România găzduiește a doua conferință a Platformei de Sprijin pentru R. Moldova, înființată împreună cu Germania și Franța. Se dorește un instrument permanent pentru integrarea europeană a țării

Ministrul de externe Bogdan Aurescu va găzdui vineri, la București, cea de-a doua ediție a Conferinței ministeriale a Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova, după ce prima conferință de la Berlin co-prezidată de șefii diplomațiilor țărilor inițiatoare – România, Germania și Franța – a generat angajamente financiare în valoare de 659,5 milioane euro ca împrumuturi, sprijin bugetar și asistență financiară, angajamente de relocare în alte state a 12.000 de refugiați ucraineni din Republica Moldova, precum și ajutor umanitar în valoare de 71,3 milioane euro. Prin Conferința de la București, care va fi co-prezidată de ministrul Aurescu, de omologul său german Annalena Baerbock și de ministrul de stat francez Chrysoula Zacharopoulou, se urmărește consolidarea Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova ca un instrument permanent pentru susținerea eforturilor de integrare europeană a țării.

În fața provocărilor întâmpinate de Republica Moldova în actualul context regional și internațional complex, miniștrii de externe ai României, Germaniei și Franței au agreat să pună bazele unui format internațional prin care Republica Moldova să beneficieze de o susținere pe fondul unui cumul de crize pe plan social, economic, energetic și financiar, cu efecte exacerbate de consecințele agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei. De la debutul invaziei militare ruse în Ucraina vecină, R. Moldova a devenit țara cu cel mai mare număr de refugiați raportat la populație, a trebuit să gestioneze perturbări grave ale fluxurilor economice, comerciale și de transport, pierzând accesul la unele piețe tradiționale spre care se îndreptau exporturi de produse agricole. Prețurile la materii prime, combustibili, precum și la îngrășăminte au crescut, iar criza energetică s-a intensificat din cauza creșterii prețurilor. În plus, contextul regional de securitate se menține volatil, ceea ce face dificilă atragerea investițiilor străine.

Platforma de sprijin pentru Republica Moldova – inițiativa României, Germaniei și Franței – urmărește generarea de asistență imediată politică, financiară și materială, precum și expertiză pentru procesul de reformă democratică, din partea instituțiilor și statelor membre ale Uniunii Europene, a țărilor G7, a instituțiilor financiare și organizațiilor internaționale, precum și a altor parteneri de dezvoltare. Însă, după reuniunea inaugurală la Berlin, accentul la Conferința de la București va cădea pe sprijinirea efortului de reformă al Republicii Moldova și pe consolidarea eforturilor de integrare europeană, mai ales că această reuniune va avea loc după ce Republicii Moldova i s-a acordat statutului de candidat al UE.

Anvergură politică internațională și susținere pe linie financiară și tehnică

La București se vor întruni și cele cinci grupuri de lucru ale Platformei, create la Conferința de la Berlin. Cele cinci grupuri sunt:

  • Grupul de lucru privind situația umanitară a refugiaților din Ucraina (co-prezidat de Germania și Canada);
  • Grupul de lucru privind combaterea corupției (co-prezidat de România – la nivel de secretar de stat din Ministerul Justiției – și Marea Britanie);
  • Grupul de lucru în domeniul securității energetice (co-prezidat de Franța și Italia);
  • Grupul de lucru privind asistența financiară și consolidarea rezilienței economice a Republicii Moldova (prezidat de Comisia Europeană);
  • Grupul de lucru dedicat managementului frontierelor (prezidat de SUA).

Având în vedere necesitățile de asistență și reformă ale Republicii Moldova, mai ales în contextul demersului de aderare la UE, nu este exclusă extinderea domeniilor de acțiune ale grupurilor de lucru sau crearea de noi grupuri de lucru. Astfel, este propusă crearea, la Conferința de la București, a unui grup de lucru pe tema reformei administrației publice și managementului finanțelor publice.

Rolul grupurilor de lucru este de a funcționa ca vectori pentru generarea de asistență financiară și transfer de expertiză pentru reformă, în beneficiul Republicii Moldova. Astfel, Platforma de sprijin pentru Republica Moldova combină tracțiunea politică generată de componenta ministerială și forța motrică a grupurilor de lucru.

De altfel, la Conferința de la Berlin, România a fost țara care a propus constituirea unui Grup de sprijin pentru Republica Moldova la nivelul Comisiei Europene cu rolul de a contribui la o mai bună coordonare și articulare a sprijinului pentru Republica Moldova.

București, moment de consolidare a Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova

Primirea de către Republica Moldova a statutului de stat candidat la aderarea la Uniunea Europeană cu prilejul Consiliului European din 23-24 iunie 2022 a întărit relevanța Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova ca vehicul de transmitere a expertizei necesare parcurgerii reformelor specifice parcursului de integrare europeană, prevăzute de opinia Comisiei Europene din 17 iunie 2022, prin care a fost propusă acordarea statutului de candidat.

Prin organizarea Conferinței de la București, un obiectiv important ar putea fi reprezentat de transformarea Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova într-un instrument cu caracter permanent, la nivel inter-guvernamental.

Consolidarea Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova are și o dimensiune importantă în contextul dobândirii de către R. Moldova a statutului de țară candidată. Platforma poate fi utilizată drept vector menit să ajute la avansarea într-un ritm susținut a reformelor, a modernizării și conectării ireversibile a Republicii Moldova la spațiul european și să susțină eforturile complexe ale autorităților de la Chișinău pe calea integrării europene.

Ultimele Articole

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

Construcții Erbașu

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Din aceeași categorie

Robert Lupițu
Robert Lupițuhttp://www.caleaeuropeana.ro
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Articole Populare