ANIS, Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii, a anunțat astăzi, 9 noiembrie, rezultatele celui mai recent studiu desfășurat asupra stării industriei IT în România și perspectivele acestui domeniu de activitate. Studiul analizează volumul și structura pieței IT locale, evoluția numărului de companii și de angajați, valoarea investițiilor, dar și capitalul uman și educația în tehnologie, potrivit comunicatului oficial, remis CaleaEuropeană.ro. 

„Observăm o continuă creștere a pieței de software și servicii în România, impactul sectorului IT în produsul intern brut național ajungând la 7%. Există speranțe foarte mari în ceea ce privește dezvoltarea suplimentară a acestui segment, prin intermediul marilor proiecte de digitalizare care urmează să fie implementate la nivelul economiei locale. Astfel, în următorii doi ani, valoarea pieței IT din România ar urma să depășească 12 miliarde de euro”, a declarat Gabriela Mechea, Director Executiv ANIS.

Rata de creștere a sectorului IT: 15 – 17% anual, de trei ori mai rapid decât media națională

Piața IT din România este dinamică și în continuă creștere, având în vedere că de la un volum de 4,6 miliarde de euro în 2015, a ajuns la o valoare de 9 miliarde de euro. Dezvoltarea pieței IT a avut loc chiar și în anul 2020, marcat de pandemie, când s-a înregistrat o creștere a volumului cu 1,1 miliarde de euro. Comparativ cu trendul general al creșterii economice din România, segmentul IT are o rată anuală de creștere de trei ori mai mare, procentajul fiind de 15 – 17% pe an.

• Volumul pieței de telecomunicații are o creștere ceva mai moderată, ajungând de la 4,5 mld. de euro în 2015 la 5,1 mld. de euro în 2020.
• Și valoarea exporturilor din domeniul IT & servicii a crescut considerabil, de 2,5 ori în ultimii 5 ani. Astfel, de la cifra de 2,5 miliarde de euro, exporturile au ajuns la un volum de 6 mld. EUR. În plus, volumul exporturilor de servicii R&D (cercetare și dezvoltare) s-a triplat în același interval de timp, de la 200 la 600 de milioane de euro.
• Exporturile din domeniul telecomunicațiilor au înregistrat și ele o creștere de 35% în acest interval de timp. Astfel, de la un volum de 566 milioane de euro, cifra a ajuns la 0,87 miliarde EUR. Estimările curente arată creșteri viitoare de 5% anual.

Aproape jumătate din piața de software și servicii aparține companiilor mari

• Companiile mari, cu peste 250 de angajați, au o pondere importantă în piața de software și servicii IT, reprezentând 47% din totalul volumului de afaceri generate de industrie (4 mld. euro). Companiile medii (cu 50 – 250 de angajați) reprezintă 20% din volum (1,8 mld. euro), iar cele mici (cu 2 – 49 de angajați) reprezintă 27% din volumul total al pieței (2,5 mld. euro). Întreprinderile micro (0 – 1 angajați) reprezintă în prezent 8% din volumul pieței (0,7 mld. euro), iar în cazul acestora se înregistrează o creștere stabilă, de aproximativ 100 de milioane de euro anual.
• Aproape două treimi din volumul total al pieței este concentrat în București (60%), urmat de regiunea Nord-Vest, cu precădere zona județului Cluj (18%). Urmează regiunile Vest (7%), Nord-Est (6%), Centru (5%) și Sud (4%). Se remarcă însă și o scădere a ponderii Bucureștiului în total, Capitala având 64% din volumul pieței IT în 2015. Regiunea de Vest, pe de altă parte, și-a dublat ponderea în total între 2015 și 2020. Sudul este singura regiune a țării unde sunt înregistrate scăderi din ponderea totală a volumului pieței de software și servicii.
• Configurația capitalului a rămas stabilă la nivel național. Astfel, 64% dintre companiile IT au capital străin, iar 36% românesc.
• Piața telecomunicațiilor este stabilă și dominată de companii mari. Acestea dețin 84% (4,3 mld. euro) din capitalul total, iar restul este deținut de companii medii, cu 4% (200 mln. euro), de companii mici, cu 10% (500 mln. euro) și de micro-întreprinderi, care au 2% din totalul pieței (aproximativ 100 milioane de euro). Piața telecom este puternic polarizată în București, 93% dintre companiile prezente pe piață având sediile aici.

Micro-întreprinderile IT devin din ce în ce mai populare în România

• În prezent, piața IT numără nu mai puțin de 21.847 de firme, având o creștere cu 60%. Dezvoltarea cea mai accentuată a avut loc în zona micro-întreprinderilor, unde a fost înregistrată o majorare cu 78% a numărului firmelor în ultimii 5 ani.
  În sectorul telecom, pe de altă parte, se regăsesc 1.965 de firme, observând o scădere cu 15% față de numărul companiilor active în 2015. Numărul companiilor mari a rămas stabil, spre deosebire de cel al companiilor mici și mijlocii, care înregistrează scăderi.

Productivitatea în sectorul IT: peste 60.000 euro/ angajat/ an

• Sectorul de IT și servicii numără 147.000 de angajați, iar majoritatea (47%) sunt angajați ai companiilor mari de pe piața locală. 27% dintre lucrători activează în companii medii și alți 21% în companii de dimensiuni mici. În microîntreprinderi lucrează doar 6.525 de angajați. La nivelul întregului sector, însă, este remarcată o creștere constantă a numărului de angajați, de aproximativ 8-9.000 pe an.
• Sectorul telecomunicațiilor este considerabil mai mic, cu 40.000 de angajați, iar în acest segment s-a înregistrat un declin. In ultimii 5 ani, numărul celor care lucrează în această industrie a scăzut cu 10%.
• Capitalul uman din cele două industrii este unul valoros. În ceea ce privește angajații din segmentul de IT și servicii, fiecare produce aproximativ 60.000 de euro anual, iar tendința e de creștere. Productivitatea în sectorul telecom este chiar mai mare, ajungând la 100.000 de euro pe an, dar fiind marcată mai degrabă de constanță.

3 din 4 angajați în sectorul IT au studii universitare

• Numărul specialiștilor IT din economie crește de la an la an, cu o rată de creștere constantă, de aproximativ 8-9.000 de angajați anual, aceasta fiind corelată cu numărul de absolvenți de facultăți de profil.
• Cea mai mare parte a specialiștilor IT din România (76%) are studii universitare. Restul de 48.000 de lucrători au doar studii preuniversitare.
• Diferența de gen rămâne în continuare semnificativă în piața IT&C din România. Doar 26% din totalul angajaților în această industrie sunt femei (53.000). În privința vârstelor, 47% (95.000) dintre angajați au între 16 și 34 de ani, iar în intervalul 35 – 75 de ani se află 53% dintre aceștia (108.000).

Despre ANIS

24 ani de activitate în România. Înființată în anul 1998, ANIS reprezintă interesele companiilor IT românești și sprijină dezvoltarea industriei locale de software și servicii, creșterea atât a companiilor implicate în proiecte de externalizare, cât și a celor care generează proprietate intelectuală, prin crearea de produse.
Peste 175 de membri. În cadrul ANIS sunt reunite atât companii mici, cât și multinaționale, firme cu capital românesc sau străin, cu sedii în toate marile centre IT din țară, ceea ce asigură asociației reprezentativitate la nivel național.
Peste 47.000 de angajați. Membrii ANIS generează un număr semnificativ de locuri de muncă înalt calificată în societate.
Peste 3,87 miliarde de euro cifra de afaceri. Veniturile anuale cumulate ale membrilor plasează ANIS în zona actorilor cheie în ceea ce privește amprenta economică pe plan local. Cumulat, membrii ANIS au o cifră de afaceri de peste 65% din totalul veniturilor generate de industria IT la nivel național.

Pentru mai multe informații, accesați pagina Asociației – www.anis.ro

Premierul Nicolae Ciucă salută decizia anunţată de Compania Nokian Tyres PLC de a investi în România 650 de milioane de euro pentru a construi prima fabrică de cauciucuri cu emisii zero de dioxid de carbon, care va fi construită la Oradea, va produce anual şase milioane de cauciucuri şi va genera aproximativ 500 de locuri de muncă.

“Decizia finală, luată în urma analizării a peste 40 de locaţii din Europa, s-a bazat pe criterii de performanţă precum disponibilitatea forţei de muncă calificate, avantajele logistice şi stabilitatea mediului de afaceri. Mă bucur că am avut ocazia de a prezenta, în cadrul întâlnirii recente cu reprezentanţii companiei, la Palatul Victoria, oportunităţile pe care Guvernul României le poate genera pentru investitorii străini, inclusiv din perspectiva celor care urmăresc relocarea afacerilor din regiune”, a afirmat șeful Guvernului, într-o postare pe Facebook.

El reiterează că Guvernul este deschis către investiţii, atât prin bugetul naţional fără precedent alocat în acest sens, cât şi prin sprijinirea şi încurajarea deciziilor de a dezvolta noi afaceri în ţara noastră.

“În acest sens, colaborarea cu autorităţile locale, dar şi disponibilitatea de a stimula acest gen de decizii prin instrumente de sprijin guvernamental reprezintă calea către dezvoltare economică susţinută. Am încredere că investiţiile străine din România, care au crescut deja cu peste 46% în primele luni ale acestui an, depăşind cota de 6,4 miliarde euro, vor beneficia de o nouă dinamică, prin operaţionalizarea Agenţiei de Investiţii şi Comerţ Exterior”, a mai scris premierul Ciucă.

Consiliul director de la producătorul finlandez de anvelope Nokian Tyres a decis să investească 650 milioane de euro în România pentru construcţia unei uzine de anvelope, care va fi prima fabrică cu emisii zero de CO2 din industria de anvelope, a informat un comunicat de presă al companiei, citat de Agerpres.

Noua uzină de tip greenfield va fi amplasată la Oradea, în apropiere de graniţa cu Ungaria. Capacitatea anuală de producţie a uzinei va fi de şase milioane de anvelope, cu posibilitatea de extindere în viitor. Alături de uzină va fi construită şi o facilitate de stocare şi distribuţie a anvelopelor.

“Această investiţie este una strategică pentru a ne permite creşterea viitoare. O facilitate de producţie de talie mondială în Europa est crucială pentru a obţine capacitate suplimentară şi a crea o platformă de producţie echilibrată pe măsură ce punem la punct un nou Nokian Tyres fără Rusia”, a declarat directorul general de la Nokian Tyres, Jukka Moisio.

La viitoarea uzină de la Oradea, unde ar urma să lucreze aproximativ 500 de angajaţi, vor fi produse în special anvelope pentru autoturisme şi UV-uri care vor fi vândute în principal pe piaţa din Europa Centrală.

“După o analiză atentă a peste 40 de locaţii şi mai mulţi factori, precum forţa de muncă calificată disponibilă, avantajele logistice şi mediul de afaceri stabil, a devenit clar că Oradea este cea mai bună alegere pentru noua noastră uzină. Suntem decişi să construim o uzină cu emisii zero de CO2, prima din industria noastră. Locaţia din România susţine acest obiectiv deoarece putem utiliza energia verde produsă în apropiere”, a declarat şi directorul de operaţiuni de la Nokian Tyres, Adrian Kaczmarczyk.

Producătorul finlandez era în căutarea unei noi locaţii pentru o facilitate de producţie, după ce a luat decizia de a se retrage din Rusia ca răspuns la invadarea Ucrainei.

Pe 14 septembrie, prim-ministrul Nicolae Ciucă a avut o întrevedere cu o delegaţie a companiei Nokian Tyres, discuţiile vizând pachetele de ajutor de stat disponibile pentru marile investiţii şi deschiderea manifestată faţă de nevoile de relocare a capacităţilor industriale de producţie ca urmare a agresiunii militare ruse din Ucraina, dar şi din zona Asiei.

Producătorul de anvelope premium Nokian Tyres vizează, pe termen mediu, vânzări nete de două miliarde de euro, precum şi un profit operaţional şi rentabilitate a capitalului angajat la un nivel de 20%. În 2020, vânzările nete ale companiei au fost de 1,3 miliarde de euro, iar numărul de angajaţi a ajuns la aproximativ 4.600. Compania Nokian Tyres este listată la Nasqad Helsinki. 

În numele a 350 de antreprenori români din comunitatea Romanian Business Leaders, RBL a transmis joi o scrisoare deschisă ambasadorului Regatului Țărilor de Jos, Roelof Sander van Ees, cu privire la aderarea României la spațiul Schengen, solicitând primirea țării noastre în spațiul de liberă circulație.

“Noi, antreprenorii români, credem că România este pregătită și merită să intre în Schengen. Și alături de noi, cred același lucru și companiile multinaționale, și companiile olandeze, care au declarat că susțin fără șovăială acest lucru. Mediul de afaceri din România crede că este timpul ca poarta către Europa să fie descuiată!“, se arată într-un extras al scrisorii remisă CaleaEuropeană.ro.

Antreprenorii amintesc că Regatul Țărilor de Jos conduce detașat clasamentul investițiilor străine pe baza țării de origine în România, cu 22 miliarde de euro în 2021, dublu față de Germania care este pe locul 2.

Potrivit RBL, România a primit cu brațele deschise peste 5800 de companii olandeze care au ales să investească aici, de la industria berii, industria bancară, agribusiness, tehnologie, comerț, shipping și multe alte domenii, nume de companii mari care au ales să investească în România de foarte mulți ani, iar oamenii de afaceri olandezi consideră că România este unul din cele mai bune locuri din regiune pentru investiții, ca dovadă că acestea cresc de la an la an.

Pe de altă parte, antreprenorii arată că aproape 90% din exporturile românești merg către piețele Uniunii Europene, în valoare de circa 60 de miliarde de euro, din care 85% sunt mașini și produse manufacturate, transportate prin puncte vamale care nu fac față.

“Zilnic în vămile din România înspre Europa sunt cozi de kilometri de mașini de transport de marfă. Pierderile acestora și pierderile companiilor a căror marfă este transportată, cauzate de staționarea uneori cu zilele la punctele de frontieră, sunt de sute de milioane de euro.

“România nu este țara perfectă, dar… este țara cu a doua cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană, este țara cu a treia cea mai mare încredere în Uniunea Europeană, este una din țările de graniță ale Uniunii Europene, care, în această perioadă a războiului din Ucraina, și-a arătat fără dubii apartenența la valorile europene, este țara în care organizații ca Romanian Business Leaders cred în România și lucrează fără oboseală pentru ca aceasta să crească”, conchide sursa citată.

Demersul antreprenorilor români vine la o zi distanță după ce tema centrală a vizitei premierului Țărilor de Jos, Mark Rutte, la Cincu s-a axat pe aderarea României la Schengen, cu pledoarii din partea președintelui Klaus Iohannis și a premierului Nicolae Ciucă și cu o atitudine rezervată din partea lui Mark Rutte. În ziua vizitei premierului batav în România, ambasadorul Olandei la București a precizat pentru Europa Liberă că în acest moment țara pe care o reprezintă nu are informații din care să reiasă un răspuns de acceptare a aderării României în spațiul Schengen.

Olanda nu este, în principiu, împotriva aderării României la Schengen, a afirmat Mark Rutte, însă a subliniat că trebuie îndeplinite toate condițiile, invocând Mecanismul de Cooperare și Verificare prin care România încă este monitorizată și problematica statului de drept.

Pe de altă parte, președintele Klaus Iohannis a transmis așteptarea “legitimă” a României și a cetățenilor săi de a adera la Schengen, s-a arătat optimist privind o decizie, însă nu a dorit să facă “o afirmație extrem de optimistă asupra duratei”.

Șeful statului a arătat că România este parte integrantă a reformei spațiului Schengen și că se implică activ în eforturile de modernizare și eficientizare a acestuia.

“Aderarea României va contribui la securitatea și la consolidarea spațiului Schengen, așa cum am dovedit, printre altele, prin amplul efort al țării noastre de gestionare la standard Schengen a celor peste 2,5 milioane de cetățeni ucraineni care ne-au trecut deja frontierele“, i-a transmis Iohannis lui Rutte.

Președintele a subliniat că împreună cu premierii Rute și Ciucă a discutat in extenso tema Schengen și a subliniat că discuția a fost una pozitivă.

Olanda este primul investitor în România, cu peste 9 miliarde de euro, și un partener comercial de top al țării noastre, cu aproape 6,5 miliarde de euro anul trecut. “Aderarea României la Schengen ar aduce un beneficiu direct economiei olandeze”, a consemnat și premierul Ciucă.

Vizita premierului olandez în România a avut loc în contextul în care țara noastră solicită aderarea la spațiul Schengen, Olanda fiind singura țară din UE care se mai opune, iar conform unui anunț al președinției Cehiei la Consiliul UE, miniștrii de interne din țările membre vor fi invitate să voteze la Consiliul JAI din 8 decembrie pentru o eventuală aderare a României, Bulgariei și Croației la Spațiul Schengen.