România realocă peste 2,8 miliarde de euro din bani europeni către patru din cele cinci noi priorități europene, în contextul procesului de revizuire a Politicii de Coeziune din bugetul multianual pentru 2021-2027, a anunțat vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Roxana Mînzatu.
Potrivit acesteia, domeniile către care România va direcționa banii sunt următoarele:
- Competitivitate și tehnologii strategice – 1,53 miliarde de euro
- Apărare și pregătire pentru situații de criză – 904 milioane de euro
- Locuințe – 208 milioane de euro
- Infrastructură de apă – 200 de milioane de euro
Roxana Mînzatu a mai dezvăluit că „o parte importantă din această realocare de fonduri – aproximat 456 de de milioane de euro – este susținută din Fondul Social European Plus, pe care îl gestionează la nivelul instituției din care face parte.
„Sub coordonarea strategică a colegului meu, vicepreședintele executiv Rafaelle Fitto, revizuirea la jumătatea perioadei a condus la o politică de coeziune modernizată, mai bine aliniată la prioritățile strategice. Prin intermediul Fondului Social European Plus, am mobilizat investiții în domenii-cheie precum competențele necesare pentru pregătirea civilă, apărare, securitate cibernetică și decarbonizare, consolidând în același timp sprijinul acordat pentru reducerea sărăciei, combaterea sărăciei în rândul copiilor și extinderea îngrijirii comunitare și a îngrijirii pe termen lung. Am demonstrat că Fondul nostru Social European Plus, ca parte a politicii de coeziune, este atât flexibil, cât și ferm ancorat în misiunea sa socială fundamentală: asigurarea faptului că toate persoanele aflate în nevoie, din orice regiune a Europei, beneficiază de sprijin”, a declarat Roxana Mînzatu.
Vicepreședintele executiv al Comisiei Europene a explicat cum vor fi folosiți banii:
- În tehnologii strategice – pentru proiecte în digitalizare, sănătate, industrie și tranziție economică, inclusiv pentru modernizarea agriculturii și pentru formarea oamenilor în domenii de viitor.
- În competențe noi pentru oameni – pentru formare în domenii precum tehnologii digitale, sănătate, securitate cibernetică, apărare, pregătire civilă și chiar apărare.
- În infrastructură pentru apărare și situații de criză – pentru mobilitate militară, inclusiv construcția de autostrăzi, precum și pentru consolidarea capacităților de producție din domeniul apărării.
- În rețele de apă și apă uzată – pentru extinderea și modernizarea infrastructurii esențiale de apă, astfel încât mai multe comunități să aibă access facil la această necesitate de bază.
- În locuințe sociale și accesibile – pentru construirea sau dezvoltarea de locuințe sociale, inclusiv prin programe regionale și prin Fondul pentru Tranziție Justă.
25 din cele 27 de țări membre au reprogramat cu succes 34,6 miliarde de euro din fondurile politicii de coeziune pentru perioada 2021-2027, orientându-le către prioritățile strategice cele mai urgente ale UE.
Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, printre acestea se numără stimularea competitivității, consolidarea apărării și a pregătirii civile, promovarea locuințelor accesibile și durabile, îmbunătățirea rezilienței sistemelor de alimentare cu apă și dezvoltarea conectivității energetice.
România, cu o realocare de 2,837 miliarde de euro din cele aproape 31 de miliarde de euro alocate prin Politica de Coeziune pentru perioada 2021-2027, este unul dintre statele care a alocat cei mai mulți bani pentru aceste noi nevoi europene strategice, fiind în top cinci, arată Mînzatu:
1. Polonia – 8.054 miliarde de euro
2. Italia – 7,058 miliarde de euro
3. Spania – 3,201 miliarde de euro
4. România – 2,837 miliarde de euro
5. Portugalia – 2,541 miliarde de euro
Această reorientare a finanțării UE va consolida avantajul competitiv al Europei, îi va întări securitatea și pregătirea, va asigura aprovizionarea cu energie, va face viața de zi cu zi a cetățenilor mai accesibilă și va spori independența tehnologică a Europei.
Fondurile reprogramate vor sprijini, de asemenea, dezvoltarea competențelor în domeniul pregătirii civile, al apărării și al securității cibernetice, precum și procesul de decarbonizare.
Statele membre și regiunile care au reprogramat fondurile în funcție de noile priorități strategice ale UE beneficiază de un nivel sporit de prefinanțare pentru demararea proiectelor, precum și de o rată mai mare de cofinanțare din partea UE pentru proiectele de dezvoltare regională, în vederea reducerii presiunii asupra bugetelor naționale.
Un tratament preferențial a fost acordat regiunilor situate la granița cu Rusia, Belarus și Ucraina, adică și României, în contextul provocărilor semnificative de la începutul războiului de agresiune pe scară largă declanșat de Rusia în 2022.
