Connect with us

REPUBLICA MOLDOVA

Secretarul de stat Iulian Fota a efectuat o vizită la Chișinău ca parte a sprijinului României pentru aderarea R. Moldova la UE și gestionarea provocărilor energetice

Published

on

© Nicu Popescu/ Facebook

Secretarul de stat pentru afaceri strategice Iulian Fota a întreprins o vizită la Chișinău, Republica Moldova, în perioada 28-29 septembrie 2022, programul secretarului de stat român cuprinzând o primire la viceprim-ministrul, ministrul afacerilor externe și integrării europene al Republicii Moldova, Nicu Popescu, precum și consultări cu secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova, Veaceslav Dobîndă, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Totodată, au fost purtate discuții cu viceprim-ministrul pentru reintegrare, Oleg Serebrian, cu consilierul prezidențial Dorin Recean și cu secretarul general adjunct al Guvernului Republicii Moldova, Svetlana Țurcanu. Secretarul de stat Iulian Fota a avut, de asemenea, întrevederi cu reprezentanți ai Asociației Investitorilor din România în Republica Moldova (AIR) și cu directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Iulian Groza.

O temă de interes central a agendei discuțiilor a privit parcursul european al Republicii Moldova, cu accent asupra măsurilor întreprinse de Guvernul de la Chișinău pentru transpunerea în practică a obiectivelor cuprinse în Opinia Comisiei Europene din 17 iunie 2022, prin care a fost recomandată acordarea statutului de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană pentru Republica Moldova. Secretarul de stat român a evidențiat, în context, disponibilitatea deplină a României de a oferi în continuare asistență Republicii Moldova, în procesul complex de reformă în care s-au angajat autoritățile de la Chișinău.  

De asemenea, în cadrul consultărilor au fost analizate cele mai recente evoluții legate de situația de securitate regională, în contextul războiului de agresiune purtat de Rusia împotriva Ucrainei. Au fost abordate provocările multiple cu care se confruntă Republica Moldova pe acest fundal, îndeosebi în plan economic și energetic.

De asemenea, în planul asistenței acordate de România Republicii Moldova, au fost abordate teme precum implementarea Acordului privind asistența financiară nerambursabilă în valoare de 100 de milioane de euro și proiectele de dezvoltare promovate de Ministerul Afacerilor Externe de la București, îndeosebi în sprijinul reformelor în domeniul administrației întreprinse de autoritățile de la Chișinău. În plan sectorial, o temă importantă a fost reprezentată de măsurile susținute întreprinse de autoritățile de la București și Chișinău pentru identificarea celor mai bune soluții în vederea fluidizării traficului la frontieră.

În egală măsură, au fost discutate aspecte legate de oportunitățile pe care le oferă Platforma de Sprijin pentru Republica Moldova, care a fost creată la inițiativa ministrului afacerilor externe al României, alături de omologii din Germania și Franța. Secretarul de stat Iulian Fota a arătat, astfel, că România va continua să acorde un sprijin solid și multidimensional Republicii Moldova în vederea dezvoltării societății, a consolidării statului de drept, a rezilienței energetice și consolidării într-un ritm cât mai susținut a parcursului european.

O componentă importantă a discuțiilor purtate la Chișinău de către secretarul de stat Iulian Fota a fost, totodată, schimbul substanțial de opinii avut cu reprezentanții AIR, fiind punctate creșterea solidă a schimburilor comerciale între România și Republica Moldova, precum și modalitățile optime de valorificare a potențialului existent în planul relațiilor economice bilaterale.

Oficialul MAE a subliniat importanța consultării constante și substanțiale între mediul de afaceri și autoritățile de la Chișinău.

Nu în ultimul rând, a arătat că procesul de aderare la Uniunea Europeană este o temă prioritară, de egal interes pentru autorități, investitori și societate, context în care sunt necesare politici și practici economice dezvoltate în interes public.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

REPUBLICA MOLDOVA

Sondaj INSCOP: 78% dintre români sunt de acord să ajutăm cu gaze Republica Moldova

Published

on

© Ambasada României în Republica Moldova/ Facebook

Aproape 60%  dintre români sunt de acord ca țara noastră să ajute cu gaze țările membre, în vreme ce 78% agreează ideea de a ajuta cu gaze Republica Moldova, arată cel Barometrul Energetic, lansat miercuri de INSCOP Research, citat de Agerpres.

Peste două treimi dintre români (69,7%) consideră că preţurile la energie au crescut ca urmare a deciziilor greşite luate de autorităţile statului, în timp ce 28,2% consideră că scumpirile din energie vin ca urmare a evoluţiilor de pe pieţele internaţionale.

Totodată, 52% dintre români cred că măsurile de plafonare a facturilor sunt ineficiente, iar 43,1% spun că acestea sunt eficiente.

Peste 42% dintre intervievaţi sunt de acord că măsura de reducere a preţului carburanţilor cu 50 de bani pe litru s-a simţit în buzunarele şoferilor, în timp ce 52,8% nu sunt de acord cu această afirmaţie.

Energia verde se bucură de sprijinul consistent al populaţiei: 53% dintre români cred că energia regenerabilă poate fi o soluţie pentru a creşte independenţa energetică a ţării.

Datele sondajului au fost culese în perioada 13-22 noiembrie 2022, pe un eşantion de 1.174 de persoane şi are o eroare de 2,8%.

La începutul lunii decembrie,  România a început exportul de gaze către Republica Moldova prin conducta Iași-Ungheni, după ce țara noastră a asigurat 90% din necesarul de energie electrică al țării vecine

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

SUA: Maia Sandu și Volodimir Zelenski, printre laureații premiului Madeleine K. Albright pentru democrație decernat la Washington

Published

on

© NDI/ Twitter

Președinta Republicii Moldova Maia Sandu, președintele ucrainean Volodimir Zelenski, președinta Slovaciei Zuzana Caputova și prim-ministrul Lituaniei Ingrida Simonyte sunt laureații din acest an ai premiului Madeleine K. Albright pentru democrație, decernat marți la Washington, în cadrul unei gale organizate de National Democratic Institute (NDI).

Premiul Madeleine K. Albright pentru democrație, care poarte numele primei secretar de stat din istoria SUA, este cea mai înaltă distincție a NDI, acordată unei persoane sau organizații care a demonstrat un angajament față de democrație și drepturile omului. 

La gala desfășurată marți la Washington, la Galeria Națională de Portret din cadrul Smithsonian Institute, au participat în format fizic președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și premierul Lituaniei, Ingrida Simonyte, ceilalți doi laureați – președinții Ucrainei și Slovaciei – adresându-se audienței prin mesaje video.

 

“Nu-mi pot imagina oameni mai potriviți pentru a primi Premiul Madeleine K. Albright pentru Democrație decât cei premiați în acest an… fie că este vorba de Lituania, Slovacia, Moldova sau Ucraina, știm că în acest moment, astăzi este un moment urgent”, a declarat senatorul democrat Chris Coons din statul Delaware, unul dintre succesorii în Senatul american ai președintelui Joe Biden, fost senator de Delaware.

Potrivit NDI, Premiul Madeleine K. Albright pentru democrație este acordat unui destinatar care evocă angajamentul secretarului Albright față de valorile democratice. Acest premiu anual demonstrează recunoștința continuă a NDI față de leadership și viziune, prin recunoașterea liderilor globali care se ridică la apelul ei și susțin un viitor democratic.

Premiul a mai fost decernat fostului președinte cehoslovac Vaclav Havel, fostului președinte georgian Eduard Shevardnadze, dar și unor personalități importante din politica americană precum foștii președinți Jimmy Carter și Bill Clinton și fostul secretar de stat Hillary Clinton.

Acordarea acestui premiul președintei Republicii Moldova a fost salutată și de vicepreședinta SUA, Kamala Harris, care a primit-o pe Maia Sandu la Casa Albă, context în care Harris a asigurat-o pe lidera de la Chișinău de sprijinul Statelor Unite pentru calea integrării europene a R. Moldova.

Maia Sandu se află într-o vizită oficială la Washington, acolo unde a avut deja întrevederi cu mai mulți oficiali, printre care președinta Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi, administratoarea USAID, Samantha Power, secretara de stat pentru energie a SUA, Jennifer Granholm, membrii ai Comisiei pentru relații externe din Senatul SUA, cu comunitatea din diaspora și cu conducerea Fondului Monetar Internațional.

Susținând un discurs în cadrul Conferinței Internaționale Anticorupție de la Washington, Maia Sandu a făcut un nou apel la guvernele democratice să ofere asistență autorităților de la Chișinău în aducerea marilor corupți în fața justiției,

“Moldova este supusă unor atacuri hibride din partea Rusiei și grupărilor corupte susținătoare de Rusia, care se bucură de banii furați din Moldova. Avem nevoie de o transformare majoră în democrațiile stabilite pentru a ne asigura că hoții nu folosesc banii furați acolo. Nu mai adăpostiți fugari, deschideți-vă propriile investigații dacă vreți să ajutați serios Moldova”, a menționat președinta Republicii Moldova.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Vicepreședinta Kamala Harris o asigură pe Maia Sandu de sprijinul SUA în ”lupta împotriva corupției” și pentru ”securitatea energetică”

Published

on

Vicepreședinta Statelor Unite, Kamala Harris, a avut marți o întâlnire cu președinta Maia Sandu, față de care și-a exprimat aprecierea cu privire la ”progresele înregistrate de Republica Moldova în domeniul reformelor”, reiterând sprijinul SUA pentru ”securitate energetică și pentru dreptul la autoapărare”.

Potrivit unui comunicat al Casei Albe, Harris a felicitat-o pe Sandu pentru ”primirea Premiului Madeleine K. Albright pentru Democrație și a subliniat sprijinul ferm al SUA pentru angajamentul acesteia de a promova democrația și de a lupta împotriva corupției”.

Citiți și:
Maia Sandu, apel de la Washington către democrațiile lumii: Nu mai adăpostiți fugari, deschideți-vă propriile investigații dacă vreți să ajutați serios Moldova

Acestea au discutat, de asemenea, despre ”impactul pe care îl are războiul brutal al Rusiei împotriva Ucrainei asupra Moldovei, inclusiv despre eforturile Moldovei de a primi refugiații ucraineni”.

Aflată într-o vizită în Statele Unite, Maia Sandu a avut mai multe întrevederi cu oficiali american, printre aceștia aflându-se Samantha Power, administratoarea Agenției pentru Dezvoltare Internațională a SUA (USAID), Nancy Pelosi, președintele Camerei Reprezentanților din Congresul SUA, ambasadoarea SUA la ONU, Linda Thomas-Greenfield, și secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen.

”Am discutat despre provocările care ne așteaptă în această iarnă și despre modul în care instituțiile Statelor Unite și ONU ne pot ajuta mai mult în privința priorităților noastre imediate și pe termen mediu pentru a ne sprijini să ne consolidăm independența energetică”, a precizat președinta Republicii Moldova într-un mesaj publicat pe Twitter la finalul întâlnirii cu Linda Thomas-Greenfield.

”Am avut o întâlnire bună cu secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen. Am salutat decizia de a include pe lista de sancțiuni 21 de persoane și entități care au capturat și corupt instituțiile politice și economice din Republica Moldova”, a completat Maia Sandu pe aceeași rețea de socializare, făcând trimitere la decizia Statelor Unite de a-i sancționa, printre alții, pe oligarhii Vlad Plahotniuc și Ilan Șor pentru acțiuni de corupție sistemică.

Republica Moldova, care se învecinează cu Ucraina invadată de Rusia, traversează o criză energetică severă tradusă prin facturi la utilități al căror preț a crescut de zece ori în decursul unui an.

Pentru a veni în sprijin, la începutul lunii noiembrie, Statele Unite i-au oferit acestei țări fonduri al căror cuantum se ridică la 50 de milioane de dolari, completate ulterior de ajutorul oferit de Uniunea Europeană, prin președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a anunțat un pachet financiar de 250 de milioane de euro pentru Republica Moldova, defalcat în 200 de milioane de euro pentru securitate energetică și 50 de milioane de euro sub formă de sprijin bugetar.

Mai mult, la finalul Conferinței ministeriale a Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova, co-prezidată la mijlocul lunii noiembrie de ministrul Bogdan Aurescu, alături de omologii german și francez, Chișinăul a obținut angajamentele importante” din partea partenerilor și prietenilor săi. 

O materializare a acestui sprijin o constituie premiera înregistrată la începutul lunii decembrie, când România a început exportul de gaze către Republica Moldova prin conducta Iași-Ungheni, după ce țara noastră a asigurat 90% din necesarul de energie electrică al țării vecine. 

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA9 hours ago

MAE: Atitudinea „nejustificată și inamicală” a Austriei va avea „consecințe inevitabile” pentru relațiile bilaterale

U.E.9 hours ago

A fost adoptat programul ”Calea către deceniul digital”, esențial pentru transformarea digitală a UE până în 2030

PARLAMENTUL EUROPEAN14 hours ago

Președinta Parlamentului European cere Consiliului UE să găsească un compromis pentru aderarea României la Schengen: Sunt dezamăgită de amânarea aderării

ROMÂNIA15 hours ago

Klaus Iohannis, după ce Austria a blocat aderarea României la Schengen: Riscă să afecteze unitatea europeană. România merita un vot favorabil și nu ne vom opri până nu vom adera

POLITICĂ15 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă, după ce România a ratat aderarea la Schengen: Vom relua procesul și vom proteja în continuare frontierele externe ale UE. Regretăm și nu înțelegem poziția inflexibilă a Austriei

Dan Motreanu15 hours ago

Dan Motreanu, revoltat de blocarea intrării României în Schengen de către Austria: O ticăloșie care nu a avut la bază niciun argument logic

SCHENGEN16 hours ago

Comisarul european Ylva Johansson, către cetățenii români: Meritați să fiți în Schengen! Împart dezamăgirea cu voi, iar aderarea României va rămâne prioritatea mea

Vasile Blaga16 hours ago

Vasile Blaga: Dacă cineva iese în câștig din poziția Austriei, iese Putin, pentru că va crea frustrare și în România și în Bulgaria

ROMÂNIA16 hours ago

Marcel Ciolacu: Opoziția nedreaptă a Austriei față de intrarea României în Schengen este un cadou gratuit de Crăciun pentru Putin. Viena s-a decuplat de Europa

Eugen Tomac17 hours ago

Eugen Tomac, după ce România a fost respinsă pentru aderarea la Schengen: Este cea mai mare umilință de când suntem membri UE

ROMÂNIA17 hours ago

Austria și Olanda au votat împotriva aderării Bulgariei și României la spațiul Schengen. Aderarea Croației de la 1 ianuarie 2023, aprobată

Rareș Bogdan20 hours ago

Rareș Bogdan i-a subliniat cancelarului Austriei prezența puternică a mediului de afaceri austriac în România și posibilitatea unei crize la nivel european prin opoziția la aderarea la spațiul Schengen

SCHENGEN21 hours ago

Consiliul JAI: Austria sfidează apelul Comisiei Europene și reafirmă că va vota împotriva aderării României la Schengen

COMISIA EUROPEANA22 hours ago

UE intensifică presiunea asupra Rusiei cu un al nouălea pachet de sancțiuni. Măsurile vizează figuri-cheie în atacurile din Ucraina și sectoarele bancar, energetic și tehnologic

SCHENGEN23 hours ago

Ministrul de interne, înainte de un Consiliu JAI istoric pentru România: Mandatul meu este clar, voi solicita vot pentru aderarea României la Schengen

ROMÂNIA2 days ago

Nicolae Ciucă anunță că România va cere joi un vot pentru aderarea la Schengen: Toate statele ne susțin, cu excepția Austriei. Mergem până la capăt, starea de incertitudine nu mai poate continua

ROMÂNIA4 days ago

Virgil Popescu dă asigurări: România a devenit independentă de țițeiul rusesc, astfel că embargoul nu va afecta țara noastră

NATO7 days ago

Ucraina nu va primi încă sisteme de apărare aeriană Patriot din partea NATO. Stoltenberg: Trebuie să ne asigurăm că sistemele furnizate deja pot funcționa

NATO1 week ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO1 week ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

Team2Share

Trending