Connect with us

U.E.

Salah Abdeslam, suspectul-cheie în ancheta privind atentatele de la Paris din 2015, a fost oficial inculpat în dosarul atentatelor teroriste de la Bruxelles din 2016

Published

on

Salah Abdeslam, singurul supravieţuitor al comandourilor care au comis atentatele din 13 noiembrie 2015 în Franţa, a fost oficial inculpat în Belgia în dosarul atentatelor din 22 martie 2016 la Bruxelles, informează luni AFP, citând surse apropiate Parchetului federal.

Salah Abdeslam (29 de ani) a fost inculpat pentru ”participare la activităţile unei grupări teroriste”, a precizat Parchetul federal belgian, confirmând astfel o informaţie care circulă de mai multe zile în presa belgiană, scrie Agerpres.

Atentatele sinucigaşe, revendicate de gruparea jihadistă Statul Islamic, s-au soldat cu 32 de morţi şi peste 340 de răniţi pe aeroportul internaţional Zeventem din Bruxelles şi la o staţie de metrou din capitala belgiană, unde se află principalele instituţii ale UE, precum şi sediul NATO.

La 22 martie 2016, doi teroriști și-au detonat centurile explozive în terminalul aeroportului Zaventem la ora locală 07:58, ei fiind inițial însoțiți de un al treilea terorist care a fugit și a fost capturat două săptămâni mai târziu. Apoi, la ora locală 09:11, un alt jihadist a lansat un atac sinucigaș în stația de metrou Maelbeek.

Atentatele au fost comise de trei atacatori sinucigaşi – Ibrahim El Bakraoui şi Najim Laachraoui, la aeroportul Bruxelles-Zaventem, şi Khalid El Bakraoui, în staţia de metrou Maelbeek. Atacurile au fost revendicate de gruparea jihadistă Stat Islamic.

Procesul în cazul atentatelor jihadiste din Bruxelles se va deschide anul viitor şi se va ţine la sediul NATO în capitala belgiană. Se estimează că acesta ar putea să dureze între şase şi opt luni. Mohamed Abrini şi Osama Krayem, arestaţi în aprilie 2016, se numără printre principalii suspecţi.

Procesul în cazul atentatelor de la Paris urmează să înceapă în 2021, cel mai devreme. În total, 14 persoane, inclusiv 11 aflate în arest preventiv, sunt inculpate în această anchetă extinsă.

Tânărul delincvent radicalizat în comuna bruxelleză Molenbeek, Salah Abdeslam, încarcerat în Franţa, este singurul membru rămas în viaţă al comandourilor jihadiste care au comis atentatele din 13 noiembrie.

În aprilie 2018, el a fost condamnat, în absenţă, la 20 de ani de închisoare la Bruxelles pentru tentative de asasinat cu caracter terorist, ca urmare a participării sale la un schimb de focuri cu poliţişti într-un incident la Bruxelles la 15 martie 2016, cu trei zile înainte de a fi arestat în Molenbeek.

Salah Abdeslam i-a transportat pe cei trei atacatori sinucigaşi lângă Stade de France în seara atacurilor, înainte de a-şi abandona centura cu explozibil, sugerând că şi el trebuia să comită un atac sinucigaş. 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Cristian Bușoi

Președintele ITRE, Cristian Bușoi: Republica Moldova poate conta pe sprijinul meu pentru obținerea vaccinurilor și tratamentelor anti-COVID-19

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE) din Parlamentul European, le-a transmis cetățenilor din Republica Moldova că pot conta pe susținerea sa pentru obținerea vaccinurilor și tratamentelor contra noului coronavirus de îndată ce acestea sunt aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului, relatează portalul DESCHIDE.MD

Declarația lui Cristian Bușoi a venit pe fondul întalnirii de la București cu directorul Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din R. Moldova, Eremei Priseajniuc, care a cerut ajutorul României pentru a achiziționa vaccinuri împotriva COVID-19, dar și medicamentul Remdesevir, aprobat pentru tratarea formelor grave ale infecțiilor cu noul coronavirus.

„Cetățenii din Republica Moldova pot conta pe susținerea mea în obținerea vaccinurilor anti-COVID-19 și a tratamentelor autorizate de Agenția Europeană a Medicamentului pentru tratamentul împotriva noului tip de coronavirus. În UE facem toate eforturile pentru ca vaccinuri sigure și eficiente împotriva SARS-COV 2 să ajungă cât mai repede la cetățeni. 23 de proiecte de cercetare au primit 128 de milioane de euro de la Uniunea Europeană prin Programul Orizont 2020 pentru combaterea pandemiei. Peste 300 de echipe de cercetare din 40 de țări din UE sunt angrenate în lupta împotriva noului tip de coronavirus și sunt convins că priceperea, experiența lor, tehnica de înaltă performanță pe care o folosesc și, nu în ultimul rând, devotamentul lor pentru cercetare și medicină vor da rezultatele pe care le așteptăm cu toții”, a comentat pentru portalul DESCHIDE.MD Cristian Bușoi.

Solicitarea Republicii Moldova vine în condițiile în care președintele Igor Dodon a anunțat miercuri că a negociat la Moscova achiziționarea de doze din vaccinul anti-COVID pe care Rusia susține că l-a descoperit. Vaccinul, privit cu circumspecție de specialiști din lumea întreagă, a fost respins de președintele Klaus Iohannis, care a anunțat că România nu va achiziționa acest vaccin, pentru că nu are o omologare internațională.

Citiți și OMS nu garantează siguranța administrării vaccinului dezvoltat de Rusia împotriva COVID-19

Continue Reading

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac, scrisoare către Josep Borrell înaintea reuniunii miniștrilor de externe din UE: Situația din Belarus necesită un răspuns european ferm

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE) i-a trimis vineri o scrisoare Înaltului Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, solicitând un răspuns european ferm față de evenimentele recente din Belarus.

Scrisoarea lui Tomac către Borrell a fost trimisă în aceeași zi în care miniștrii de externe din țările UE se reunesc de urgență într-o videoconferință pe a cărei agendă se află situațiile din Belarus și Liban și disputele cu Turcia în Mediterana de Est.

“De câteva zile, suntem martorii unor scene rupte parcă din filmele de groază. Din păcate însă acestea sunt cât se poate de reale și se întâmplă la câteva zeci de km distanță de granița Uniunii Europene. Cetățenii din Belarus au nevoie de sprijinul nostru”, a scris Tomac, pe pagina sa de Facebook, precizând că i-a solicitat lui Borrell un răspuns european ferm față de evenimentele recente din Belarus.

“Am mai spus, este datoria Europei civilizate și democratice să îi apere pe cetățenii care luptă pentru libertate. Drepturile fundamentale ale omului nu sunt nici opționale, nici negociabile. Orice încălcare a acestora trebuie sancționată dur și imediat. Uniunea Europeană a apărat dintotdeauna drepturile omului și democrația peste tot în lume. Prin urmare, a permite ca aceste nedreptăți să aibă loc chiar pe continentul european, la granița Uniunii, este totuna cu trădarea valorilor ce cu trudă sunt apărate. Mii de cetățeni din Belarus privesc neputincioși spre noi, așteptând sprijin și susținere. Vicepreședintele Borrell a convocat astăzi o întâlnire excepțională a Consilului pentru Afaceri Externe al UE pentru a cataliza un răspuns european, sper, pe măsură. Lupta politică nu poate fi pretext pentru asuprirea cetățenilor liberi. Alegerile cu adevărat democratice trebuie să ofere transparență, libertate și corectitudine, aspecte ce au lipsit în totalitate la scrutinul din 9 august. Dreptul cetățenilor din Belarus de a protesta și de a cere respectarea democrației și a statului de drept este inviolabil, iar Europa nu poate rămâne indiferentă!”, a spus Tomac.

 

Continue Reading

ROMÂNIA

Eurostat: Bolile cardiovasculare, cea mai frecventă cauză preventibilă de deces la românii sub 75 de ani

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

În 2016, 1,5 milioane de persoane cu vârsta mai mică de 75 de ani au murit în Uniunea Europeană (UE), din care două treimi (1,0 milioane) de decese ar putea fi considerate premature, conform listei Eurostat-OCDE privind mortalitatea evitabilă. Aceste decese ar fi putut fi evitate prin intervenții eficiente de sănătate publică și prevenție primară (decese care pot fi prevenite) sau prin intervenții de îngrijire a sănătății în timp util și eficiente (decese din cauze tratabile).

Potrivit Eurostat, în UE, cele mai frecvente cauze de deces cauzate de boli / afecțiuni tratabile în rândul persoanelor sub 75 de ani au fost bolile cardiace ischemice (rata de deces standardizată de 18,9 % la 100 000 de locuitori sub 75 de ani), cancerul colorectal (15,1%), cancerul de sân ( numai la femei; 10.9%), boli cerebrovasculare (10.0%) și pneumonie (5.2%). În 2016, aceste cinci cauze au reprezentat 65% din totalul deceselor cauzate de boli / afecțiuni tratabile în UE.

În 19 din cele 27 de state membre ale UE, boala cardiacă ischemică a înregistrat cea mai ridicată rată de deces standardizată în 2017 pentru persoanele cu vârsta sub 75 de ani dintre aceste cinci cauze principale de deces cauzate de boli / afecțiuni tratabile. În alte șapte – Belgia, Danemarca, Spania, Franța (date din 2016), Italia, Olanda și Portugalia – cea mai ridicată rată de deces standardizată a fost pentru cancerul colorectal, în timp ce în Bulgaria, cea mai ridicată rată de deces standardizată a fost pentru bolile cerebrovasculare.

Cauza principală a deceselor preventibile: cancerul pulmonar

În UE, cancerul pulmonar (37,1% la 100 000 locuitori sub 75 de ani), boli cardiace ischemice (18,9%), tulburări și intoxicații specifice alcoolului (11,7%), boli cerebrovasculare și boli pulmonare obstructive cronice (ambele 10,0%) au fost cele mai frecvente cinci cauzele de deces preventibile în rândul persoanelor cu vârsta sub 75 de ani, reprezentând 55% din totalul acestor decese în 2016.

În 2017, printre aceste cinci cauze principale ale deceselor preventibile, cancerul pulmonar a avut cea mai mare rată de deces standardizată pentru persoanele cu vârsta sub 75 de ani în 20 din cele 27 de state membre ale UE. Letonia, Lituania, România și Slovacia au înregistrat cea mai mare rată de decese evitabile pentru boli cardiace ischemice, în timp ce Estonia și Finlanda au înregistrat cea mai mare rată pentru tulburări și intoxicații specifice alcoolului. Bulgaria a avut cea mai mare rată de decese preventibile pentru bolile cerebrovasculare.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending