Connect with us

U.E.

Sebastian Kurz va primi mandat vineri din partea președintelui de a forma noul guvern austriac. Un partid fondat de naziști ar putea intra la guvernare alături de conservatori

Published

on

Liderul Partidului Poporului (ÖVP, conservator) din Austria, Sebastian Kurz, învingător în alegerile legislative, va primi vineri mandat din partea președintelui Alexander Van der Bellen pentru a forma viitorul guvern, a anunțat joi biroul de presă al instituției prezidențiale, potrivit presei internaționale

Conform rezultatelor preliminare, ÖVP  a câștigat scrutinul de duminică, obținând 31,5% din voturi, urmat de Partidul Social-Democrat (SPOe), cu 26,9%, și de Partidul Libertății, cu 26%. Rezultatele oficiale definitive urmează să fie anunțate joi seară, după numărarea ultimelor 37.000 de buletine de vot prin corespondență.

Prezent joi la Bruxelles la o reuniune a liderilor conservatori din Uniunea Europeană, Sebastian Kurz a dat din nou asigurări privind sprijinul său față de UE, precizând că va discuta cu toate partidele din parlamentul austriac înainte de a decide asupra viitorului partener de guvernare.

„Orice guvern pe care îl voi forma va fi unul proeuropean”, le-a declarat el reporterilor, potrivit Agerpres. „Nu doar sunt bucuros că avem această Uniune Europeană, dar văd și responsabilitatea tinerei mele generații de a se implica activ și pozitiv”, a mai spus Kurz, care s-a mai întâlnit la Bruxelles cu președintele Consiliului European, Donald Tusk, și cu șeful executivului comunitar, Jean-Claude Juncker.

Sebastian Kurz ar putea intra la guvernare alături de un partid fondat de naziști

Criza din Austria a fost declanșată în luna mai când liderul ÖVP, Reinhold Mitterlehner și totodată vice-cancelar, a demisionat, ceea ce a dus la o reacție în lanț, conferindu-i lui Sebastian Kurz posibiilitatea să conducă partidul. Acesta a decis ca partidul să iasă din coaliția de guvernământ, ceea ce a dus la alegeri anticipate.

Fondat încă din 1956 de către foști membri ai Partidului Nazist, Partidul Liberal (FPÖ)  s-a afirmat precum un partid național-liberal care se opunea socialismului și clericalismului catolic. Primul lider al partidului, Anton Reinthaller a fost funcționar nazist și ofițer SS. Acesta a condus partidul până în 1958 când Friedrich Peter (fost ofițer SS) a preluat conducerea între anii 1960 și 1970. De-a lungul timpului, el a dezvoltat și o aripă liberală, dar a rămas un partid de nișă, nereușind să câștige mai mult de 8% dintre voturile austriecilor. Cu toate acestea, la sfârșitul anilor 1980 Jörg Haider a preluat conducerea partidului și a reușit să facă din FPÖ unul relevant pe scena politică austriacă. În eventualitatea în care Kurz va decide formarea viitorului executiv austriac alături de FPÖ, acesta va fi unul compus nu numai de persoane cu viziune de dreapta, dar și de extremă dreapta, cu rădăcini care duc până la începutul perioadei postbelice și chiar la nazism.

Cunoscut pentru antisemitismul de care a dat dovadă de-a  lungul deceniilor, FPÖ suscită acum îngrijorări nu numai în rândul comunității musulmane căci militează pentru “dezislamizarea Austriei”, dar și în rândul celei evreiești. La această temere nici relațiile din ultimii 20 de ani nu ajută, fiind cunoscută întreruperea relațiilor diplomatice timp de trei ani dintre Israel și Austria din cauza prezenței FPÖ la guvernare.

FPÖ a transmis va condiționa intrarea sa la guvernare de primirea portofoliului Internelor, a indicat miercuri liderul formațiunii, Heinz-Christian Strache. „Avem mai multe linii roșii”, a menționat Strache în prima sa conferință de presă de după scrutinul de duminică, subliniind că portofoliul Internelor se află printre prioritățile partidului său. Strache a indicat printre obiectivele sale se numără „securizarea frontierelor”, ”democrația directă după exemplul Elveției”, „stoparea islamizării”, expulzarea infractorilor străini și relaxări de taxe și impozite.

FPÖ a obținut 26% din voturi, conform rezultatelor cvasidefinitive, și se află în situația de a face jocurile în privința viitoarei coaliții de guvernare, date fiind divergențele profunde care fac improbabilă constituirea unui nou cabinet de centru între conservatorii conduși de Sebastian Kurz (31,5%) și social-democrații cancelarului Christian Kern (26,9%).

 

 

.

U.E.

Înaltul Reprezentat al UE speră că ”opoziția unor membri” ai NATO față de aderarea Suediei și Finlandei ”va putea fi depășită”

Published

on

© European Union, 2022

Înaltul Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, crede că statele membre UE vor sprijini decizia Finlandei și a Suediei de a se alătura NATO și speră că ”vom putea depăși opoziția unor membri ai Alianței”, făcând referire la Turcia.

”Permiteți-mi să subliniez sprijinul meu ferm pentru Suedia și Finlanda. Cu câteva minute în urmă, am avut o conversație cu ministrul suedez (de externe, Ann Linde), care a avut amabilitatea de a mă suna, pentru a mă informa că procesul a început, că îl vor informa pe rege și că există un sprijin puternic pentru această decizie în cadrul societății suedeze și al spectrului politic suedez. Așadar, cred că statele membre ale Uniunii Europene vor sprijini această decizie și sper că vom putea depăși opoziția unor membri ai NATO”, a declarat Borrell înainte de reuniunea miniștrilor de externe din cadrul Uniunii Europene, pe agenda cărora se află, între altele, un schimb de opinii cu omologii din Balcanii de Vest privind așteptările partenerilor din regiune, dar și evaluările acestora referitoare la actuala situație în regiune prin prisma agresiunii ruse din Ucraina.

De altfel, oficialul european a punctat că prezența acestora reprezintă un mod de a arăta cât de importante sunt statele din Balcanii de Vest pentru Uniunea Europeană, ”cât de important este procesul de aderare”.

”Am avut o întâlnire cu ei acum câteva zile aici, la Bruxelles, iar astăzi vor participa la Consiliul Afaceri Externe pentru a discuta cu noi despre situația din Balcanii de Vest – foarte afectată de criza economică. De asemenea, vom avea o conversație prin videoconferință cu ministrul de externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, iar dumneavoastră Mélanie Joly veți fi, de asemenea, alături de noi la această reuniune și veți discuta cu el, pentru a afla care este cea mai recentă situație de pe teren. Ucrainenii continuă să reziste cu foarte multă înverșunare, iar noi vom continua să le furnizăm arme pentru a rezista”, a completat Borrell, adresându-se, în același timp, ministrului canadian de externe, care participă la întâlnirea CAE ce oferă prilejul de a celebra cea de-a cincea aniversare de la inițierea aplicării provizorii a Acordului de Parteneriat Strategic UE-Canada din 2017.

România, reprezentată de ministrul Bogdan Aurescu, va evidenția importanța relației transatlantice și a parteneriatului UE-Canada, mai ales în actualul context în care este necesară gestionarea provocărilor generate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și va saluta implicarea Canadei în cadrul proiectelor de Cooperare Permanentă Structurată (PESCO) și în misiuni ale UE.

Cât privește aderarea celor două țări nordice, Turcia este nemulțumită de atitudinea ”neconstructivă” a Suediei față de preocupările sale, astfel că o delegație a guvernului suedez va merge la Ankara pentru discuții.

Premierul suedez, Magdalena Andersson, va încerca, luni, să obțină un sprijin larg din partea Parlamentului (Riksdag) pentru o cerere de aderare la NATO.

Suedia calcă astfel pe urmele vecinului său. 

Președintele Sauli Niinistö și premierul Sanna Marin au emis joi o declarație comună prin care au afirmat că ”Finlanda trebuie să depună fără întârziere cererea de aderare la NATO”, având în vedere cei 1.300 de kilometri de graniță cu Rusia, stat care a mușcat în trecut din teritoriul său și care își manifestă acum tendințele imperialiste în Ucraina. 

Citiți și:
Decizie istorică: Finlanda a hotărât să intre în NATO și va depune “fără întârziere cererea de aderare” la Alianța Nord-Atlantică

Cei doi înalți demnitari și-au exprimat, de asemenea, speranța că următorii pași necesari la nivel național pentru îndeplinirea acestui obiectiv ”vor fi făcuți fără întârziere în următoarele zile”.

Cele două țări vor fi primite cu brațele deschise iar procesul de aderare va fi unul rapid și fără probleme

NATO are în prezent 30 de state membre, dintre care 21 fac parte şi din Uniunea Europeană. Ţările membre ale UE care nu au aderat la Alianţa Nord-Atlantică sunt Austria, Cipru, Finlanda, Irlanda, Malta şi Suedia.

Semnarea unui protocol de aderare între Alianță și cele două țări scandinave ar trebui ratificat de parlamentele tuturor celorlalte 30 de state NATO pentru ca Finlanda și Suedia să devină membri cu drepturi depline și să beneficieze de principiul apărării colective – articolul 5 din Tratatul de la Washington.

Liderii țărilor membre NATO urmează să se întâlnească în luna iunie în cadrul unui summit ce va fi găzduit de Madrid, în contextul căruia este așteptată și o decizie cu privire la ”resetarea” posturii militare a Alianței prin ”un număr subtanțial mai mare de forțe” pe flancul estic, fapt impulsionat și de războiul declanșat de Rusia în Ucraina.

Continue Reading

NATO

Ministrul de externe al Estoniei consideră că aderarea Suediei și Finlandei la NATO ar spori securitatea regiunii baltice

Published

on

© Estonian Foreign Ministry/ Flickr

Aderarea Suediei şi Finlandei la NATO ar spori securitatea regiunii baltice, consideră ministrul de externe al Estoniei, Eva-Maria Liimets, potrivit Reuters, citat de Agerpres.

„Când vedem că în vecinătatea noastră noi ţări democratice aderă la NATO, ştim că acest lucru va însemna exerciţii comune mai ample şi o mai mare cooperare în domeniul apărării, a afirmat şefa diplomaţiei estoniene pentru Reuters, la Berlin, unde a participat sâmbătă la o reuniune cu omologii săi din Alianţa Nord-Atlantică.

Eva-Maria Liimets şi-a mai exprimat speranţa că Suedia, Finlanda şi Turcia vor depăşi diferenţele în legătură cu aderarea primelor două la NATO, adăugând că atmosfera de la reuniunea de la Berlin a fost foarte încurajatoare.

„Am observat unele diferenţe, dar am văzut şi disponibilitatea acestor ţări de a depăşi diferenţele dintre ele”, a adăugat ea

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan și-a exprimat vinerea trecută ostilitatea față de aderarea celor două țări, acuzându-le că servesc drept „adăpost pentru teroriștii PKK” (Partidul Muncitorilor din Kurdistan), considerat organizație teroristă de către Turcia, Uniunea Europeană și de Statele Unite.

Erdogan a reiterat acest aspect duminică, spunând că Turcia a susținut întotdeauna ideea extinderii NATO, dar este îngrijorată de dorința Finlandei și Suediei de a se alătura Alianței, având în vedere relațiile lor cu grupările teroriste.

Reamintim că premierul suedez Magdalena Andersson va încerca, luni, să obțină un sprijin larg din partea Parlamentului (Riksdag) pentru o cerere de aderare la NATO, a anunțat aceasta duminică, după ce partidul său, aflat la guvernare, a renunțat la opoziția de lungă durată față de aderare în urma invaziei Rusiei în Ucraina.

De asemenea, președintele Finlandei, Sauli Niinisto, a confirmat duminică că țara sa va solicita aderarea la alianța militară NATO, într-o schimbare politică istorică provocată de invazia Rusiei în Ucraina și întărind astfel declarația politică semnată joi împreună cu premierul Sanna Marin, alături de care a afirmat că țara sa trebuie să depună „fără întârziere cererea de aderare” la Alianța Nord-Atlantică.

NATO are în prezent 30 de state membre, dintre care 21 fac parte şi din Uniunea Europeană. Ţările membre ale UE care nu au aderat la Alianţa Nord-Atlantică sunt Austria, Cipru, Finlanda, Irlanda, Malta şi Suedia.

