Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Romania- penultimul loc in randul statelor UE in ceea ce priveste capacitatea de inovare

Published

on

inovareRomania este pe penultimul loc in randul statelor UE in ceea ce priveste capacitatea de inovare, pe ultimul loc situându-se Bulgaria, potrivit celui mai recent raport al Comisiei Europene pe tema cercetarii si inovarii.

Acest raport prezintă un clasament al statelor membre ale UE.  În timp ce cele mai inovatoare țări și-au îmbunătățit în continuare performanțele, altele au înregistrat o lipsă a progreselor.

Clasamentul global din cadrul UE rămâne relativ stabil, pe primul loc aflându-se Suedia, urmată de Germania, Danemarca și Finlanda. Estonia, Lituania și Letonia sunt țările care s-au îmbunătățit cel mai mult față de anul trecut. Factorii determinanți ai creșterii inovării în UE includ IMM-urile și comercializarea inovațiilor, alături de excelente sisteme de cercetare. Cu toate acestea, diminuarea activităților comerciale și a investițiilor în capital de risc din perioada 2008-2012 a influențat negativ performanțele în materie de inovare.

Antonio Tajani, vicepreședinte al Comisiei Europene, comisar pentru industrie și antreprenoriat, a declarat: „Rezultatele din acest an arată că, în unele părți ale Europei, criza economică a avut un impact negativ asupra activității de inovare. Investițiile în inovare sunt esențiale dacă dorim să ne menținem competitivitatea mondială și să relansăm creșterea economică în Europa. Este nevoie să încurajăm antreprenoriatul, deoarece IMM-urile au fost un motor esențial al inovării.”

Comisarul pentru cercetare, inovare și știință, Máire Geoghegan-Quinn, a declarat:„Inovarea ar trebui să fie în prezent în centrul agendelor politice ale tuturor statelor membre. Ultimul nostru raport privind situația Uniunii inovării, publicat tot astăzi, arată că am făcut progrese în 2012 în cazul unora dintre produsele de valoare ridicată, cum ar fi brevetul unitar și noile norme pentru fondurile cu capital de risc, dar trebuie să mergem mai departe pentru a evita o divizare în domeniul inovării în Europa.”

Tabloul de bord al Uniunii inovării ediția 2013 plasează statele membre în următoarele patru grupe de țări:

  • Lideri în domeniul inovării: Suedia, Germania, Danemarca și Finlanda înregistrează performanțe cu mult peste media UE.
  • Țări aflate la nivelul imediat următor: Olanda, Luxemburg, Belgia, Marea Britanie, Austria, Irlanda, Franța, Slovenia, Cipru și Estonia înregistrează performanțe peste media UE.
  • Inovatori moderați: Italia, Spania, Portugalia, Republica Cehă, Grecia, Slovacia, Ungaria, Malta și Lituania înregistrează performanțe sub media UE.
  • Inovatori modești: Performanțele Poloniei, Letoniei, României și Bulgariei sunt cu mult sub media UE.

 

Mai multe detalii AICI.

Sursa:  ec.europa.eu

Continue Reading
Advertisement
1 Comment

1 Comment

  1. Neda-Cojocaru Tudor

    July 26, 2013 at 9:48 am

    Imi exprim speranta ca, atat Romania, UE si statele din exterior vor accepta solutia tehnica protejata prin brevete de inventie care pot preveni inundatiile la nivel de TERRA si cu aceeasi investitie se reduc preturile cu 50% pe kw.
    Nu Romania este pe penultimul loc in inovare ci prea multi specialisti (Competenti) cu putere de decizie
    In cazul cand cineva va investi urgent 1.500.000 euro pentru Pilotul experimental, in perioada 2014 – 2020 valoarea proiectului este estimata la 1.000.000.000.000 euro in domeniile Mediu si Energie.
    Rog orice persoana sa analizeze COMANDA /CERERE OFERTA primita pe e-mailul comunicat.
    Un gand bun pentru solicitanti,
    Tudor Neda

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

Comisarul european Corina Crețu: aderarea României la zona euro ar însemna „un pas enorm înainte”, dar „Guvernul ar trebui să se asigure că economia ţării este pregătită”

Published

on

@Corina Crețu/Facebook

Comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, care candidează din partea Pro România pentru un mandat de europarlamentar, a declarat sâmbătă, că aderarea României la zona euro ar însemna “un pas enorm înainte”, dar, înainte de a avansa termene,”Guvernul ar trebui să se asigure că economia ţării este pregătită.”, menționează Comisarul european, potrivit Agerpres.

”În primul rând, aderarea la zona euro depinde de starea economiei româneşti, pentru că altfel riscă să se transforme într-un bumerang şi (…) în loc de beneficii, să fie o povară pe umerii cetăţenilor, care se vor trezi dintr-o dată că vor trebui să piardă foarte mulţi bani. Mă îngrijorează şi această tensiune între Guvern şi Banca Naţională, pentru că sunt cele două entităţi care trebuie să pregătească economia românească (…) pentru aderarea la zona euro. Eu zic că nu este cazul să stabilim termene. Este important ca economia românească să fie suficient de matură, astfel încât să suporte cu bine cetăţenii României această tranziţie, care ar însemna un pas enorm înainte, dacă România va fi pregătită”, a declarat Corina Creţu, într-o conferinţă de presă.

Anul trecut, tot în calitate de comosar, Corina Crețu a transmis că „Economia României trebuie să fie pregătită înainte de aderarea la zona euro”. Întrebată în cadrul unui dialog cu cetățenii organizat la București despre riscurile unei posibile crize economice în scenariul aderării țării noastre la zona euro, oficialul european a avertizat că adoptarea monedei unice poate acționa precum un bumerang dacă statele nu sunt suficient de pregătite. 

Din câte știu eu, BNR și autoritățile române se pregătesc de ani de zile pentru intrarea în zona euro, dar știți foarte bine că există și exemple unde această intrare prematură și nepregătită a fost ca un bumerang pentru economiile respective (…).O economie trebuie pregătită foarte bine”, a declarat Corina Crețu.

Citiți și: Comisarul european Corina Crețu: O aderare nepregătită la zona euro poate acționa ca un bumerang pentru economie

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană condamnă violențele din Irlanda de Nord, unde o jurnalistă a fost ucisă

Published

on

Comisia Europeană a condamnat vineri evenimentele violențele petrecute joi noaptea la Londonderry, în Irlanda de Nord, unde o jurnalistă a fost ucisă de gloanţe, transmite AFP, citat de Agerpres

”Am văzut informaţiile privind incidentul teribil care a avut loc ieri în Irlanda de Nord, ce a dus la moarte unei jurnaliste. Condamnăm o astfel de violenţă”, a declarat un purtător de cuvânt al executivului comunitar pentru agenţia de presă franceză.

Femeia împușcată mortal joi seara la Londonderry era o ziaristă considerată o ”speranță” a jurnalismului de investigație și cu doar câteva ore înainte de a fi ucisă transmitea pe Twitter despre ”nebuania absolută” a orașului nord-irlandez.

Lyra McKee, în vârstă de 29 de ani, a devenit cunoscută în 2014, după ce a postat pe blog o ”Scrisoare către mine la 14 ani”, despre problemele adolescenţilor homosexuali din Belfast. Ulterior, scrisoarea sa a devenit scenariu de film de scurt-metraj, în 2018 McKee şi-a publicat un prim volum intitulat ”Angels With Blue Faces” consacrat conflictului nord-irlandez, iar anul viitor editura Faber&Faber urmează să-i publice ultima carte, The Lost Boys.

Potrivit BBC, jurnalista a fost ucisă în contextul protestelor lansate de disidenţi republicani în urma unor raiduri ale poliţiei în cartierul Creggan din Londonderry, joi seara.

În timpul operațiunii din cartierul Creggan, polițiștii au fost atacați cu cocktailuri Molotov și cu focuri de armă. Aceste violenţe au loc înaintea weekendului Paştelui, în care republicanii sărbătoresc revolta care a avut loc la Dublin în 1916 şi care a condus la proclamarea unei republici a Irlandei, în Lunea Peştelui.

Situat la frontiera cu Republica Irlanda, Londonderry – numit şi Derry – este trist celebru din cauza ”Bloody Sunday” de la 30 ianuarie 1972. Militari britanici au deschis atunci focul asupra unor participanţi la un marş paşnic, omorând 14 persoane, în toiul ”Tulburărilor”, care s-au soldat cu aproximativ 3.500 de morţi în trei decenii.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker: Programul InvestEU va debloca cel puțin 650 de miliarde de euro pentru ca Europa să investească în viitorul sau, în economia sa şi în cetăţenii săi

Published

on

Comisia Europeană a salutat votul de joi al Parlamentului European privind programul InvestEU, care are drept scop stimularea investițiilor în Europa în cadrul următorului buget multianual al Uniunii Europene. Acest vot reprezintă un pas către crearea InvestEU, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene.

InvestEU va face ca finanţările UE pentru proiectele de investiţii să fie mai uşor de accesat şi mai eficiente. Pornind de la succesul Planului Juncker, el va reuni într-un cadru unic şi sub un singur nume Fondul european pentru investiţii strategice şi alte 13 instrumente financiare ale UE care sprijină în prezent investiţiile în UE.

”Planul de investiţii a relansat Europa şi contribuie la realizarea priorităţii numărul unu a Comisiei, şi anume: crearea de locuri de muncă şi creştere economică. Dar putem face mai mult şi acesta este rolul InvestEU. Prin utilizarea inteligentă a bugetului UE, InvestEU va menţine atractivitatea Europei pentru investitorii din întreaga lume. În următorul deceniu, programul va debloca cel puţin 650 de miliarde de euro pentru ca Europa să investească în viitorul sau, în economia sa şi în cetăţenii săi”, a declarat președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.


”Suntem pe cale să creăm următoarea generaţie de sprijin pentru investiţii în UE. În curând, întreprinderile şi antreprenorii vor avea acces mai uşor la finanţare din partea UE pentru a-şi transforma ideile în proiecte concrete. InvestEU va contribui la menţinerea poziţiei de lider a UE în ceea ce priveşte inovarea şi politicile climatice, creând în acelaşi timp locuri de muncă şi asigurând un model de creştere durabilă din punct de vedere social, ecologic şi economic”, a fost poziția vicepreședintelui Comisiei Europene Jyrki Katainen, comisarul pentru locuri de muncă, creştere, investiţii şi competitivitate.

InvestEU va continua abordarea inovatoare privind investiţiile din cadrul planului Juncker, prin utilizarea unor resurse publice limitate, cu garanţii din bugetul UE pentru mobilizarea de fonduri publice şi private substanţiale. Garanţia de 38 de miliarde de euro va viza investiţii în patru domenii principale: infrastructura durabilă, cercetare, inovare şi digitalizare, întreprinderile mici şi mijlocii şi investiţiile sociale şi competenţele. Programul ar trebui să atragă investiţii suplimentare de cel puţin 650 de miliarde de euro în Europa.

În mod similar cu Planul Juncker, fondul InvestEU va fi însoţit de Platformă de consiliere InvestEU – sprijin adaptat promotorilor de proiecte – şi de portalul InvestEU – o rezervă de proiecte mature uşor accesibilă, destinată potenţialilor investitori. De asemenea, ca şi în Planul Juncker, InvestEU va face parte din ansamblul de politici economice al Comisiei privind investiţiile, reformele structurale şi responsabilitatea bugetară, pentru a se asigura că Europa rămâne un loc atractiv pentru stabilirea şi dezvoltarea companiilor.

InvestEU este un parteneriat cu Grupul Băncii Europene de Investiţii (BEI) – Banca UE – dar va fi deschis şi altor parteneri de implementare. Aspectele bugetare ale InvestEU sunt condiţionate încă de acordul global privind următorul buget pe termen lung al UE, propus de Comisie în mai 2018.

Ultimele cifre furnizate de Banca Europeană de Investiţii – partenerul strategic al Comisiei în cadrul Planului Juncker – arată că, până în aprilie 2019, Fondul european pentru investiţii strategice (FEIS) a mobilizat investiţii în valoare de aproape 393 de miliarde de euro. Operaţiunile aprobate până în prezent în cadrul FEIS reprezintă un volum total de finanţare de 72,8 miliarde de euro la nivelul celor 28 de state membre. BEI a aprobat 524 de proiecte de infrastructură sprijinite de FEIS, în valoare de 53,8 miliarde de euro, în timp ce Fondul european de investiţii a aprobat 554 de acorduri de finanţare pentru IMM-uri, în valoare de 19 miliarde de euro, de care ar trebui să beneficieze 945.000 de întreprinderi.

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending