Connect with us

U.E.

Salah Abdeslam, suspectul-cheie în ancheta privind atentatele de la Paris din 2015, a fost oficial inculpat în dosarul atentatelor teroriste de la Bruxelles din 2016

Published

on

Salah Abdeslam, singurul supravieţuitor al comandourilor care au comis atentatele din 13 noiembrie 2015 în Franţa, a fost oficial inculpat în Belgia în dosarul atentatelor din 22 martie 2016 la Bruxelles, informează luni AFP, citând surse apropiate Parchetului federal.

Salah Abdeslam (29 de ani) a fost inculpat pentru ”participare la activităţile unei grupări teroriste”, a precizat Parchetul federal belgian, confirmând astfel o informaţie care circulă de mai multe zile în presa belgiană, scrie Agerpres.

Atentatele sinucigaşe, revendicate de gruparea jihadistă Statul Islamic, s-au soldat cu 32 de morţi şi peste 340 de răniţi pe aeroportul internaţional Zeventem din Bruxelles şi la o staţie de metrou din capitala belgiană, unde se află principalele instituţii ale UE, precum şi sediul NATO.

La 22 martie 2016, doi teroriști și-au detonat centurile explozive în terminalul aeroportului Zaventem la ora locală 07:58, ei fiind inițial însoțiți de un al treilea terorist care a fugit și a fost capturat două săptămâni mai târziu. Apoi, la ora locală 09:11, un alt jihadist a lansat un atac sinucigaș în stația de metrou Maelbeek.

Atentatele au fost comise de trei atacatori sinucigaşi – Ibrahim El Bakraoui şi Najim Laachraoui, la aeroportul Bruxelles-Zaventem, şi Khalid El Bakraoui, în staţia de metrou Maelbeek. Atacurile au fost revendicate de gruparea jihadistă Stat Islamic.

Procesul în cazul atentatelor jihadiste din Bruxelles se va deschide anul viitor şi se va ţine la sediul NATO în capitala belgiană. Se estimează că acesta ar putea să dureze între şase şi opt luni. Mohamed Abrini şi Osama Krayem, arestaţi în aprilie 2016, se numără printre principalii suspecţi.

Procesul în cazul atentatelor de la Paris urmează să înceapă în 2021, cel mai devreme. În total, 14 persoane, inclusiv 11 aflate în arest preventiv, sunt inculpate în această anchetă extinsă.

Tânărul delincvent radicalizat în comuna bruxelleză Molenbeek, Salah Abdeslam, încarcerat în Franţa, este singurul membru rămas în viaţă al comandourilor jihadiste care au comis atentatele din 13 noiembrie.

În aprilie 2018, el a fost condamnat, în absenţă, la 20 de ani de închisoare la Bruxelles pentru tentative de asasinat cu caracter terorist, ca urmare a participării sale la un schimb de focuri cu poliţişti într-un incident la Bruxelles la 15 martie 2016, cu trei zile înainte de a fi arestat în Molenbeek.

Salah Abdeslam i-a transportat pe cei trei atacatori sinucigaşi lângă Stade de France în seara atacurilor, înainte de a-şi abandona centura cu explozibil, sugerând că şi el trebuia să comită un atac sinucigaş. 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Eurobarometru: Peste 60% dintre români sunt interesați de alegerile europene de anul viitor și consideră că acțiunile UE au un impact asupra vieții lor zilnice

Published

on

© Administrația Prezidențială

Parlamentul European a publicat marți sondajul Eurobarometru din primăvara anului 2023, care relevă faptul faptul că cetățenii sprijină puternic democrația și sunt la curent cu viitoarele alegeri europene, 61% dintre români declarându-se interesați de alegerile europene de anul viitor, iar 64% ar fi dispuși să voteze la scrutinul europarlamentar din 6-9 iunie 2024.

Sondajul a fost dat publicității la exact un an înainte de următoarele alegeri europene, arată Parlamentul European într-un comunicat, iar cifrele publicate ilustrează și faptul că 62% dintre respondenții din România consideră că acțiunile UE au un impact asupra vieții lor de zi cu zi.

56% dintre cetățenii europeni sunt interesați de următoarele alegeri europene, cu 6 puncte procentuale mai mult decât în 2018 (cu un an înainte de alegerile europene precedente). În ceea ce privește interesul cetățenilor români pentru următoarele alegeri europene, 61% dintre participanții români la sondaj se declară interesați de alegerile pentru PE de anul viitor.

Aproximativ două treimi dintre respondenții din UE (67%) declară că probabil ar vota dacă alegerile europene ar avea loc săptămâna viitoare. O întrebare similară a fost inclusă în sondajul Eurobarometru al Parlamentului European din aprilie 2018, cu un an înainte de alegerile europene precedente.

58 % dintre respondenți au declarat atunci că probabil ar vota în aceste condiții.

Și cetățenii români sunt în prezent mai dispuși să voteze la alegerile europene decât au fost înainte de ultimele alegeri europene. 64% dintre respondenții români declară că probabil ar vota dacă alegerile europene ar avea loc la o săptămână de la data sondajului, față de 60% în 2018.

“Alegerile contează. Votul este șansa cetățenilor noștri de a susține chestiunile care sunt importante pentru ei. Fac apel la toată lumea și, în special, la tinerii noștri să meargă la vot și, astfel, să influențeze direcția în care se va îndrepta Uniunea Europeană”, a declarat Roberta Metsola, președinta Parlamentului European.

Cum alegerile reprezintă piatra de temelie a oricărei democrații, cetățenii europeni consideră că democrația este cea mai importantă valoare pe care Parlamentul European o poate apăra: 37% dintre respondenți consideră că apărarea democrației este prioritară. Ea este urmată de protecția drepturilor omului în Uniune și la nivel mondial (28%) și de libertatea de exprimare și de gândire (27%).

54% dintre respondenții europeni și 52% dintre respondenții români sunt mulțumiți de modul în care democrația funcționează în Uniunea Europeană. Cât despre diversele elemente ale democrației în Uniune, cetățenii europeni sunt mulțumiți în principal de existența unor alegeri libere și corecte (70%), de libertatea de exprimare (70%) și de respectarea drepturilor fundamentale (66%). Totodată, sunt cel mai puțin mulțumiți de combaterea dezinformării și a corupției. Întrebați despre diverse elemente ale democrației, cetățenii români se declară mulțumiți de libertatea de exprimare (62%), diversitatea mass-media (56%) și de existența alegerilor libere și echitabile (54%) și de respectul pentru drepturile fundamentale (54%). Românii sunt cel mai puțin mulțumiți de felul în care sunt luate în considerare interesele cetățenilor de către partidele politice și de lupta împotriva corupției.

Acum, după ce au trecut patru ani din legislatura actuală a Parlamentului European, cetățenii recunosc rolul de lider jucat de Uniunea Europeană în abordarea crizelor consecutive care au marcat această perioadă. Vasta majoritate a cetățenilor europeni sunt conștienți de impactul Uniunii asupra vieții lor de zi cu zi: aproximativ șapte din zece cetățeni europeni (71%) împărtășesc această opinie (62% dintre respondenții din România consideră că acțiunile UE au un impact asupra vieții lor de zi cu zi). Rolul Parlamentului European este și el recunoscut: 62% dintre respondenții din UE (55% din România) își amintesc că au auzit recent despre Parlamentul European.

Sprijinul oferit de Uniunea Europeană pentru Ucraina iese în evidență, fiind realizarea cu cea mai mare rată de mulțumire în rândul cetățenilor europeni: 69% dintre respondenții la nivel UE se declară mulțumiți de aceste acțiuni. Același procent se înregistrează și în rândul respondenților din România (69%). Nivelul de satisfacție este cel mai ridicat în Olanda (90%), Suedia (87%), Finlanda (87%) și Irlanda (87%). Respondenții din Slovacia (45%) și Grecia (48%) au cele mai scăzute rate de satisfacție. Satisfacția față de acțiunile Uniunii este, de asemenea, relativ ridicată în domeniul protecției drepturilor democratice și al respectării statului de drept (64% dintre cetățenii europeni, 57% dintre cetățenii români), precum și în domeniul politicii externe (54% dintre cetățenii europeni, 56% dintre cetățenii români).

Crizele multiple din ultimii ani sunt foarte vizibile atunci când analizăm starea economiei și situația financiară a cetățenilor. Jumătate dintre respondenții europeni (50%) constată că le-a scăzut nivelul de viață și se așteaptă ca acest lucru să continue în anul următor. Alți 29% nu au constatat încă o reducere a nivelului de trai, dar se așteaptă ca acest lucru să se întâmple în următorul an. 47% dintre respondenții români au constatat deja o scădere a nivelului de viață, iar 37% se așteaptă ca acest lucru să se întâmple în următorul an. În acest context, cresc și așteptările pentru soluții concrete: 65% dintre respondenții europeni (69% dintre românii care au răspuns sondajului) nu sunt mulțumiți de măsurile luate de țara lor pentru a face față crizei generate de costul vieții, iar 57% dintre cetățenii europeni (60% dintre respondenții din România) nu sunt mulțumiți de ceea ce a făcut Uniunea Europeană pentru a atenua situația.

În acest sens, cetățenii doresc ca Parlamentul European să pună pe primul loc lupta împotriva sărăciei și a excluziunii sociale (38%). Următoarele priorități sunt sănătatea publică (33%), combaterea schimbărilor climatice (31%), dar și sprijinirea economiei și crearea de noi locuri de muncă (31%).

Pentru respondenții din România prioritatea o reprezintă sprijinirea economiei și crearea de noi locuri de muncă (40%), urmată de sănătatea publică (36%) și de lupta împotriva sărăciei și a excluziunii sociale (29%).

Rezultatele detaliate pot fi găsite aici.

Sondajul Eurobarometru al Parlamentului European din primăvara anului 2023 a fost realizat de Kantar între 2 și 26 martie, în toate cele 27 de țări membre ale Uniunii Europene. Sondajul a fost realizat față în față, iar în Cehia, Danemarca, Finlanda și Malta au fost realizate și interviuri video suplimentare (CAVI). Au avut loc 26.376 de interviuri. Rezultatele obținute la nivelul Uniunii Europene au fost ponderate în funcție de dimensiunea populației din fiecare țară.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Parlamentul European și statele membre au ajuns la un acord cu privire la instrumentul de contracarare a acțiunilor coercitive ce îi va permite UE să își apere mai bine propriile interesele pe scena mondială

Published

on

© European Union, 2018

Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au ajuns astăzi la un acord politic final cu privire la instrumentul de contracarare a acțiunilor coercitive.

Conform unui comunicat al Comisiei Europene, acest nou instrument îi va permite UE să reacționeze la constrângerile economice și, prin urmare, să își apere mai bine propriile interesele și pe cele ale statelor sale membre pe scena mondială.

Instrumentul de contracarare a acțiunilor coercitive este conceput, în primul rând, pentru a descuraja orice constrângeri economice potențiale.

Dacă apar totuși astfel de constrângeri, instrumentul oferă o structură menită să determine țara terță în cauză să pună capăt măsurilor coercitive, prin dialog și cooperare. Însă, în cazul în care dialogul eșuează, el pune, de asemenea, la dispoziția Uniunii o gamă largă de contramăsuri posibile împotriva țării respective.

Printre aceste contramăsuri se numără instituirea de tarife și impunerea de restricții privind comerțul cu servicii și accesul la investițiile străine directe sau la achizițiile publice.

Acordul la care s-a ajuns marți include un cadru juridic prin care UE poate îi poate solicita țării terțe să repare prejudiciul cauzat de constrângerile sale economice. Acordul vizează, de asemenea, mecanismele decizionale, definind în special rolul Consiliului în a stabili dacă UE sau un stat membru este ținta unor constrângeri economice, precum și termenele pentru acțiunea UE în cadrul instrumentului.

UE va continua să coopereze cu partenerii și aliații care împărtășesc aceeași viziune pentru a aborda constrângerile economice, iar instrumentul de contracarare a acțiunilor coercitive reprezintă o completare semnificativă a eforturilor internaționale în acest domeniu.

Parlamentul European și Consiliul vor trebui să finalizeze procedurile de aprobare a noului regulament înainte ca acesta să poată intra în vigoare. Intrarea în vigoare este prevăzută pentru toamna acestui an.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

UE prelungește beneficiile comerciale pentru Ucraina

Published

on

© European Union, 2022/ Source: EC - Audiovisual Service

Suspendarea taxelor de import, a contingentelor și a măsurilor de protecție comercială pentru exporturile ucrainene către Uniunea Europeană – cunoscute sub numele de măsuri comerciale autonome (ATM) – rămâne în vigoare pentru încă un an, a anunțat Comisia Europeană.

În vigoare din 4 iunie 2022, ATM-urile pentru liberalizarea comerțului cu Ucraina au avut un efect pozitiv asupra comerțului Ucrainei cu UE. Împreună cu culoarele de solidaritate, ATM-urile au asigurat menținerea fluxurilor comerciale dinspre Ucraina către UE în 2022, în pofida perturbărilor cauzate de război și în ciuda tendinței generale de scădere puternică a schimburilor comerciale ale Ucrainei în general.

Unilaterale și de natură temporară, ATM-urile extind în mod semnificativ domeniul de aplicare a liberalizării tarifare în cadrul Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA) UE-Ucraina prin suspendarea tuturor taxelor și contingentelor restante, precum și a taxelor pentru măsurile antidumping și de salvgardare asupra importurilor ucrainene în momentele de dificultate ale Ucrainei.

Măsurile se referă doar la patru produse agricole – grâu, porumb, rapiță și semințe de floarea-soarelui – originare din Ucraina. Aceste măsuri excepționale sunt mai bine direcționate în ceea ce privește domeniul de aplicare și, de asemenea, nu se vor aplica semințelor pentru însămânțare. În această perioadă, aceste produse pot continua să fie puse în liberă circulație în toate statele membre ale Uniunii Europene, cu excepția Bulgariei, Ungariei, Poloniei, României și Slovaciei. Produsele pot continua să circule sau să tranziteze aceste cinci state membre prin intermediul unui regim de tranzit vamal comun sau pot fi direcționate către o țară sau un teritoriu din afara UE.

De cealaltă parte, UE va elimina treptat, până la 15 septembrie 2023, măsurile preventive excepționale și temporare adoptate la 2 mai 2023 cu privire la importurile de grâu, porumb, semințe de rapiță și semințe de floarea-soarelui din Ucraina, în temeiul măsurilor de salvgardare excepționale din Regulamentul privind măsurile comerciale autonome. Domeniul de aplicare al acestor măsuri se reduce în continuare de la 17 la 6 linii tarifare pentru cele 4 produse vizate. Aceste măsuri temporare și specifice au fost adoptate din cauza blocajelor logistice privind aceste produse în Bulgaria, Ungaria, Polonia, România și Slovacia și cu condiția ca statele membre să nu mențină nicio măsură restrictivă. Eliminarea treptată va permite realizarea unor îmbunătățiri semnificative ale culoarelor de solidaritate și abordarea provocărilor legate de scoaterea din țară a cerealelor ucrainene pentru această recoltă.

Aceste măsuri continuă să fie necesare pentru o perioadă limitată de timp, având în vedere circumstanțele excepționale ale blocajelor logistice grave și ale capacității limitate de depozitare a cerealelor înainte de sezonul de recoltă, înregistrate în cinci state membre. Așa cum s-a convenit, a fost creată o platformă comună de coordonare pentru a coordona eforturile Comisiei, Bulgariei, Ungariei, Poloniei, României și Slovaciei, precum și ale Ucrainei, în vederea îmbunătățirii fluxului comercial dintre Uniune și Ucraina, inclusiv a tranzitului de produse agricole de-a lungul coridoarelor.

Vicepreședintele executiv Valdis Dombrovskis conduce acest proces la nivel politic. La 2 iunie a avut loc o primă reuniune de lansare a acestei platforme de coordonare la nivel tehnic.

Îmbunătățirea culoarelor de solidaritate va fi, prin urmare, monitorizată de această platformă de facilitare a exporturilor.

În cazul în care tranzitul de mărfuri ucrainene este împiedicat de cerințe excesiv de împovărătoare în unul sau mai multe dintre cele cinci state membre, Comisia va reevalua dacă mai există condițiile de fond pentru impunerea acestor măsuri preventive.

Aceste măsuri excepționale și temporare respectă pe deplin angajamentul ferm al UE de a sprijini Ucraina și de a păstra capacitatea acesteia de a-și exporta cerealele, care sunt esențiale pentru a hrăni lumea și a menține prețurile alimentelor la un nivel scăzut, în fața provocărilor reprezentate de agresiunea neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei și a civililor săi.

Continue Reading

Facebook

GENERAL1 min ago

Migrație ilegală: CE propune un nou plan de acțiune pentru ruta vest-mediteraneeană și cea atlantică și un nou set de instrumente pentru a gestiona utilizarea abuzivă a transportului comercial de către rețelele infracționale

ROMÂNIA19 mins ago

Klaus Iohannis evidențiază urgența în lupta împotriva cancerului și lansează un apel la unitate: Este timpul să lucrăm împreună pentru a implementa politici eficiente pentru prevenirea și tratarea acestei boli

PARLAMENTUL EUROPEAN49 mins ago

Eurobarometru: Peste 60% dintre români sunt interesați de alegerile europene de anul viitor și consideră că acțiunile UE au un impact asupra vieții lor zilnice

CONSILIUL UE1 hour ago

Parlamentul European și statele membre au ajuns la un acord cu privire la instrumentul de contracarare a acțiunilor coercitive ce îi va permite UE să își apere mai bine propriile interesele pe scena mondială

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

UE prelungește beneficiile comerciale pentru Ucraina

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

OMS va prelua sistemul UE de certificare digitală privind COVID-19, primul element constitutiv al Rețelei mondiale de certificare a sănătății digitale

U.E.2 hours ago

Olaf Scholz îl găzduiește pe Emmanuel Macron pentru un dineu la Potsdam

CONSILIUL EUROPEAN2 hours ago

Președintele Consiliului European se declară ”șocat” de distrugerea barajului Nova Kahovka: ”Se încadrează în categoria crimelor de război”

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comisia Europeană anunță că nu va prelungi măsurile de sprijin pentru prețurile la energie

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Șeful Pentagonului afirmă că “Indo-Pacificul este zona de interes numărul 1 a armatei SUA”: China reprezintă cea mai mare provocare

MAREA BRITANIE4 days ago

La prima vizită externă după încoronare, Charles al III-lea l-a citat în limba română pe Eminescu: Am ajuns să iubesc România, “țară de glorii, țară de dor”

INTERNAȚIONAL4 days ago

Antony Blinken avertizează, într-un discurs la Helsinki, că o încetare a focului în Ucraina ar reprezenta o “pace Potemkin” favorabilă Rusiei. SUA vor discuții ample despre securitatea europeană

NATO5 days ago

Klaus Iohannis, despre garanții de securitate pentru R. Moldova și Ucraina: Dacă nu reușim să ajutăm Ucraina și Moldova, înseamnă că am pierdut

NATO5 days ago

Stoltenberg, la Olso: Avem nevoie de un cadru care să asigure garanții pentru securitatea Ucrainei și pentru a întrerupe ciclul de agresiune al Rusiei

REPUBLICA MOLDOVA5 days ago

Klaus Iohannis: Summitul Comunității Politice Europene, o dovadă relevantă pentru aderarea R. Moldova la UE. România și celelalte state europene îi sunt alături

ROMÂNIA5 days ago

“Nu sunteți singuri!”: Klaus Iohannis face apel ca sprijinul UE pentru R. Moldova să aibă mai multă mai multă vizibilitate în rândul cetățenilor

ROMÂNIA6 days ago

Nicolae Ciucă va continua discuțiile cu sindicaliștii pentru rezolvarea grevei din Educație. Guvernul va aproba pe 1 iunie creșterile salariale pentru profesori

ROMÂNIA6 days ago

Ministrul Sănătății anunță finalizarea noii forme a Planului Naţional de Combatere a Cancerului

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

VIDEO Summitul CPE din R. Moldova: “Ne-am obișnuit să credem că suntem mici și că de noi nu depinde nimic, dar pe 1 iunie, Europa va veni la noi acasă”

NATO2 weeks ago

“Drumul către summitul de la Vilnius”: Jens Stoltenberg afirmă că aderarea Ucrainei la NATO “în mijlocul unui război nu este pe ordinea de zi”

Team2Share

Trending