Finlanda și Suedia sunt state partenere ale NATO și participă cu regularitate la reuniunile Alianței Nord-Atlantice la nivelul miniștrilor de externe și ai apărării, precum și la summit-urile șefilor de stat și de guvern.

Semnarea unui protocol de aderare între Alianță și cele două țări nordice ar trebui ratificat de parlamentele tuturor celorlalte 30 de state NATO pentru ca Finlanda și Suedia să devină membri cu drepturi depline și să beneficieze de principiul apărării colective – articolul 5 din Tratatul de la Washington.

Continue Reading

SUA

UE și SUA, gata să își unească eforturile pentru a aborda potențialele perturbări asupra lanțului de aprovizionare cu semiconductori și pentru a combate dezinformarea rusă

Published

on

© Antony Blinken/ Twitter

Secretarul de stat american, Antony Blinken, a discutat cu omologul său francez, Jean-Yves Le Drian, la Paris, despre ”necesitatea urgentă de a face față insecurității alimentare globale, accentuată de invazia neprovocată a Rusiei în Ucraina”.

”Relația dintre Statele Unite și Uniunea Europeană se bazează pe o fundație a valorilor comune, inclusiv a guvernanței democratice, concurenței loiale bazate pe principiile pieței, statului de drept, respectării drepturilor omului și creșterii favorabile a incluziunii. Consiliul pentru comerț și tehnologie sprijină aceste valori”, a fost mesajul transmis de Blinken într-o postare pe Twitter, înainte de reuniunea consiliului mai sus amintit.

Potrivit unui comunicat al Departamentului de Stat, întâlnirea dintre acesta și Le Drian a reprezentat prilejul de a aborda și chestiunea eforturilor de ”a obține o revenire la punerea în aplicare a acordului nuclear cu Iranul”.

De altfel, această temă s-a aflat pe agenda dialogului dintre oficialul american cu ministrul german de externe, Annalena Baerbock, cu șefa diplomației britanice, Liz Truss și cu directorul general francez pentru afaceri politice și de securitate, Philippe Errera.

Conform unor oficiali ai Administrației Biden, Statele Unite și Uniunea Europeană urmează să anunțe astăzi o acțiune comună menită să identifice întreruperile în aprovizionarea cu semiconductori, precum și să contracareze dezinformarea rusă.

”Ne veți vedea anunțând abordări comune privind discuțiile tehnice în cadrul organismelor internaționale de stabilire a standardelor, un sistem de avertizare timpurie pentru a prevedea și a aborda mai bine potențialele perturbări ale lanțului de aprovizionare cu semiconductori, o abordare transatlantică a investițiilor în semiconductori, care vizează asigurarea securității aprovizionării prin consolidarea ecosistemelor și a investițiilor.  În timp ce atât Washingtonul, cât și Bruxelles-ul caută să încurajeze investițiile în semiconductori, facem acest lucru într-un mod coordonat și nu încurajăm pur și simplu o cursă a subvențiilor”, a menționat oficialul Casei Albe într-un comunicat al instituției menit să ofere mai multă claritate cu privire la reuniunea Consiliului pentru comerț și tehnologie.

Mai mult, UE și Statele Unite vor anunțat măsuri comune pentru combaterea dezinformării, cu precădere a celei ruse, inclusiv un ghid privind cele mai bune practici de securitate cibernetică pentru întreprinderile mici și mijlocii și un grup de lucru privind furnizorii de tehnologie.

”Vom anunța planurile de realizare a unui ghid SUA-UE privind cele mai bune practici în materie de securitate cibernetică pentru întreprinderile mici și mijlocii ale căror activități sunt afectate în mod disproporționat de amenințările cibernetice.  De asemenea, vom lansa un nou dialog axat pe climă și tehnologii curate privind evaluările gazelor cu efect de seră pe durata ciclului de viață, metodologiile privind achizițiile publice ecologice și vehiculele electrice”, a completat oficialul american.

Anul trecut, Uniunea Europeană și Statele Unite au lansat un dialog comun privind politica de concurență în domeniul concurenței în domeniul tehnologiei (TCPD), care se va concentra pe dezvoltarea unor abordări comune și pe consolidarea cooperării în materie de politică și de aplicare a legislației în domeniul concurenței în sectorul tehnologic.

