Connect with us

POLITICĂ

Scandal în USL: „Îmi dau demisia chiar şi în acest moment”, a ameninţat Stroe. Antonescu: „Dă-ţi-o”

Published

on

crin_antonescuTariceanu şi Antonescu au avut un schimb dur de replici în şedinţa conducerii PNL. Lui Stroe i s-a cerut să se retragă, acesta a vrut să-şi dea demisia. În final, conducerea liberalilor a validat mandatul maximal pentru negocierile cu PSD, reconfirmând mandatul dat liderului PNL, relatează Gandul.info.

Antonescu cere desfiinţarea USD, reducerea numărului de ministere, scăderea CAS şi TVA, respingerea legii amnistiei şi graţierii şi neimpozitarea profitului reinvestit.

Şedinţa liberalilor de marţi seara, convocată de urgenţă de Crin Antonescu pentru a pune la punct lucrurile în PNL după ce apăruseră unele voci care îi contestaseră autoritatea în fruntea partidului, a reprezentat un bun prilej pentru a se tranşa anumite conflicte care mocneau. După ce sala de şedinţă a fost schimbată pe ultima sută de metri, apoi ecranată cu un aparat de bruiaj, membrilor Biroului Politic Naţional li s-a interzis să părăsească sala timp de patru ore cât a durat şedinţa.

Prima confruntare în interiorul şedinţei a fost cea între fostul preşedinte al PNL, Călin Popescu Tăriceanu şi actualul preşedinte Crin Antonescu. Disputa dintre cei doi fusese prefaţată cu o seară înainte de conflictul purtat prin intermediul televiziunilor. Antonescu a atacat dur, spunând că Tăriceanu îşi bate joc de partid atunci când vorbeşte despre un Congres extraordinar, în timp ce Tăriceanu i-a recomandat lui Antonescu să se informeze ce a declarat, caracterizând afirmaţiile liderului PNL ca fiind deplasate. Iritarea lui Antonescu venise şi pe fondul poziţiei lui Tăriceanu, care se exprimase în favoarea menţinerii actualei structuri a Guvernului, ceea ce ar fi făcut imposibilă impunerea lui Klaus Iohannis în Executiv în funcţia de vicepremier şi ministru de Interne. Mai mult, în plin conflict în USL, premierul Ponta l-a lăudat pe Tăriceanu pentru varianta propusă.

Surse din PNL au declarat pentru gândul că, în şedinţa conducerii, Călin Popescu Tăriceanu s-a ridicat în picioare şi i-a făcut mai multe reproşuri lui Crin Antonescu.

„Am intrat în Guvern, nu am făcut nimic şi am acceptat să ne încalece PSD”, i-a spus Tăriceanu lui Antonescu.

Acesta a continuat atacul, criticându-l pe Antonescu că „ a avut o cloşcă cu pui în braţe, Comisia de Revizuire a Constituţiei, şi a dat-o în bară”. În final, potrivit surselor citate, Tăriceanu i-a spus preşedintelui PNL că în conflictul cu PSD “urmăreşte interesul personal şi nu al partidului”.

Reacţia lui Crin Antonescu nu s-a lăsat aşteptată. Liderul PNL l-a admonestat de faţă cu toţi colegii pe Tăriceanu pentru că a atacat partidul într-un moment delicat, în plină negociere cu PSD.

Pentru a-i arăta că deţine controlul partidului, Antonescu a cerut să fie supusă la vot propunerea lui Tăriceanu prin care structura Guvernului să nu fie modificată. Cei din conducerea PNL au respins varianta lui Tăriceanu şi au girat negocierile purtate de Antonescu.

S-a cerut demisia fostului ministru de Interne, Radu Stroe

Conflictul între gruparea Stroe – Chiţoiu şi Crin Antonescu a ieşit la iveală şi în şedinţa Biroului Politic Naţional.

Primul luat în vizor a fost fostul ministru de Interne, Radu Stroe, cel care a fost suspectat de colegii de partid că a devenit un apropiat al lui Victor Ponta. De altfel, în momentul critic al carierei de ministru al lui Stroe, acesta a fost apărat de premierul Ponta, care nu i-a cerut demisia pentru felul în care a acţionat după accidentul aviatic din Apuseni. A doua zi, enervat de modul în care a comunicat Stroe, Antonescu a impus demisia ministrului de Interne.

Acela a fost primul semn că Antonescu încearcă să elimine din Guvern anumiţi miniştri care „nu mai joacă pentru partid” şi au început să „tragă cu PSD”.

Mai mulţi membri ai conducerii PNL i-au spus lui Stroe că „a ajuns omul lui Ponta în Guvern” şi că „ar trebui să se retragă”.

Surse din PNL au declarat pentru gândul că Stroe a răspuns: „dacă este vorba de demisie, mi-o dau şi în acest moment”. „Dă-ţi-o!”, a replicat imediat Antonescu.

„Eu mă pun la dispoziţia partidului, îmi pun demisia la dispoziţia partidului”, a replicat Stroe.

„Eu nu sunt depozitar de demisii”, a spus Antonescu, subiectul fiind închis în cele din urmă, fără ca Stroe să-şi dea demisia.

POLITICĂ

Donald Trump: Klaus Iohannis este omul care poate rezolva problemele cu corupția din România

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele SUA, Donald Trump, a afirmat, la întâlnirea cu preşedintele Klaus Iohannis din Biroul Oval, că șeful statului face o treabă foarte bună în domeniul combaterii corupţiei din România, omologul român afirmând că țara noastră înregistrează ”rezultate bune” la acest capitol.

Preşedintele Trump a spus că în multe ţări corupţia este o problemă dificilă şi că ştie că şi în România există această problemă. El a adăugat că preşedintele Iohannis ”face o treabă foarte bună” în această privinţă.

Cred că acesta este omul care poate rezolva problemele cu corupţia din România. (…) Sunt o serie de ţări minunate ca România, dar au probleme mari cu corupţia“, a afirmat Trump, citat de Agerpres.

”Avem rezultate bune şi aş dori să împărtăşesc acest lucru cu preşedintele Trump”, a spus Iohannis, în același context.

Președintele Klaus Iohannis a efectuat marți a doua sa vizită de lucru la Casa Albă, fiind primit din nou de Donald Trump în Biroul Oval după întrevederea din 9 iunie 2017, când șeful statului a devenit primul lider din Europa Centrală și de Est primit de liderul SUA la Casa Albă.

Casa Albă a dat publicității marți, chiar în timpul întâlnirii din Biroul Oval dintre Donald Trump și Klaus Iohannis, un comunicat de presă în care liderul american celebrează parteneriatului strategic româno-americană și își manifestă certitudinea că viitorul României și cel al relației sale cu SUA sunt ”foarte, foarte strălucite”.

În comunicatul menționat, Donald Trump face referire la trei dimensiuni: celebrarea parteneriatului dintre România și SUA, sprijinirea unui aliat ferm precum România și consolidarea investițiilor și securității energetice.

”Viitorul României și relația României cu Statele Unite sunt foarte, foarte strălucite”, a afirmat Trump.

Puteți citi pe larg despre vizita președintelui Klaus Iohannis la Casa Albă (20 august 2019).

Continue Reading

POLITICĂ

Klaus Iohannis și Donald Trump semnează astăzi la Casa Albă o Declarație Comună privind întărirea relațiilor dintre România și SUA

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președinții României şi Statelor Unite ale Americii, Klaus Iohannis şi Donald Trump, vor adopta marţi, la Washington, o declaraţie comună care priveşte întărirea relaţiilor dintre cele două state, informează Agerpres, înaintea întrevederii bilaterale dintre cei doi lideri de la Casa Albă, a doua în actualele lor mandate.

Această declarație la nivel prezidențial va fi prima după adoptarea celei 2011 privind parteneriatul strategic bilateral, tot la Washington, de președinții Barack Obama și Traian Băsescu, și anume Declaraţia Comună privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI.

Cei doi șefi de stat vor adopta declarația în urma întâlnirii programate azi la ora 14:00 (ora 21:00 în România).

Sub umbrela politică a Parteneriatului Strategic bilateral și în marcajul simbolisticii a 30 de ani de la prăbușirea comunismului și a 15 ani de la aderarea României la NATO, primirea președintelui Klaus Iohannis de către Donald Trump reprezintă a doua vizită a liderului de la București la Casa Albă, după ce, la 9 iunie 2017, a devenit primul lider din Europa Centrală și de Est primit de Trump în Biroul Oval.

De altfel, publicația Washington Post a scris marți, în ajunul întrevederii Trump – Iohannis, că președintele României va deveni al 10-lea lider european care este primit de președintele Statelor Unite la Casa Albă în acest an, într-un articol intitulat ”Lista oaspeților lui Trump lui Casa Albă favorizează Varșovia și Bucureștiul în detrimentul Parisului și Berlinului”.

