Președintele Joe Biden a autorizat discret Kievul să lanseze arme furnizate de Statele Unite asupra unor obiective militare din interiorul Rusiei care sprijină ofensiva împotriva orașului Harkov din nord-estul Ucrainei, au declarat joi patru oficiali americani, citați de Reuters.
Decizia marchează o schimbare de politică din partea lui Biden, care a refuzat cu fermitate să permită Ucrainei să folosească armament american pentru lovituri în interiorul Rusiei. Ea vine în timp ce miniștrii de externe din cele 32 de state membre ale NATO sunt reuniți la Praga pentru o întrunire informală premergătoare summitului aliat de la Washington și pe a cărei agendă sprijinul aliat pentru Ucraina este un subiect de top.
Oficialii americani, care au vorbit sub protecția anonimatului, au declarat că decizia lui Biden se aplică doar țintelor din interiorul Rusiei, în apropiere de granița cu regiunea Harkov, unde o ofensivă lansată de Moscova la 10 mai a invadat unele sate.
“Președintele a ordonat recent echipei sale să se asigure că Ucraina este capabilă să folosească armele furnizate de SUA în scopuri de contraatac în regiunea Harkov, astfel încât Ucraina să poată riposta împotriva forțelor rusești care o atacă sau se pregătesc să o atace”, a declarat un oficial american.
Harkov, al doilea oraș ca mărime din Ucraina, se află la 30 km de granița cu Rusia.
Este pentru a doua oară în acest an când Biden și-a relaxat discret politica privind livrările de arme pentru Ucraina, cedând în fața solicitărilor de a trimite la Kiev rachete cu rază lungă de acțiune cunoscute sub numele de ATACMS.
Această schimbare de abordare vine după o săptămână de apeluri intense din partea secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, dar și după ce alte țări aliate au anunțat decizii îndrăznețe.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a insistat luni că ţările occidentale trebuie să permită Ucrainei să folosească armele pe care i le oferă pentru ca Kievul să poată ataca teritoriul rus pentru a se apăra de agresiunea Moscovei, deoarece, în caz contrar, ţara invadată “are mâinile legate”. De asemenea, într-un interviu acordat publicației The Economist pe 24 mai, el a cerut aliaților NATO care furnizează arme Ucrainei să pună capăt interdicției de a le folosi pentru a lovi ținte militare din Rusia.
În mod normal, secretarii generali ai NATO nu atacă sau critică politicile țările membre ale Alianței Nord-Atlantice. dar Jens Stoltenberg, al cărui mandat de zece ani se apropie de sfârșit, a făcut exact acest lucru.
Ținta clară, deși nenominalizată, a lui Stoltenberg a fost politica menținută de președintele american Joe Biden de a controla ce poate și ce nu poate ataca Ucraina cu sisteme furnizate de americani, o abordare similară fiind îmbrățișată și de Germania cancelarului Olaf Scholz și de Italia, deși țări precum Lituania și Marea Britanie susțin ca Ucraina să poată lovi teritoriul rusesc cu armele lor.
Și Polonia, Cehia, Canada și Finlanda și-au dat acordul pentru ca Ucraina să folosească armele în acest sens. Aflat săptămâna aceasta într-o vizită de stat în Germania, președintele francez Emmanuel Macron a explicat poziția Parisului, precizând că Ucraina poate folosi armele livrate, dar pentru a neutraliza bazele militare ruse de unde este atacată.