Consiliul UE-SUA pentru comerț și tehnologie servește drept forum pentru ca Statele Unite și Uniunea Europeană să coordoneze abordările privind principalele aspecte comerciale, economice și tehnologice globale și să aprofundeze relațiile comerciale și economice transatlantice bazate pe valori democratice comune.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA7 mins ago

Cseke Attila: Peste 500 milioane de euro, accesate în prima oră de la lansarea apelurilor de proiecte pentru Fondul Local (PNRR)

U.E.22 mins ago

Înaltul Reprezentat al UE speră că ”opoziția unor membri” ai NATO față de aderarea Suediei și Finlandei ”va putea fi depășită”

NATO47 mins ago

Ministrul de externe al Estoniei consideră că aderarea Suediei și Finlandei la NATO ar spori securitatea regiunii baltice

NATO1 hour ago

Noul Concept Strategic al NATO pentru “o eră a competiției strategice”: SUA vor documentul centrat pe descurajarea Rusiei, România insistă pentru întărirea prezenței aliate pe flancul estic și la Marea Neagră

SUA1 hour ago

UE și SUA, gata să își unească eforturile pentru a aborda potențialele perturbări asupra lanțului de aprovizionare cu semiconductori și pentru a combate dezinformarea rusă

NATO2 hours ago

Aderarea la NATO: Turcia, nemulțumită de atitudinea „neconstructivă” a Suediei față de preocupările sale. O delegație a guvernului suedez va merge la Ankara pentru discuții

NATO2 hours ago

Germania afirmă că Moscova “a pus capăt unilateral” Actului Fondator NATO – Rusia. Alianța susține că “Ucraina poate câștiga războiul” declanșat de Putin

REPUBLICA MOLDOVA2 hours ago

Liderul PNL, Nicolae Ciucă, l-a felicitat pe președintele Parlamentului R. Moldova, Igor Grosu, pentru alegerea sa ca lider al Partidului Acțiune și Solidaritate

CONSILIUL UE3 hours ago

Reuniunea miniștrilor de externe din UE: Bogdan Aurescu va evidenția importanța relației transatlantice și a parteneriatului UE-Canada, mai ales în contextul provocărilor generate de războiul rus împotriva Ucrainei

NATO15 hours ago

Premierul suedez va cere luni sprijinul Parlamentului pentru aderarea la NATO: O candidatură comună cu Finlanda, „cel mai bun” lucru pentru Suedia și securitatea sa

NATO19 hours ago

Stoltenberg: Vom căuta modalități de a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la NATO

NATO19 hours ago

Stoltenberg: Am discutat cu ministrul de externe turc și mă aștept să dăm curs rapid cererii de aderare a Finlandei și Suediei. Intenția Turciei nu este de a bloca aderarea la NATO

INTERNAȚIONAL23 hours ago

Mai mult ajutor militar din partea SUA este în drum spre Ucraina, a anunțat șeful diplomației ucrainene după întâlnirea cu Antony Blinken

NATO24 hours ago

Secretarul general adjunct al NATO: Finlanda și Suedia sunt cei mai apropiați parteneri ai NATO. Vom găsi condițiile pentru un consens dacă decid să solicite aderarea

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

De la Hiroshima, primul oraș din istorie bombardat nuclear, șeful Consiliului European denunță “referirile rușinoase ale Rusiei la utilizarea armelor nucleare”

ROMÂNIA4 days ago

Klaus Iohannis: Inflația și prețurile la energie au o singură cauză, războiul lui Putin împotriva Ucrainei. Vinovat este Putin

MAREA BRITANIE6 days ago

Într-un moment de cotitură pentru monarhia britanică, prințul Charles a deschis o nouă sesiune a Parlamentului britanic în locul reginei Elisabeta a II-a

ROMÂNIA6 days ago

Nicolae Ciucă a cerut tuturor instituțiilor care gestionează implementarea PNRR continuarea dialogului cu experții europeni

REPUBLICA MOLDOVA6 days ago

De la Chișinău, secretarul general al ONU mulțumește R. Moldova pentru ”exemplul de umanitate” în criza refugiaților ucraineni

ROMÂNIA7 days ago

PNRR: Marcel Boloș se deplasează la Bruxelles pentru clarificări în vederea lansării celor 57 de apeluri din 69 existente în portofoliu

Team2Share

Trending