Connect with us

COMISIA EUROPEANA

România, criticată de Comisia Europeană în raportul de țară: Creșterea considerabilă a salariilor, scăderea forței de muncă și lipsa de competențe riscă să submineze capacitatea țării de a concura pe plan internațional

Published

on

Modelul de creștere economică a României, bazat pe cheltuielile de consum, afectează capacitatea țării de a atinge standardele de viață ale UE într-un mod durabil. Reducerea la jumătate a creșterii PIB-ului în 2018, în mare parte datorită încetinirii cheltuielilor de consum, a relevat limitele modelului de creștere economică a României. Creșterea considerabilă a salariilor, scăderea forței de muncă și lipsa de competențe riscă să submineze capacitatea țării de a concura pe plan internațional, se arată în ultimul raport de țară semstrial al Comisiei Europene privind provocările economice cu care se confruntă România.

Raportul Comisiei arată că încrederea investitorilor este erodată de instabilitatea legislativă persistentă, imprevizibilitatea procesului de luare a deciziilor, calitatea instituțională scăzută și slăbirea continuă a luptei împotriva corupției. Inegalitatea și sărăcia rămân ridicate, cu disparitățile regionale tot mai mari. Asigurarea continuității reformelor anterioare și trecerea modelului de creștere pe investiții ar putea să pună economia pe o cale durabilă de convergență cu standardele de viață ale UE și să contribuie la reducerea inegalităților.

În ciuda încetinirii substanțiale din 2018, creșterea rămâne robustă, indică raportul. După un avans de 7% în 2017, creșterea PIB-ului real (adică ajustată la inflație) a încetinit până la o valoare estimată de 4% în 2018. Inflația mai mare a afectat venitul disponibil și cheltuielile de consum, care reprezintă principalul motor al creșterii economice. Creșterea puternică a importurilor de mărfuri de consum, care a depășit exporturile, a determinat creșterea deficitului de cont curent al țării.

Mai jos prezentăm principalele concluzii cu privire la cauzele pe care Comisia Europeană le identifică ca afectând ritmul de creștere, competitivitatea și durabilitatea economiei României, în urma datelor prezentate în Analiza Anuală a Creșterii previzionată pentru anul 2019 și publicată la 21 noiembrie 2018. De asemenea, este de reținut că înaintea publicării raportului actual de către Comisie, autoritățile din România au fost consultate cu privire la elementele analitice pentru verifica exactitatea faptelor și a cifrelor. 

Piața forței de muncă se află sub stres sporit

Cea mai scăzută rată a șomajului într-un deceniu (3,8%), o forță de muncă în scădere și o penurie persistentă de competențe au adus România aproape de ocuparea integrală a forței de muncă, ceea ce face dificilă recrutarea și conduce la creșterea salariilor. Câștigurile salariaților din România sunt scăzute în comparație cu media UE, dar creșterea puternică din 2016, determinată de creșterea salariului minim și a salariilor din sectorul public, riscă să pună presiune asupra competitivității dacă nu este însoțită de o creștere corespunzătoare  a productivității.

Deficitul public în creștere, determinat în principal de cheltuielile cu salariile și reducerile fiscale

Ratele de impozitare au fost reduse în mod repetat, în timp ce salariile din sectorul public au crescut în mod semnificativ începând cu 2015 și este stabilit să crească în continuare. În același timp, investițiile publice au scăzut în 2017 la nivelul minim de după aderarea la UE, iar creșterea acestora se va face doar încet. Ca rezultat, deficitul public a crescut substanțial din 2015 și se preconizează că va depăși pragul de 3% din PIB prevăzut în cadrul Pactului de stabilitate și creștere, împins și de creșterile pensiilor.

Stabilitatea sectorului financiar este pusă sub presiune

Măsurile parlamentare și guvernamentale recente au creat riscuri pentru stabilitatea sectorului financiar. Acestea ar putea avea un impact negativ asupra creditării și ar limita impactul politicii monetare și ar putea inversa mai mulți ani de îmbunătățire continuă. În plus, modificările aduse regulilor privind pensiile administrate privat au sporit imprevizibilitatea și pot submina viabilitatea lor pe termen lung. Aceasta, la rândul său, poate împiedica dezvoltarea piețelor de capital și poate priva economia de o importantă sursă de finanțare pe termen lung a investițiilor.

