Connect with us

NATO

Schimbare majoră la nivelul NATO: Generalul american Tod Wolters a preluat funcția de Comandant Suprem al Forţelor Aliate în Europa, ”una dintre cele mai dificile şi mai importante poziţii militare din lume”

Published

on

©️ NATO

Generalul american Tod Wolters a preluat vineri noul Comandant Suprem al Forţelor Aliate ale NATO în Europa (SACEUR), preluând această funcţie de la generalul Curtis Scaparrotti, într-o ceremonie ce a avut loc la Mons, sediul Comandamentului Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SHAPE)

Această funcţie este “una dintre cele mai dificile şi mai importante poziţii militare din lume”, a declarat Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, în cadrul ceremoniei de predare a mandatului, transmite Alianța Nord-Atlantică.

Generalul american Tod Wolters, fost pilot de vânătoare și actualul comandant al forțelor aeriene ale SUA în Europa, a fost numit comandant suprem al Forţelor Aliate în Europa (SACEUR) ca urmare a unei decizii a Consiliului Nord-Atlantic reunit la nivel de ambasadori în contextul încheierii mandatului generalului Curtis Scaparrotti.

De altfel, Wolters reprezintă prima numire făcută de administrația Donald Trump în fruntea forțelor NATO, în condițiile în care ultimii doi comandanți au fost numiți de administrația Obama.

Generalul Wolters a fost comandantul forţelor aeriene ale SUA în Europa, al forţelor aeriene ale SUA în Africa şi al Comandamentului aerian aliat.

Wolters a devenit astfel al 19-lea comandant suprem al forțelor Alianței Nord-Atlantice, post strategic inaugurat în 1951 de generalul american Dwight Eisenhower, devenit ulterior președinte al SUA, și care presupune conducerea operaţiunilor militare ale NATO şi a planificării militare a operaţiunilor. 

Încă de la înființarea NATO, în urmă cu 70 de ani în 1949, poziția de SACEUR a fost asigurată exclusiv de generali americani. În același timp, poziția de cel mai înalt oficial civil al Alianței – secretar general – a aparținut în exclusivitate aliaților europeni.

SACEUR este unul dintre cei doi comandanţi strategici ai NATO, alături de SACT – Comandamentul Suprem Aliat pentru Transformare, structură inaugurată în anul 2002 și a cărui conducere a fost asigurată până în 2009 tot de un general american. Din 2009, o dată cu revenirea Franței în structurile militare ale NATO, conducerea SACT este asigurată de un general francez, în prezent Andre Lanata, și el un general al forțelor aeriene.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Secretarul general al NATO: Aliații cer Rusiei să revină la respectarea obligațiilor sale din cadrul Tratatului Cer Deschis

Published

on

© NATO

Cele 30 de state membre ale NATO și-au afirmat vineri angajamentul pentru păstrarea unui control internațional eficient al armelor, pentru dezarmare și pentru neproliferare și au cerut Rusiei să revină la respectarea obligațiilor sale internaționale, a declarat secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, în urma reuniuni de urgență a ambasadorilor aliați în contextul în care SUA și-au anunțat joi retragerea din tratatul internaţional Cer Deschis (Open Skies), care permite verificarea mişcărilor militare şi a măsurilor de limitare a armelor în ţările semnatare.

“Suntem cu toții de acord că toate statele părți la Tratatul Cer Deschis trebuie să pună în aplicare pe deplin angajamentele și obligațiile. Toți aliații NATO respectă în totalitate toate dispozițiile tratatului”, a spus Stoltenberg, având în vedere că SUA și-a motivat decizia retragerii din cauza faptului că tratatul nu este respectat de către Rusia.

În declarația sa, secretarul general al NATO a reamintit că Rusia a impus timp de mai mulți ani restricții de zbor incompatibile cu tratatul, inclusiv limitările de zbor deasupra Kaliningradului și restricționarea zborurilor din Rusia în apropierea frontierei sale cu Georgia.

Implementarea selectivă de către Rusia a obligațiilor sale în temeiul Tratatului Cer Deschis a subminat contribuția acestui important tratat la securitatea și stabilitatea în regiunea euro-atlantică“, a subliniat înaltul oficial aliat.

Jens Stoltenberg a reamintit că aliații au cerut Rusiei să revină la respectarea deplină a Tratatului de la Summit-ul din Țara Galilor din 2014, repetând acest apel în declarațiile finale ale Summit-urilor de la Varșovia din 2016 și de la Bruxelles din 2018.

Secretarul general al Alianței a mai precizat că aliații și statele partenere au solicitat Rusiei să revină la respectarea acestui tratat. De altfel, Stoltenberg a precizat că SUA sunt dispuse să își reconsidere retragerea din acest acord în cazul în care Rusia va reveni la respectarea deplină a tratatului.

“Revenirea Rusiei la respectarea obligațiilor este cea mai bună modalitate de a păstra beneficiile tratatului”, a completat el, dând asigurări că NATO este deschis dialogului cu Federația Rusă

“Aliații NATO vor continua să susțină, să sprijine și să consolideze în continuare controlul armelor, dezarmarea și neproliferarea, ca element esențial al securității euro-atlantice, ținând cont de mediul de securitate. Aliații rămân, de asemenea, deschiși la dialog în cadrul Consiliului NATO-Rusia privind reducerea riscurilor și transparența. Continuăm să aspirăm la o relație constructivă cu Rusia, atunci când acțiunile Rusiei fac acest lucru posibil”, a conchis Jens Stoltenberg.

Citiți și EXCLUSIV Ministrul Bogdan Aurescu: România împărtășește preocuparea SUA, care au decis să se retragă din Tratatul Cer Deschis din cauza respectării selective a acestuia de către Rusia

Tratatul – la care au aderat 35 de ţări, printre care şi România – permite survolul teritoriilor respective de către aeronave de observaţie neînarmate.

SUA și Rusia s-au retras anul trecut şi din Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), Washington-ul și NATO acuzând Moscova că încalcă acest acord din era Războiului Rece prin dezvoltarea unui nou tip de rachtă cu rază de acțiune de peste 500 de km.

Un alt acord – Tratatul New Start semnat în anul 2010 de președinții Barack Obama și Dmitri Medvedev – care limitează numărul armelor strategice ale celor două superputeri nucleare este scadent în 2021.

Tratatul Cer Deschis a fost propus iniţial de preşedintele american Dwight Eisenhower în 1955. Acordul a fost semnat în cele din urmă de Belarus, Belgia, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Canada, Cehia, Croaţia, Danemarca (inclusiv Groenlanda), Estonia, Finlanda, Franţa, Georgia, Germania, Grecia, Islanda, Italia, Kazahstan, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, Regatul Unit, România, Rusia, Slovacia, Slovenia, Spania, Statele Unite, Suedia, Turcia, Ucraina şi Ungaria, începând din 1992, şi a intrat în vigoare în 2002.

Continue Reading

NATO

EXCLUSIV Ministrul Bogdan Aurescu: România împărtășește preocuparea SUA, care au decis să se retragă din Tratatul Cer Deschis din cauza respectării selective a acestuia de către Rusia

Published

on

© European Union

România împărtășește preocuparea Statelor Unite ale Americii, care au decis să se retragă din Tratatul Cer Deschis, cu privire la implementarea selectivă pe care Rusia o are în raport cu prevederile tratatului, a declarat vineri, în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro, ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu.

“Tratatul Cer Deschis este un tratat foarte important la care România este parte și la care România contribuie inclusiv și practic printr-o aeronavă care este omologată pentru misiuni de observare de tip cer deschis cu echipamente omologate la nivel aliat și nu numai. România a împărtășit și împărtășește preocuparea Statelor Unite, care este partenerul nostru strategic și un aliat extrem de important în cadrul NATO cu privire la implementarea selectivă pe care Federația Rusă a avut-o în ceea ce privește prevederile Tratatului Cer Deschis, în special prin impunerea unor limite artificiale de aplicare care nu corespund spiritului tratatului și acesta este motivul pentru care Statele Unite se retrag din acest tratat”, a declarat Aurescu, într-un interviu exclusiv pentru CaleaEuropeană.ro și care va fi publicat integral în cursul acestei zile.

Șeful diplomației române a făcut aceste precizări în condițiile în care ambasadorii celor 30 de state membre ale NATO participă vineri la o reuniune de urgență pe această temă.

“Avem în față o perioadă de șase luni până când ieșirea Statelor Unite din tratat își va produce efectele, de la momentul acestei notificări juridice privind ieșirea din tratat. Vom discuta astăzi în cadrul Alianței, într-o reuniune a Consiliului Nord-Atlantic la nivel de ambasadori ai statelor NATO, care va fi poziția aliat pe subiect în așa fel încât să se păstreze unitatea aliată, care este unul dintre obiectivele noastre, și să găsim modalități la respectarea în totalitate, și nu selectivă, de către Rusia a Tratatului Cer Deschis”, a mai spus Bogdan Aurescu. 

Președintele SUA Donald Trump a anunţat joi retragerea SUA din tratatul internaţional Cer Deschis (Open Skies), care permite verificarea mişcărilor militare şi a măsurilor de limitare a armelor în ţările semnatare.

“Rusia nu a respectat tratatul. Atât timp cât nu respectă tratatul, ne vom retrage”, a declarat preşedintele american.

Tratatul – la care au aderat 35 de ţări, printre care şi România – permite survolul teritoriilor respective de către aeronave de observaţie neînarmate.

Oficiali de rang înalt din administraţia SUA au precizat anterior într-o discuţie cu un grup restrâns de reporteri că retragerea va respecta termenii tratatului. Unul dintre ei a afirmat că după un proces de revizuire care a durat şase luni ”a devenit evident că nu mai este în interesul Americii să rămână parte a tratatului Cer Deschis”, deoarece Rusia încalcă acordul şi îl aplică în moduri care pot contribui la ameninţări militare la adresa Statelor Unite şi a aliaţilor lor.

Mai mult, negociatorul președintelui Trump pentru controlul armamentului, Marshall Billingslea, a declarat joi seară că Statele Unite sunt pregătite să câștige o cursă a înarmărilor nucleare cu China și cu Rusia.

SUA și Rusia s-au retras anul trecut şi din Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), Washington-ul și NATO acuzând Moscova că încalcă acest acord din era Războiului Rece prin dezvoltarea unui nou tip de rachtă cu rază de acțiune de peste 500 de km.

Un alt acord – Tratatul New Start semnat în anul 2010 de președinții Barack Obama și Dmitri Medvedev – care limitează numărul armelor strategice ale celor două superputeri nucleare este scadent în 2021.

Oficialii americani citați au dezvăluit că Washingtonul a început în schimb noi negocieri cu Moscova în domeniul nuclear. Potrivit unuia dintre ei, obiectivul este “crearea următoarei generaţii de măsuri de control al armelor nucleare”, iar Statele Unite îşi menţin angajamentele privind controlul armamentului, securitatea în Europa şi faţă de “un viitor care restricţionează semnificativ armele nucleare”. El a adăugat că “Rusia va fi răspunzătoare de respectarea acordurilor viitoare”.

Tratatul Cer Deschis a fost propus iniţial de preşedintele american Dwight Eisenhower în 1955. Acordul a fost semnat în cele din urmă de Belarus, Belgia, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Canada, Cehia, Croaţia, Danemarca (inclusiv Groenlanda), Estonia, Finlanda, Franţa, Georgia, Germania, Grecia, Islanda, Italia, Kazahstan, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, Regatul Unit, România, Rusia, Slovacia, Slovenia, Spania, Statele Unite, Suedia, Turcia, Ucraina şi Ungaria, începând din 1992, şi a intrat în vigoare în 2002.

Continue Reading

NATO

Ambasadorii țărilor NATO se reunesc de urgență după anunțul retragerii SUA din tratatul Cer Deschis

Published

on

© NATO

Ambasadorii ţărilor membre NATO au fost convocaţi vineri pentru o reuniune de urgenţă, după anunţarea retragerii SUA din tratatul internaţional Cer Deschis din cauza încălcării acestuia de către Rusia, a anunţat joi o sursă de diplomatică, relatează AFP, potrivit Agerpres.

”Reuniunea a fost convocată pentru vineri după-amiază” pentru a analiza consecinţele deciziei anunţate de preşedintele Donald Trump. Retragerea Statelor Unite din tratat ar urma să fie ”efectivă în şase luni”, a precizat sursa citată.

Președintele SUA Donald Trump a anunţat joi retragerea SUA din tratatul internaţional Cer Deschis (Open Skies), care permite verificarea mişcărilor militare şi a măsurilor de limitare a armelor în ţările semnatare.

“Rusia nu a respectat tratatul. Atât timp cât nu respectă tratatul, ne vom retrage”, a declarat preşedintele american.

Tratatul – la care au aderat 35 de ţări, printre care şi România – permite survolul teritoriilor respective de către aeronave de observaţie neînarmate.

Oficiali de rang înalt din administraţia SUA au precizat anterior într-o discuţie cu un grup restrâns de reporteri că retragerea va respecta termenii tratatului. Unul dintre ei a afirmat că după un proces de revizuire care a durat şase luni ”a devenit evident că nu mai este în interesul Americii să rămână parte a tratatului Cer Deschis”, deoarece Rusia încalcă acordul şi îl aplică în moduri care pot contribui la ameninţări militare la adresa Statelor Unite şi a aliaţilor lor.

Mai mult, negociatorul președintelui Trump pentru controlul armamentului, Marshall Billingslea, a declarat joi seară că Statele Unite sunt pregătite să câștige o cursă a înarmărilor nucleare cu China și cu Rusia.

Drept reacție, Rusia a denunţat joi ”lovitura” dată securităţii europene, după ce Statele Unite au anunţat că se retrag din tratatul Cer Deschis (Open Skies), acuzând Moscova de nerespectarea acestuia.

“Retragerea Statelor Unite din acest tratat înseamnă nu numai o lovitură dată fundamentului securităţii europene, dar şi instrumentelor de securitate militare existente şi intereselor esenţiale de securitate ale chiar aliaţilor SUA”, a declarat ministrul adjunct de externe rus Aleksandr Gruşko, citat de agenţiile de presă ruse.

SUA și Rusia s-au retras anul trecut şi din Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), Washington-ul și NATO acuzând Moscova că încalcă acest acord din era Războiului Rece prin dezvoltarea unui nou tip de rachtă cu rază de acțiune de peste 500 de km.

Un alt acord – Tratatul New Start semnat în anul 2010 de președinții Barack Obama și Dmitri Medvedev – care limitează numărul armelor strategice ale celor două superputeri nucleare este scadent în 2021.

Oficialii americani citați au dezvăluit că Washingtonul a început în schimb noi negocieri cu Moscova în domeniul nuclear. Potrivit unuia dintre ei, obiectivul este “crearea următoarei generaţii de măsuri de control al armelor nucleare”, iar Statele Unite îşi menţin angajamentele privind controlul armamentului, securitatea în Europa şi faţă de “un viitor care restricţionează semnificativ armele nucleare”. El a adăugat că “Rusia va fi răspunzătoare de respectarea acordurilor viitoare”.

Tratatul Cer Deschis a fost propus iniţial de preşedintele american Dwight Eisenhower în 1955. Acordul a fost semnat în cele din urmă de Belarus, Belgia, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Canada, Cehia, Croaţia, Danemarca (inclusiv Groenlanda), Estonia, Finlanda, Franţa, Georgia, Germania, Grecia, Islanda, Italia, Kazahstan, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, Regatul Unit, România, Rusia, Slovacia, Slovenia, Spania, Statele Unite, Suedia, Turcia, Ucraina şi Ungaria, începând din 1992, şi a intrat în vigoare în 2002.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending