România sprijină cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni contra Rusiei, a transmis ministrul de Externe, Oana Țoiu, înaintea reuniunii Consiliului Afaceri Externe, desfășurat în contextul împlinirii a patru ani de când Rusia a invadat Ucraina, pe 24 februarie 2022.
„Vedem foarte clar că vitejia și reziliența poporului ucrainean i-au permis să treacă prin acești patru ani cu curajul intact. Vedem că empatia și organizarea excelentă a comunității internaționale ne-au ajutat să ajungem în acest punct, dar nu este suficient. Trebuie să intensificăm presiunea asupra agresorului. Este timpul ca Rusia să plătească pentru ceea ce a făcut și este timpul să ne asigurăm împreună că Rusia nu va relua rețelele proprii care generează profit pentru mașina sa de război. România susține cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni”, a subliniat ministrul de Externe.
Conform declarațiilor Oanei Țoiu, nu se știe cu exactitate dacă adoptarea celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni va avea loc în aceste zile.
Oana Țoiu a detaliat că un alt aspect pe care îl va aborda cu omologii săi din UE constă în măsurile de conștientizare și combatere a ingerințelor maligne, a campaniilor de dezinformare și a atacurilor hibride care vizează democrațiile europene.
„Ceea ce am văzut în cei patru ani de război agresiv nejustificat nu este doar un război pe care Rusia l-a început fără motiv împotriva Ucrainei, ci și o Rusie care se opune propriilor cetățeni, trimițând la moarte sau având acum victime rănite în spitale, peste un milion de cetățeni ruși. Vedem că Rusia a luat decizia de a se opune propriilor cetățeni, suprimând libertatea de exprimare și toate lucrurile de care ne bucurăm în democrațiile noastre. De aceea, astăzi vom discuta și despre un aspect foarte important pentru întregul continent european, și anume modul în care recunoaștem și prevenim interferențele maligne, campaniile de dezinformare și atacurile hibride care vizează democrațiile noastre”, a evidențiat ministrul de Externe.
În context, Oana Țoiu, a dezvăluit că țara noastră este deschisă să împărtășească din propria experiență și lecțiile pe care le-a învățat, fiind pregătită să colaboreze „cu alte țări pentru a crea instrumente mai bune în ceea ce privește prevenirea și combaterea acestui tip de interferențe în democrațiile noastre.”
„România este o țară care a trecut prin aceste experiențe și care vede în acest moment un comportament inautentic. Este foarte important pentru noi să clarificăm la nivelul Uniunii Europene că o minciună spusă de boți online de milioane de ori reprezintă un risc semnificativ pentru democrațiile europene și că Rusia nu folosește doar arme convenționale în războiul său, ci le folosește în strategia sa de destabilizare a Uniunii Europene și în campaniile de dezinformare prin care încearcă să slăbească democrațiile europene. Românii au dovedit această reziliență, dar nu putem considera acest lucru ca fiind o soluție care nu necesită sprijin instituțional. Mă refer la creșterea rezilienței societale. Ceea ce vom discuta astăzi și mâine aici sunt mecanismele de finanțare a presei independente, care poate contextualiza și verifica practic faptele atunci când avem campanii de știri false. Ceea ce discutăm astăzi și mâine aici, la Bruxelles, sunt soluții pentru a crește investițiile necesare în educație și reziliența societală. Nu avem nevoie doar de scutul democrației. Avem nevoie de imunitate europeană față de aceste interferențe, iar asta înseamnă mass-media liberă, resurse pentru jurnaliștii independenți și investiții în reziliența noastră, în educația noastră și în reziliența societății noastre”, a mai spus Oana Țoiu.
Întrebată despre negocierile de pace dintre Rusia și Ucraina și apelurile din partea mai multor oficiali europeni de a avea un emisar special pentru discuții directe cu Rusia, ministrul de Externe a punctat că „Europa trebuie să se implice în discuții, mai ales că, dacă ne uităm nu doar la investițiile pe care le-am făcut în securitate de-a lungul acestor ani, ci și la propria noastră situație, aceasta este direct legată de modul în care vor decurge discuțiile de pace. Este direct legată de discuțiile teritoriale.”
„De asemenea, ceea ce este foarte important pentru Uniunea Europeană, ceea ce este foarte important pentru România, este să nu avem doar un armistițiu temporar, ci să avem condițiile necesare pentru a preveni viitoare agresiuni și războaie. În mod specific pentru România, acordăm o atenție deosebită discuțiilor privind Marea Neagră și fluviul Dunărea în Marea Neagră, și de aceea ne coordonăm cu țările din Uniunea Europeană, dar și cu țările din regiunea Mării Negre, pentru a putea avea o propunere comună în acest sens”, a continuat Țoiu.
Referitor la solicitarea Înaltului Reprezentant al UE la adresa Rusiei de a retrage trupele din teritoriile ocupate din Georgia și Republica Moldova, ministrul de Externe a amintit că, în ceea ce privește Republica Moldova, România are o poziție clară, de ani de zile, potrivit căreia „ trupele ruse din Transnistria trebuie să se retragă.”
„Aceasta este poziția noastră de ani de zile și, evident, susținem faptul că aceasta a devenit și poziția europeană. Am purtat discuții cu președinta Maia Sandu și cu guvernul moldovean și vedem, de asemenea, vești încurajatoare în Transnistria, în sensul că cetățenii pot avea în acest moment speranțe pentru un viitor european. Am văzut în referendumurile și alegerile din trecut că, de exemplu, o treime din cetățenii din Transnistria au decis în favoarea unui viitor european. Așadar, vedem că există o cale de integrare a regiunii, dar trupele rusești, desigur, trebuie să se retragă de acolo”, a detaliat Oana Țoiu.
Cu privire la Georgia, ministrul de Externe a amintit de parteneriat strategic de lungă durată pe care România îl are cu această țară.
„Susținem aspirațiile și dorințele cetățenilor georgieni către un viitor european. Am primit semnale clare în ceea ce privește situația actuală la nivel guvernamental și instituțional, unde democrația este pusă la încercare. De exemplu, liderii opoziției au fost supuși unor procese și au fost victime ale interferențelor din partea sistemului judiciar, aspecte care trebuie încă clarificate de către Georgia în explicațiile oferite Uniunii Europene”, a continuat oficialul român.