Investițiile publice și private în infrastructură, educație, asistență medicală, incluziune socială și inovare ar îmbunătăți productivitatea și creșterea economică pe termen lung

Investițiile publice au fost estompate în ultimii ani și este de așteptat să se redreseze doar încet, în timp ce investițiile private ar putea fi afectate de o creștere a incertitudinii. Raportul arată că investițiile în infrastructura de transport, energetică și de mediu ar consolida potențialul de creștere pe termen lung al economiei și ar avea un impact pozitiv asupra nivelului de trai al populației.

Sistemul educațional nu pregătește suficient oamenii pentru ocuparea forței de muncă și o mai bună integrare socială

Asigurarea faptului că forța de muncă a României își atinge întregul potențial înseamnă ca țara noastră să investească și în incluziunea socială și asistența medicală. Creșterea finanțării publice și private în direcția inovării ar ajuta economia României să avanseze către activități cu valoare adăugată mai mare, mai precizează raportul. 

Raportul publicat astăzi evaluează economia României în lumina Analizei Anuale a Creșterii întocmite de  Comisia Europeană și publicate la 21 noiembrie 2018. În cadrul studiului, Comisia invită statele membre UE să implementeze reforme pentru a face economia europeană mai productivă, mai rezistentă și mai incluzivă. În acest sens, statele membre ar trebui să-și concentreze eforturile asupra celor trei elemente ale triunghiului virtuos al politicii economice – furnizarea de investiții de înaltă calitate, concentrarea eforturilor de reformă asupra creșterii productivității, incluziunii și calității instituționale și asigurării stabilității macroeconomice și a finanțelor publice sănătoase

Acest tip de rapoarte de țară sunt documente analitice care oferă o imagine de ansamblu a provocărilor economice și sociale din statele membre, precum și a politicilor acestora. Rapoartele sunt un instrument în cadrul semestrului european, cadrul UE pentru coordonarea politicilor economice și sociale, pentru a monitoriza punerea în aplicare a reformelor și a identifica problemele care trebuie abordate de statele membre. 

Amintim faptul că în luna noiembrie, Comisia a lansat bilanțuri aprofundate pentru 13 state membre, cu scopul de a analiza dacă acestea se confruntă cu dezechilibre macroeconomice, caz în care nivelul de gravitate al respectivelor dezechilibre trebuia investigat mai amănunțit. În prezent, Comisia a ajuns la concluzia că și România se confruntă cu un dezechilibru macroeconomic, doar că gradul de manifestare diferă în rândul celor 13 state membre pentru care se confirmă suspiciunea de acum câteva luni. 

Pe lângă România, statele vizate de aceste constatări sunt Bulgaria, Germania, Spania, Franța, Croația, Irlanda, Țările de Jos, Portugalia și Suedia, care se confruntă cu dezechilibre economice, în timp ce Cipru, Grecia și Italia se confruntă cu dezechilibre economice excesive.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană lansează apeluri în valoare de 12 milioane de euro pentru sprijinirea presei și a sferei publice din UE

Published

on

© European Union, 2015/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a publicat patru noi cereri de propuneri menite să stimuleze o sferă publică dinamică și diversă și să promoveze accesul cetățenilor la informații de încredere în întreaga UE, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Unul dintre apeluri va sprijini conținutul mediatic multilingv privind chestiunile UE prin intermediul platformelor digitale, în timp ce celălalt vizează creșterea producției de conținut în acest domeniu prin intermediul unei rețele de posturi de radio.

În plus, un proiect-pilot va sprijini rețelele media de tineret care produc conținut de actualitate care provoacă la reflecție prin intermediul formatelor și evenimentelor din social media.

În fine, o acțiune pregătitoare pentru platformele media urmărește să îmbunătățească accesul cetățenilor la informații de încredere, implicând radiodifuzori și editori.

Împreună, cererile de propuneri reprezintă aproape 12 milioane de euro sub formă de finanțare din partea UE. Toate proiectele finanțate vor funcționa în condiții de independență editorială deplină.

Vicepreședintele pentru valori și transparență, Věra Jourová, a declarat următoarele:

“Pandemia a demonstrat rolul-cheie al mass-media în informarea noastră, dar a subminat și situația economică a sectorului. Ne mărim și diversificăm sursele de finanțare la nivel european, oferind noi oportunități, instrumente și asistență. Ne așteptăm ca statele membre să facă același lucru, respectând pe deplin independența mass-media.”

Comisarul pentru piața internă, Thierry Breton, a adăugat:

“Sectorul media de știri a fost grav afectat de provocările pandemiei, sporirea rezilienței sale și stimularea inovării fiind acum mai importante ca niciodată. Prin astfel de inițiative continuăm să promovăm și să apărăm un ecosistem mediatic liber și pluralist, punând în centrul atenției tineretul european, precum și colaborarea, pentru a ajuta oamenii să compare puncte de vedere diferite dincolo de frontiere.”

Noile apeluri se bazează pe alte două lansate recent pentru a sprijini sectorul media de știri: un apel privind parteneriatele în domeniul jurnalismului pentru a încuraja colaborarea sectorială și transfrontalieră între organizațiile europene din domeniul media de știri, în cadrul noului program Europa Creativă, și un apel finanțat prin programul Orizont Europa, care sprijină proiectele axate pe inovare pentru mass-media.

Aceste inițiative fac parte dintr-un efort mai amplu de sprijinire a unui cadru mediatic liber, stabil și pluralist în întreaga UE, așa cum s-a anunțat în Planul de acțiune european pentru democrație și în Planul de acțiune privind mass-media și audiovizualul.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

UE lansează Sistemul de Informații privind Studiile Clinice din domeniul farmaceutic

Published

on

© European Union, 2020

Sâmbătă, 31 iulie, Comisia Europeană a publicat decizia de lansare a Sistemului de Informații privind Studiile Clinice (CTIS), un instrument informatic de bază destinat aplicării Regulamentului privind studiile clinice (CTR), începând cu 31 ianuarie 2022. Această aplicație va aduce schimbări substanțiale în ceea ce privește autorizarea și supravegherea cercetării pe oameni în domeniul medicamentelor, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Pandemia a arătat în mod clar importanța unor studii clinice eficiente care nu fac compromisuri în ceea ce privește standardele riguroase de siguranță și eficacitate. Cu ajutorul Regulamentului privind studiile clinice, vom putea garanta o protecție mai mare a siguranței participanților la studiile clinice, vom putea sprijini studiile clinice la nivelul UE și vom oferi cetățenilor un acces mai rapid la cele mai promițătoare produse medicale sigure și eficiente, pentru criza COVID-19 și nu numai”, a declarat Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară.

Obiectivul Regulamentului privind studiile clinice este de a crea un mediu care să stimuleze realizarea și desfășurarea de studii clinice în UE. În același timp, acesta urmărește să garanteze cele mai înalte standarde de siguranță pentru participanții la studiile clinice, precum și o transparență sporită a informațiilor privind studiile clinice.

Regulamentul face obligatorie utilizarea CTIS pentru studiile clinice nou-aplicate. Cu toate acestea, până la 31 ianuarie 2023, solicitanții pot alege în continuare dacă să își depună cererea de începere a unui studiu clinic în conformitate cu sistemul actual (Directiva privind studiile clinice) sau în conformitate cu Regulamentul privind studiile clinice.

Începând cu 31 ianuarie 2023, depunerea în conformitate cu CTR devine obligatorie, iar până la 31 ianuarie 2025, toate studiile în curs de desfășurare aprobate în conformitate cu actuala Directiva privind studiile clinice vor trebui să treacă la noul regulament.

Sistemul de informații privind studiile clinice va sprijini, de asemenea, împreună cu alte instrumente IT ale EMA, evaluarea coordonată a raportărilor privind siguranța în contextul studiilor clinice și, prin urmare, va contribui la înțelegerea beneficiilor și a riscurilor medicamentelor care sunt planificate să intre sau se află deja pe piața Uniunii.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană, mesaj de Ziua Europeană de Comemorare a Holocaustului Romilor: Ura și violența rasială nu își au locul în UE

Published

on

© European Union, 2019

Ura și violența rasială nu își au locul în Uniunea Europeană, ce este construită pe respectarea drepturilor fundamentale, au transmis președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vicepreședinta Comisiei Europene Věra Jourová, responsabilă pentru valori și transparență și comisarul european pentru egalitate, Helena Dalli, cu ocazia Zilei Europene de Comemorare a Holocaustului Romilor, informează comunicatul oficial. 

„Astăzi, marcăm Ziua Europeană de Comemorare a Holocaustului Romilor. Aducem un omagiu sutelor de mii de victime ale Holocaustului din rândul romilor și reînnoim eforturile și angajamentul pentru egalitatea și incluziunea acestora. Amintirea persecuției romilor este o datorie colectivă europeană care ne reamintește necesitatea de a combate discriminarea persistentă”, se arată în comunicatul citat. 

Comisia Europeană invită statele membre să se angajeze să respecte Cadrul strategic al UE pentru egalitate și incluziune privind comunitatea romă. 

„Împreună putem face ca Uniunea Europeană să fie mai echitabilă, în special pentru membrii celei mai mari minorități etnice a acesteia”, au conchis Ursula von der Leyen, Věra Jourová și Helena Dalli în mesajul lor. 

În 2015, Parlamentul European a declarat 2 august ca fiind „Ziua europeană de comemorare a Holocaustului împotriva romilor”, pentru omagierea celor 500.000 de romi, reprezentând cel puțin un sfert din numărul total al populaţiei rome de la acel moment, care au fost ucişi în Europa de regimul nazist.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
EUROPARLAMENTARI ROMÂNI11 mins ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă s-a adresat Comisiei Europene cu privire la situația indexării pentru fondurile europene în contextul creșterii costurilor la materiile prime

Dan Motreanu34 mins ago

Euerodeputatul Dan Motreanu salută o premieră mondială în industria aerospațială: Agenția Spațială Europeană a lansat primul satelit de comunicații reprogramabil în orbită

Marian-Jean Marinescu1 hour ago

Marian-Jean Marinescu îndeamnă România să profite de cele aproape 2 miliarde de euro din Mecanismul pentru Interconectarea Europei pentru a-și îmbunătăți situația căii ferate

INTERNAȚIONAL1 hour ago

Parlamentarii europeni și americani au adoptat o declarație prin care se opun acordului dintre SUA și Germania de a permite finalizarea Nord Stream 2

ENERGIE2 hours ago

Ministrul Virgil Popescu respinge teza că Petrom ar putea fi preluat de Gazprom: OMV nu poate vinde acţiunile de la Petrom către o altă companie fără acordul statului român

REPUBLICA MOLDOVA18 hours ago

Statele Unite au trimis Republicii Moldova al doilea lot de 150,000 de vaccinuri Johnson&Johnson, în cadrul donației totale de 500,000 de doze

Marian-Jean Marinescu19 hours ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia unei strategii în domeniul aviației pentru a salva această industrie: Traficul aerian își va reveni abia în 2024 iar mulți angajați au rămas fără loc de muncă

COMISIA EUROPEANA19 hours ago

Comisia Europeană lansează apeluri în valoare de 12 milioane de euro pentru sprijinirea presei și a sferei publice din UE

ENGLISH20 hours ago

Op-ed | President of the Consultative Commission on Industrial Change at the European Economic and Social Committee: Without critical raw materials resilience, there will be no green or digital industrial revolution

U.E.20 hours ago

Op-ed | Președintele Comisiei consultative pentru mutații industriale din cadrul Comitetului Economic și Social European: Fără reziliența materiilor prime critice, nu va exista nicio revoluție industrială verde sau digitală

ROMÂNIA22 hours ago

Primele 5000 de cărți electronice de identitate vor fi emise de MAI în cadrul unui proiect-pilot din Cluj-Napoca

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisarul european Janez Lenarcic îi răspunde premierului sloven, care l-a acuzat că acționează împotriva intereselor țării sale: Prejudiciile sunt provocate de cei care subminează statul de drept

INTERNAȚIONAL1 week ago

Emmanuel Macron, aflat la Tokyo pentru Jocurile Olimpice, a discutat cu premierul japonez despre lupta împotriva schimbărilor climatice și despre o regiune ”indo-pacifică liberă”

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova: Bogdan Aurescu a anunțat un nou sprijin de 300.000 euro pentru societatea civilă și presa independentă

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Vizita lui Bogdan Aurescu la Chișinău: România va fi mereu alături de Maia Sandu. R. Moldova poate deveni un model de orientare pro-europeană în vecinătatea estică a UE

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu apreciază că viteza cu care România va face tranziția la o economie verde va fi diferită de cea a altor țări UE: Partenerii europeni trebuie să ne sprijine mai mult

IMAGINEA ZILEI2 weeks ago

IMAGINEA ZILEI Militari ai Forțelor Aeriene SUA ajută localnicii afectați de inundațiile devastatoare din Germania

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Se vor construi trei centre de mari arși la București, Timișoara și Târgu Mureș. Finanțarea se va face printr-un program cu Banca Mondială

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Recunoștință și respect față de militarii români care au participat la acțiunile din Afganistan. Sunt eroi ai României

ROMÂNIA2 weeks ago

România: CE constată o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar subliniază necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale

Team2Share

Trending