene”, le-a spus Papa Francisc liderilor UE pe 24 martie 2017.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

U.E.

Papa Francisc face primul pas în direcția canonizării „Venerabilului” Robert Schuman, unul dintre părinții fondatori ai UE

Published

on

© European Communities, 1958/Source: EC - Audiovisual Service

Papa Francisc a autorizat promulgarea unui decret care avansează procedurile de canonizare a omului de stat european Robert Schuman, precum și a zece călugărițe poloneze martirizate de trupele sovietice la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. De asemenea, au fost recunoscute în mod oficial virtuțile eroice ale mai multor alți bărbați și femei sfinte, relatează AFP, preluat de Agerpres.

Biserica a recunoscut virtuțile eroice ale lui Robert Schuman, unul dintre părinții fondatori ai Uniunii Europene, acordându-i astfel titlul de “Venerabil”, transmite un comunicat al Vaticanului. 

În cadrul unei audiențe cu prefectul Congregației pentru Cauzele Sfinților, cardinalul Marcello Semeraro, Papa Francisc a autorizat dicasteriul (tribunal bisericesc, n.r.) să promulge decretul prin care se promovează cauza sa, alături de cauzele altor patru venerabili și a unsprezece viitori fericiți, printre care zece călugărițe poloneze martire, ucise in odium Fidei (în ură față de credință) în Polonia în 1945, în timpul invaziei trupelor sovietice.

Potrivit Agerpres, dosarul beatificării lui Robert Schuman, animat de o profundă, dar discretă credinţă catolică, a fost lansat în urmă cu peste 30 de ani de dioceza din Metz, unde este înhumat fostul demnitar născut în Luxemburg în 1886 şi decedat în 1963.

Recunoaşterea virtuţilor eroice precedă o beatificare, care necesită dovada realizării unui miracol. Este nevoie apoi de un al doilea miracol, validat de Vatican, pentru a obţine statutul de „sfânt”.

Citiți și Robert Schuman, unul dintre părinţii fondatori ai Uniunii Europene, ar putea fi beatificat de Vatican

Schuman: Politica ca misiune și serviciu

Robert Schuman (1886-1963) a fost un catolic francez angajat în politică – înțeleasă ca o misiune și un serviciu și ca un act de ascultare față de voința lui Dumnezeu – care a trăit în rugăciune și s-a hrănit cu Euharistia zilnică. A fost arestat și încarcerat de Gestapo între 14 septembrie 1940 și 12 aprilie 1941. A reușit să evadeze și a trăit ascuns până la sfârșitul războiului, refugiindu-se în principal în mânăstiri.

La sfârșitul războiului, a fost ales membru al Adunării Constituante a Franței în 1945 și 1946. În calitate de deputat, și-a asumat roluri importante în guvernul francez: ministru de finanțe, prim-ministru, ministru al afacerilor externe, ministru al justiției, devenind un punct de referință moral pentru țară și lucrând pentru crearea unui sistem comun de creștere economică și socială.

Împreună cu Konrad Adenauer și Alcide De Gasperi, este considerat unul dintre părinții fondatori ai Europei unite. Robert Schuman a fost autorul faimoasei declarații din 9 mai 1950, în care a propus, în numele guvernului francez, să pună laolaltă resursele de cărbune și oțel ale fostelor națiuni inamice pentru ca războiul dintre ele să devină imposibil. Această declarație marchează începutul integrării politice europene. Ulterior, activitatea celor trei a dus la Tratatul de la Roma din 25 martie 1957, care a instituit Comunitatea Economică Europeană. În 1958, a fost ales prin unanimitate ca prim președinte al noului Parlament European. În anul următor, a fost lovit de o formă gravă de scleroză cerebrală. În imposibilitatea de a-și continua activitatea, a fost numit președinte de onoare al Adunării Parlamentare Europene. A murit la Scy-Chazelles (Franța) la 4 septembrie 1963, la vârsta de 77 de ani.

Continue Reading

Alin Mituța

Alin Mituța, la plenara inaugurală a Conferinței privind Viitorul Europei: E o șansă enormă pe care noi, românii, o avem pentru a face o Europă a viitorului care să arate așa cum ne-am dori

Published

on

© Alin Mituța/arhivă personală

Eurodeputatul Alin Mituța (USR PLUS, Renew Europe) a apreciat atmosfera de la plenara inaugurală a Conferinței privind Viitorul Europei ca fiind „bună și optimistă” și a subliniat că este o șansă pentru români pentru a contura viitorul așa cum și-l doresc, potrivit unui mesaj pe Facebook. În acest sens, el a atras atenția că evenimentul va aduce schimbare doar dacă cetățenii se vor implica. 

„Atmosferă bună și optimistă la prima plenară a Conferinței pentru Viitorul Europei. Europarlamentari, comisari, parlamentari naționali, reprezentanți ai societății civile și cetățeni au vorbit despre așteptările lor de la acest exercițiu de democrație participativă, care se întâmplă pentru prima dată în istoria UE . Marea majoritate sunt de acord că cetățenii trebuie să fie în centrul atenției și că trebuie ca instituțiile europene să îi asculte, nu doar să îi audă. Mai sunt de acord că trebuie să fim ambițioși să ajungem chiar la modificări de tratate, dacă va fi necesar. (…) Conferința aceasta va avea succes și va duce la schimbări reale doar dacă cetățenii se vor implica. E o șansă enormă pe care noi, românii o avem pentru a face o Europă a viitorului care să arate așa cum ne-am dori”, a scris eurodeputatul român pe Facebook.

În continuare, Alin Mituța a descris etapele următoare ale Conferinței care se va încheia în 2022.

„După această primă plenară introductivă, urmează să ne împărțim pe grupuri de lucru și să discutăm concret pe teme concrete, de la schimbări climatice, la sănătate, social, finanțe, agricultură sau cadru instituțional. În toamnă vor începe să funcționeze și patru agore ale cetățenilor formate fiecare din câte 200 de cetățeni aleși aleatoriu din toate statele membre, inclusiv din România. Propunerile lor vor ajunge pe masa plenarei împreună cu cele venite pe platforma online futureu.europa.eu. Din octombrie ne vom întâlni din nou în plen și în fiecare lună apoi, până în mai 2022 când ar trebui să avem adoptate concluziile Conferinței, care vor fi apoi implementate”, a mai spus el. 

Nu în ultimul rând, eurodeputatul a enumerat câteva dintre așteptările sale privind conținutul acestor concluzii, pe care s-a angajat, totodată, să le apere în cadrul plenarei:

  • competențe UE în sănătate: România are nevoie de sprijin european pentru a reforma sistemul de sănătate și a-l aduce la standarde europene; avem nevoie de standarde minime de calitate a serviciilor medicale, de mai mulți bani europeni pentru infrastructură și dotări, de cooperare mai bună în ceea ce privește bolile rare, transplantul, îngrijirea marilor arși șamd
  • competențe UE în educație: standarde minime de calitate, cadru comun de evaluare a țcolilor și universităților, mai multă mobilitate, mai mult sprijin pentru cercetare; includerea de cursuri de educație civică legată de UE în curricula educațională.
  • crearea unui Procuror European pentru Mediu: acesta ar trebui să funcționeze în coordonare cu Procurorul European Codruța Kovesi în a investiga infracțiuni de mediu care afectează întreaga UE, precum tăierile ilegale de pădure sau transporturile ilegale de deșeuri.
  • crearea unui mecanism permanent de implicare a cetățenilor în deciziile UE: nu mai e suficient să ascultăm oamenii la vot, la fiecare 5 ani, ci trebuie să creăm un sistem prin care cetățenii și societatea civilă să fie consultați în fiecare an cu privire la prioritățile UE, iar concluziile lor să meargă direct la Comisie care trebuie să le ia în considerare când stabilește inițiativele pentru anul următor; mai mult, aceste priorități cetățenești trebuie să aibă un buget participativ alocat din care să fie finanțate.

„Acestea sunt doar câteva din prioritățile mele în plenara Conferinței și sper ca ele să fie completate și îmbunătățite ascultându-vă”, a mai precizat eurodeputatul Renew Europe. 

Alături de acesta, la sesiunea plenară a Conferinței privind Viitorul Europei au participat și eurodeputații români Siegfried Mureșan, vicepreședintele grupului PPE, și Victor Negrescu, vicepreședintele Comisiei pentru Cultură și Educație din Parlamentul European, membru în grupul S&D.

Siegfried Mureșan a declarat în intervenția sa:

„Uniunea Europeană s-a confruntat cu trei crize semnificative în ultimii 10 ani: criza economică și financiară acum 10 ani, criza migrației și a refugiaților acum 5 ani și acum pandemia de COVID-19. Niciuna din acestea nu a fost creată de Uniunea Europeană, dar în toate aceste trei crize, cetățenii europeni s-au așteptat ca Uniunea Europeană să ofere soluții, iar Uniunea Europeană a ajutat. Fiecare țară aflată în dificultate a fost ajutată în timpul crizei economice. Mulți oameni au fost ajutați în timpul crizei migrației și a refugiaților. Și acum, în timpul pandemiei de COVID-19, am achiziționat împreună vaccinuri și am lansat cel mai mare pachet de sprijin economic lansat vreodată de Uniunea Europeană. Acum, obiectivul acestei conferințe este să asculte cetățenii Europei și să asculte ceea ce ei așteaptă ca Uniunea Europeană să realizeze în următorii ani, care sunt domeniile în care ar trebui să oferim soluții și în care ar trebui să dotăm Uniunea Europeană cu instrumentele necesare pentru a depăși aceste crize. Să înceapă dialogul!”

Victor Negrescu a declarat în intervenția sa:

„Conferința privind viitorul Europei este doar punctul de plecare. Oamenii au așteptări mari de la noi și trebuie să livrăm. Trebuie să fim îndrăzneți. Trebuie să construim mai bine pentru viitor. Avem nevoie de o Europă care să nu lase pe nimeni în urmă, unde toate țările și toți cetățenii să simtă că vocea lor este auzită. Din România până în Portugalia, oameni de toate vârstele, din medii diferite, trebuie să fim uniți, să ne simțim europeni și să acționăm împreună. De aceea, cred că avem nevoie ca UE să aibă competențe pentru a acționa mai mult în domenii precum educația, sănătatea sau politicile sociale. Putem face acest lucru numai prin consolidarea democrației europene, iar conferința noastră poate fi punctul de plecare pentru acest lucru. Oamenii nu sunt numere, sunt sufletul și nucleul Europei. Trebuie să fim pregătiți pentru orice rezultat, ceea ce înseamnă că ar trebui să fim pregătiți și să schimbăm tratatele dacă acest lucru va fi necesar. Susțin o astfel de schimbare care va reconecta Europa de cetățeni!”

La sesiunea plenară a Conferinței au participat 108 reprezentanți ai Parlamentului European, 54 de reprezentanți ai Consiliului (doi pentru fiecare stat membru) și trei reprezentanți ai Comisiei Europene, precum și 108 reprezentanți ai tuturor parlamentelor naționale, în condiții de egalitate, și cetățeni. 108 cetățeni, alături de președintele Forumului European de Tineret, vor discuta ideile cristalizate în cadrul grupurilor de dezbatere ale cetățenilor și al platformei digitale multilingve.

Din toamnă, vor exista patru grupuri de dezbatere ale cetățenilor europeni. Fiecare dintre acestea va fi alcătuit din 200 de participanți și va include cel puțin o femeie și un bărbat din fiecare stat membru.

Cetățenii vor fi selectați aleatoriu, pentru a se asigura că sunt reprezentativi pentru diversitatea UE în ceea ce privește originea geografică, genul, vârsta, mediul socioeconomic și nivelul de educație. Tinerii între 16 și 25 de ani vor reprezenta o treime în cadrul fiecărui grup de dezbatere.

În termenul prevăzut, plenul își va prezenta propunerile comitetului executiv, care va elabora un raport, în deplină colaborare și transparență cu plenul. Raportul va fi publicat pe platforma digitală multilingvă. Platforma digitală multilingvă constituie locul în care vor fi colectate, analizate și publicate contribuțiile rezultate în urma tuturor evenimentelor legate de conferință.

Plenara Conferinței are un rol central în cadrul acesteia, întrucât reprezentanții instituțiilor UE, ai guvernelor și ai societății civile se vor întâlni cu cetățenii pentru a discuta și a elabora propuneri de schimbare. Parlamentul European a făcut presiuni pentru o plenară puternică din punct de vedere politic, cu mulți reprezentanți aleși, precum și pentru un rol important al cetățenilor.

Sesiunea plenară a fost precedată de un eveniment destinat cetățenilor europeni, organizat sub egida conferinței, care a avut loc la 17 iunie, la Lisabona, în Portugalia. 

Evenimentul, găzduit de președinția portugheză a Consiliului, a avut loc la Centrul Cultural Belém, într-un format hibrid, și a reunit cei 27 de reprezentanți ai grupurilor de dezbatere ale cetățenilor sau ai evenimentelor organizate la nivel național sub egida conferinței (unul pentru fiecare stat membru), președintele Forumului European de Tineret și unii dintre cetățenii deja selectați pentru grupurile de dezbatere ale cetățenilor la nivel european. 

Evenimentul le-a oferit participanților ocazia de a discuta despre așteptările lor cu privire la conferință cu cei trei copreședinți ai Comitetului executiv: Ana Paula Zacarias,  secretară de stat pentru afaceri europene a Portugaliei , Guy Verhofstadt,  membru al Parlamentului European și copreședinte al comitetului executiv, și Dubravka Šuica, vicepreședinta pentru democrație și demografie a Comisiei Europene.

Citiți și

Plenara inaugurală a Conferinței privind Viitorul Europei. Guy Verhofstadt, copreședinte al comitetului executiv: Instituțiile UE și parlamentele naționale vor dezbate și defini în premieră o nouă viziune pentru viitorul Europei

Plenara inaugurală a CoFoE. Dubravka Šuica, vicepreședinte al CE: Pentru prima dată, voi, cetățenii, aveți această Conferință pe picior de egalitate cu reprezentanții aleși

La eveniment au luat parte și alți reprezentanți și observatori din cadrul Comitetului executiv, organismul responsabil cu luarea deciziilor privind activitatea Conferinței.

În vederea organizării plenarei Conferinței, Comitetul executiv a luat act de modalitățile practice finale ale celor patru grupuri de dezbatere ale cetățenilor europeni, inclusiv de tematicile alocate fiecăruia: valori, drepturi, statul de drept, democrație, securitate; schimbări climatice, mediu/sănătate; o economie mai puternică, justiție socială, locuri de muncă/educație, tineret, cultură, sport/transformare digitală și UE în lume/migrația.

În plus, au fost elaborate orientări pentru a ajuta statele membre și alte părți interesate să organizeze grupuri de dezbatere ale cetățenilor și alte evenimente la nivel național, regional sau local, sub egida conferinței.

Continue Reading

RUSIA

Angela Merkel și Emmanuel Macron îndeamnă țările UE să își coordoneze politica de redeschidere a frontierelor pentru a se proteja de noile variante COVID-19

Published

on

© European Union 2020

Cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Emmanuel Macron au îndemnat țările Uniunii Europene să își coordoneze politica de redeschidere a frontierelor în contextul pandemiei COVID-19 pentru a se proteja împotriva noilor variante ale virusului, relatează Reuters, preluat de Agerpres.

Macron a declarat că țările UE trebuie să fie atente să nu lase noile variante să se răspândească și că UE urmărește cu atenție evoluțiile din Regatul Unit, unde tulpina Delta a înregistrat o creștere bruscă a numărului de cazuri raportate săptămânal.

„Unele țări și-au redeschis granițele mai devreme din motive legate de industria turistică, dar trebuie să fim atenți să nu reimportăm noi variante”, a declarat acesta la o conferință de presă comună cu Merkel înainte unui dineu de lucru la cancelaria din Berlin.

La rândul său, Angela Merkel a atras atenția că „nu ne putem comporta ca și cum pandemia de coronavirus s-a terminat” și a punctat că „prudența este în continuare necesară pentru a avea o vară cu multe libertăți, dacă nu cu toate libertățile”.

Cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Emmanuel Macron s-au întâlnit vineri seară, la Berlin, pentru a discuta o serie de probleme europene, inclusiv legăturile cu Rusia, NATO și politicile UE, înainte de summitul Consiliului European de săptămâna viitoare, informează Deutsche Welle.

Citiți și Emmanuel Macron, la Berlin: Autonomia europeană în materie de apărare și apartenența la NATO pot merge mână in mână

În context, cei doi lideri europeni au abordat și relaţiile Uniunii Europene cu Rusia, cancelarul german și președintele francez Macron declarând că menținerea dialogului cu Moscova este crucială pentru „securitatea în Uniunea Europeană”, subliniind că UE se confruntă și cu provocări legate de Rusia și China.

Merkel a subliniat că UE ar trebui să mențină deschisă comunicarea cu Rusia, în pofida dezacordurilor pe teme precum conflictele din estul Ucrainei și Siria.

„Rusia este o mare provocare pentru noi, dar Rusia este, de asemenea, un vecin continental al Uniunii Europene și trebuie să ne asigurăm că toate atacurile hibride sunt oprite. Avem interesul de a rămâne în dialog cu Rusia dacă vrem securitate și stabilitate în Uniunea Europeană, oricât de dificil ar fi acest lucru”, a declarat cancelarul, afirmații pe care le-a susținut și în cadrul summitului NATO de la Bruxelles.

Macron a declarat că este de acord cu comentariile Angelei Merkel, adăugând că trebuie găsită o linie comună în ceea ce privește Rusia.

Întrevederea Merkel – Macron de la Berlin a fost prima după summit-urile G7 și NATO și după reuniunea Consiliului Ministerial franco-german din 31 mai, toate acestea fiind ultimele reuniuni de acest fel la care Angela Merkel a participat în calitate de cancelar al Germaniei.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.12 hours ago

Papa Francisc face primul pas în direcția canonizării „Venerabilului” Robert Schuman, unul dintre părinții fondatori ai UE

ROMÂNIA16 hours ago

Ministrul Energiei, noutăți cu privire la gazul din Marea Neagră: Romgaz și ExxonMobil au semnat un Acord de Exclusivitate pe o perioadă de 4 luni

Alin Mituța16 hours ago

Alin Mituța, la plenara inaugurală a Conferinței privind Viitorul Europei: E o șansă enormă pe care noi, românii, o avem pentru a face o Europă a viitorului care să arate așa cum ne-am dori

RUSIA18 hours ago

Angela Merkel și Emmanuel Macron îndeamnă țările UE să își coordoneze politica de redeschidere a frontierelor pentru a se proteja de noile variante COVID-19

NATO20 hours ago

NATO: Mircea Geoană a primit vizita delegației Senatului României. Președinta Anca Dragu l-a asigurat de susținerea sa în promovarea României ca partener strategic

COMISIA EUROPEANA20 hours ago

Plenara inaugurală a CoFoE. Dubravka Šuica, vicepreședinte al CE: Pentru prima dată, voi, cetățenii, aveți această Conferință pe picior de egalitate cu reprezentanții aleși

NATO21 hours ago

Antony Blinken și Zbigniew Rau au discutat despre forța parteneriatului SUA – Polonia în cadrul NATO și al comunității transatlantice

COMISIA EUROPEANA22 hours ago

Plenara inaugurală a Conferinței privind Viitorul Europei. Guy Verhofstadt, copreședinte al comitetului executiv: Instituțiile UE și parlamentele naționale vor dezbate și defini în premieră o nouă viziune pentru viitorul Europei

NATO22 hours ago

Emmanuel Macron, la Berlin: Autonomia europeană în materie de apărare și apartenența la NATO pot merge mână in mână

Dragoș Pîslaru22 hours ago

Dragoș Pîslaru, întâlnire cu ministrul francez al sportului, Roxana Mărăcineanu: Sportul are puterea de a uni, de a reduce diferențele și de a promova incluziunea

Alin Mituța16 hours ago

Alin Mituța, la plenara inaugurală a Conferinței privind Viitorul Europei: E o șansă enormă pe care noi, românii, o avem pentru a face o Europă a viitorului care să arate așa cum ne-am dori

COMISIA EUROPEANA20 hours ago

Plenara inaugurală a CoFoE. Dubravka Šuica, vicepreședinte al CE: Pentru prima dată, voi, cetățenii, aveți această Conferință pe picior de egalitate cu reprezentanții aleși

ROMÂNIA3 days ago

Klaus Iohannis: Estonia este un campion al digitalizării și e-guvernării de la care avem foarte mult de învățat

INTERNAȚIONAL4 days ago

Summitul SUA-Rusia: Joe Biden și Vladimir Putin au convenit să înceapă consultări privind securitatea cibernetică și ca ambasadorii celor două țări să revină la post

Daniel Buda4 days ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene să pună capăt diferențelor ”impardonabile” de plăți directe între fermierii din Estul Europei și cei din Vest

S&D5 days ago

With Courage. For Europe: Partidul Socialiștilor Europeni organizează pe 26 iunie o nouă conferință la nivel înalt dedicată viitorului Europei

NATO6 days ago

Klaus Iohannis anunță că România și-a îndeplinit obiectivele la Summitul NATO: Prin deciziile luate, securitatea României și a cetățenilor săi este mai bine asigurată

NATO6 days ago

Începe summitul NATO: Ce decizii majore vor lua astăzi Joe Biden, Klaus Iohannis și ceilalți 28 de lideri aliați la un summit crucial pentru viitorul Alianței și securitatea celor 30 de națiuni aliate

Marian-Jean Marinescu1 week ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Certificatul UE COVID-19, un prim pas către o înțelegere în comun a politicii de sănătate

MAREA BRITANIE1 week ago

Pacta sunt servanda. Ursula von der Leyen și Charles Michel îi cer lui Boris Johnson să respecte protocolul privind Irlanda de Nord: Vom folosi toate instrumentele pentru a proteja integritatea pieței unice

Team2Share

Trending