Secretarul de stat american Marco Rubio a discutat vineri la telefon cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, căruia i-a transmis că în lipsa unor progrese clare privind “o cale clară către pace, Statele Unite se vor retrage din eforturile de mediere a păcii” între Rusia și Ucraina.

Rubio a discutat cu Rutte pentru a-l informa despre propunerea de pace transmisă recent delegației ucrainene la Paris și oficialilor ruși prin convorbiri telefonice.

Inițiativa, susținută de președintele Donald Trump, vizează identificarea unei soluții diplomatice care să pună capăt conflictului din Ucraina.

“Secretarul și-a exprimat speranța președintelui Trump și a Statelor Unite ca această propunere să fie acceptată și să conducă la o pace durabilă și de lungă durată în Ucraina”, arată un comunicat al Departamentului de Stat consacrat convorbirii dintre șeful diplomației americane și secretarul general al Alianței Nord-Atlantice.

Totodată, Marco Rubio a transmis că, în ciuda angajamentului ferm al Washingtonului pentru sprijinirea unui proces de pace, în lipsa unor progrese clare, Statele Unite sunt pregătite să se retragă din rolul de mediator.

“Deși națiunea noastră s-a angajat să contribuie la încheierea războiului, dacă nu va apărea în curând o cale clară către pace, Statele Unite se vor retrage din eforturile de mediere a păcii“, a punctat Rubio.

Și președintele americane Donald Trump a declarat că Statele Unite ar putea renunța la negocierile pentru a pune capăt războiului Rusia-Ucraina, reluând avertismentele secretarului de stat Marco Rubio, exprimate vineri la Paris.

Arsenalul nuclear al Franței ar putea contribui într-adevăr la protejarea Poloniei, a declarat președintele polonez Andrzej Duda, vineri, potrivit Politico Europe.

Duda, care a arătat disponibilitatea Poloniei de a găzdui pe teritoriul său unele dintre armele nucleare ale Statelor Unite pentru a descuraja Rusia, a subliniat că focoasele franceze a putea, de asemenea, să consolideze apărarea poloneză.

”Cred că putem accepta ambele soluții. Aceste două idei nu sunt nici contradictorii, nici nu se exclud reciproc”, a declarat președintele pentru Bloomberg într-un interviu la Varșovia.

Președintele francez Emmanuel Macron a sugerat extinderea așa-numitei umbrele nucleare a Franței asupra aliaților săi europeni, pe fondul temerilor că o Rusie agresivă și-ar putea îndrepta într-o zi privirile dinspre Ucraina, pe care a invadat-o în 2014 și din nou în 2022, către flancul estic al Uniunii Europene.

Citiți și: O bază franceză, în apropiere de Germania și care a găzduit militari americani în Primul Război Mondial, va fi dotată cu avioane de luptă cu focoase nucleare hipersonice până în 2035, anunță Macron

Cu aproximativ 300 de focoase nucleare, Franța este singura țară membră a UE care deține astfel de arme și unul dintre cei trei membri NATO, alături de SUA și Regatul Unit.

Polonia și Danemarca și-au exprimat anterior deschiderea față de ideea de a se adăposti sub protecția nucleară a Franței.

În martie, prim-ministrul polonez Donald Tusk – care provine dintr-un partid rival cu Duda – a declarat că Polonia ”discută serios” cu Franța despre această posibilitate, care a prins contur după avertismentele din partea SUA conform cărora Casa Albă, aflată sub conducerea lui Donald Trump, ar putea să nu ofere garanții de securitate Europei în viitor.

Citiți și: Macron și Tusk vor semna, la Nancy, un tratat bilateral franco-polonez privind apărarea, securitatea, energia și energia nucleară

În ultimii ani, Varșovia și-a sporit dramatic efectivele militare convenționale în fața agresiunii Rusiei, forța sa de luptă de 200 000 de oameni fiind în prezent cea mai mare din UE – și speră să construiască o armată de o jumătate de milion de oameni în următorii ani.

Personalul NATO schimbă limbajul referitor la climă, gen și diversitate ca măsură de precauție pentru a evita represaliile din partea administrației Trump, potrivit unor persoane familiarizate cu această problemă, informează Politico Europe.

Frazele referitoare la climă, femei și securitate au fost reformulate în noua legislație a NATO elaborată de comitetele și grupurile sale de lucru într-un limbaj considerat a fi mai acceptabil pentru SUA, în contextul în care alianța se confruntă cu un viitor incert în timpul celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump la Casa Albă.

Noua administrație a pornit un război împotriva așa-numitelor eforturi de diversitate, echitate și incluziune (DEI), încercând să blocheze finanțarea pentru universități și să elimine programele federale care includ aceste măsuri. De asemenea, Pentagonul este ”curățat” pentru a eradica toate vestigiile unor astfel de programe.

”Toată lumea vede la știri care este poziția administrației Trump; nu vrei să faci ceva care să te pună în dificultate”, a declarat un oficial.

”Tehnologiile ecologice” ar fi fost înlocuite cu ”tehnologii inovatoare”, în timp ce ”clima” a fost etichetată drept ”mediu operațional”, a declarat un alt oficial NATO. Oficialilor li s-a acordat anonimatul pentru a discuta aspecte sensibile.

Între timp, orice limbaj referitor la ”gen” sau „femei, pace și securitate” este evitat de oficialii care doresc ca lucrurile să fie adoptate de toate cele 32 de țări membre, inclusiv de SUA.

”Toată lumea știe că cel mai rău lucru pe care îl poți face este să-l prezinți ca pe o problemă de diversitate. Nu este o agendă a celor care sunt de acord, ci face parte dintr-o agendă militară, iar acum tot mai mulți oameni își ciulesc urechile pentru a se asigura că se vorbește despre aceasta în termeni militari”, a declarat unul dintre oficiali.

NATO are consilieri pentru climă care, în principal, consiliază personalul militar cu privire la provocările de mediu pe timp de război, cum ar fi temperaturile extreme care pot afecta capacitatea personalului sau afecta echipamentele. Până în prezent, aceștia au scăpat nevătămați.

Trump a anunțat că Europa trebuie să înceteze să mai fie „profitoare” față de SUA și să înceapă să plătească mai mult pentru apărare.

De asemenea, el a făcut presiuni pentru a crește obiectivul de cheltuieli pentru apărare al alianței la 5% din PIB de la obiectivul actual de cel puțin 2% – dar, în același timp, a subminat dispozițiile comune de apărare ale alianței amenințând cu abandonarea aliaților despre care crede că nu cheltuiesc suficient pentru apărare.