Potrivit agendei oficiale, Klaus Iohannis va sosi la Casa Albă la ora 14:00 (21:00, ora României), unde va fi întâmpinat de preşedintele SUA, Donald Trump, şi va semna în Cartea de Onoare.

După acest moment vor avea loc, în Biroul Oval, de la ora 14:10 (21:10, ora României) convorbirile tete-a-tete ale celor doi preşedinţi, urmate de convorbiri oficiale cu participarea membrilor delegaţiilor oficiale.

Mizele vizitei la Washington au fost prefațate de însuși șeful statului într-o discuție informală avută cu jurnaliștii săptămâna trecută, agenda fiind dominată în întregime de relația strategică bilaterală cu accent pe dimensiunile securitate, economie, energie, dar și pe alte dosare bilaterale.

Referitor la spectrul larg al vizitei sale la Washington, președintele Iohannis a spus că ”este o întâlnire pe care am dorit-o şi eu şi preşedintele Trump de ceva timp. Sunt chestiuni extrem de importante care trebuie discutate şi reiterate: Parteneriatul Strategic, aspecte de securitate, NATO şi alocarea a 2% din PIB, relaţia economică aflată în creştere, relaţia pe energie. Vor fi şi discuţii în legătură cu înzestrarea Armatei, faptul că suntem împreună în Afganistan şi chestiuni care trenează, precum Visa Waiver. Aici trebuie să se mişte un pic lucrurile”.

Puteți citi pe larg despre vizita președintelui Klaus Iohannis la Casa Albă (19-20 august 2019).

 

Continue Reading

POLITICĂ

Washington Post despre vizita lui Klaus Iohannis în SUA: Lista oaspeților lui Trump la Casa Albă favorizează Bucureștiul și Varșovia în detrimentul Parisului și Berlinului

Published

on

© Administrația Prezidențială

Când Klaus Iohannis se va întâlni marți cu Donald Trump, președintele României va deveni al 10-lea lider european care este primit de președintele Statelor Unite la Casa Albă în acest an, scrie Washington Post despre cea de-a doua vizită a liderului român la Washington.

Într-un articol intitulat ”Lista oaspeților lui Trump lui Casa Albă favorizează Varșovia și Bucureștiul în detrimentul Parisului și Berlinului”, publicația face referire că niciuna dintre cele zece vizite la nivel înalt ale europenilor primite de Donald Trump nu a venit din partea marilor puteri vest-europene care au fost aliații de nădejde ai SUA în ultimele decenii, dar în raport cu care a dezvoltat animozități în dosare majore de pe scena internațională (Iran, China, relații comerciale, securitate și relațiile în NATO).

În schimb, Donald Trump i-a curtat și a fost curtat de liderii Europei Centrale și de Est”, scrie Washington, în contextul în care administrația Trump a dezvoltat o puternică relație cu Polonia, singura țară din estul Europei pe care liderul SUA a vizitat-o, și cu România, președintele Klaus Iohannis fiind primul lider din Europa Centrală și de Est primit la Casa Albă de Donald Trump, în prezența căruia președintele american a afirmat în premieră angajamentul său pentru articolul 5 din Tratatul NATO privind apărarea colectivă.

Trump evidențiază ”importanța Europei Centrale pentru Statele Unite, atât ca aliați și parteneri de securitate, cât și ca parteneri de afaceri și economici pentru viitor”, a susținut și un oficial al administrației americane, citat de Washington Post.

Publicația americană face și un inventar al celor zece lideri europeni primiți anul acesta de Donald Trump, inclusiv Klaus Iohannis, aceștia fiind cancelarul Austriei, prim-miniștrii Cehiei, Slovaciei și Ungariei, prim-ministrul Irlandei și cel al Olandei, precum și președinții Elveției, Poloniei și Turciei.

Până în prezent, dintre liderii marilor puteri europene, Donald Trump a primit-o de două ori pe Angela Merkel la Casa Albă (2017), o dată pe fostul premier britanic Theresa May, iar președintele francez Emmanuel Macron a efectuat, în 2018, prima vizită de stat găzduită de Trump în calitate de președinte, vizita cuprinzând și un discurs în fața Congresului SUA.

De asemenea, Washington Post notează că președintele României este al șaptelea lider din Europa Centrală și de Est primit de Donald Trump la Casa Albă în 2019. (Puteți citi pe larg despre vizita președintelui Klaus Iohannis la Casa Albă (19-20 august 2019).

Dintre întrevederile cu liderii din regiune, primirea premierului maghiar Viktor Orban la Casa Albă a marcat încheierea unei perioade de secetă în relațiile americano – maghiare, revigorate și prin vizita secretarului de Stat Mike Pompeo la Budapesta, în luna februarie, prima după opt ani și parte a unui turneu diplomatic pe care administrația SUA l-a utilizat pentru a-și anunța revenirea în regiune, de unde ”a absentat prea mult timp”, iar ”rivalii au umplut golul”.

În cadrul aceluiași turneu, Pompeo s-a aflat și la Varșovia, unde a co-prezidat cu omologul polonez o conferință dedicată păcii și securității în Orientul Mijlociu și unde alături de vicepreședintele SUA Mike Pence au dat încă un impuls favorabil relației strategice dintre Varșovia și Washington.

Cel mai recent moment în această direcție a fost și vizita președintelui Poloniei Andrzej Duda la Washington, din 12 iunie 2019, la nouă luni după vizita din septembrie 2018, ocazie cu care preşedintele Donald Trump s-a angajat în faţa omologului său polonez Andrzej Duda să desfăşoare 1.000 de soldaţi americani în Polonia la solicitarea autorităţilor de la Varşovia. De asemenea, o nouă cărămidă urmează a fi adăugat la edificiul relației strategice SUA – Polonia la 1 septembrie 2019, când Donald Trump va merge la Varșovia pentru comemorarea a 80 de ani de la începutul celui de-al Doilea Război Mondial.

Pe de altă parte, singura vizită a lui Donald Trump în Europa Centrală și de Est. este legată de un proiect regional lansat de Croația și de Polonia și consolidat pe parcursul unui summit în România. În iulie 2017, la Varșovia, președintele american a participat la cel de-al doilea summit al Inițiativei celor Trei Mări, o platformă politică flexibilă care conectează țările riverane Mărilor Adriatică, Baltică și Neagră pe trei componente: energie, digital și transporturi.

La Summitul de la București din 2018 găzduit de Klaus Iohannis, unde SUA au fost reprezentate de secretarul Energiei Rick Perry, a fost atinsă maturitatea deplină a acestei Inițiative, printre rezultatele înregistrate fiind adoptarea unei liste de proiecte de interconectare, organizarea Forumului de Afaceri al Inițiativei celor Trei Mări, operaționalizarea Fondului de Investiții al I3M, respectiv a rețelei Camerelor de Comerț din regiune.

De altfel, referitor la vizita sa la Washington, președintele Klaus Iohannis a invocat recent aceste rezultate ca un plus valoare ce poate genera o mai mare implicare a SUA în regiune.

Sub umbrela politică a Parteneriatului Strategic bilateral și în marcajul simbolisticii a 30 de ani de la prăbușirea comunismului și a 15 ani de la aderarea României la NATO, primirea președintelui Klaus Iohannis de către Donald Trump are două componente: una majoră și directă fiind subiectele prioritare din aria securității, relației economice și energiei și o a doua subînțeleasă și indirectă, anume consolidarea poziției fruntașe a lui Klaus Iohannis în cursa electorală pentru nou mandat prezidențial.

Mizele vizitei la Washington au fost prefațate de însuși șeful statului într-o discuție informală avută cu jurnaliștii săptămâna trecută, agenda fiind dominată în întregime de relația strategică bilaterală cu accent pe dimensiunile securitate, economie, energie, dar și pe alte dosare bilaterale.

Referitor la spectrul larg al vizitei sale la Washington, președintele Iohannis a spus că ”este o întâlnire pe care am dorit-o şi eu şi preşedintele Trump de ceva timp. Sunt chestiuni extrem de importante care trebuie discutate şi reiterate: Parteneriatul Strategic, aspecte de securitate, NATO şi alocarea a 2% din PIB, relaţia economică aflată în creştere, relaţia pe energie. Vor fi şi discuţii în legătură cu înzestrarea Armatei, faptul că suntem împreună în Afganistan şi chestiuni care trenează, precum Visa Waiver. Aici trebuie să se mişte un pic lucrurile”.

Preşedintele Klaus Iohannis va fi primit marţi, la Washington, de omologul său american, Donald Trump, în cadrul vizitei de lucru pe care o efectuează în SUA, la doi ani și două luni distanță de când a devenit primul lider din Europa Centrală și de Est primit de liderul american în Biroul Oval.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending