Connect with us

NATO

Secretarul general NATO avertizează: Criza COVID-19 nu înlătură celelalte provocări de securitate. Rusia își menține prezența militară aproape de granițele aliaților, inclusiv la Marea Neagră

Published

on

© NATO

NATO trebuie să acţioneze pentru ca actuala criză sanitară reprezentată de pandemia de coronavirus să nu devină o criză de securitate, a reafirmat marţi secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, într-o conferinţă de presă virtuală desfăşurată la Bruxelles în ajunul unei videoconferințe extraordinare a miniştrilor apărării, care va aborda răspunsul Alianţei la pandemia de coronavirus, dar și menținerea posturii NATO de descurajare și apărare în mijlocul acestei crize.

“Dezinformarea în jurul COVID-19 este o provocare mare. Miniștrii vor discuta ce pot face mai mulți aliați pentru a contracara narațiunile false și dăunătoare cu adevărul. Aceștia vor discuta, de asemenea, modul în care NATO ne menține descurajarea și apărarea, precum și misiunile și operațiunile noastre din întreaga lume în timpul pandemiei”, a spus înaltul oficial aliat.

Întrebat în acest context de CaleaEuropeană.ro despre comportamentul militar și acțiunile de dezinformare ale Rusiei în raport cu flancul estic al Alianței și cu regiunea Mării Negre în timpul acestei pandemii, Stoltenberg a răspuns: “Rusia își menține prezența militară aproape de granițele aliaților NATO, inclusiv la Marea Neagră”.

“Rusia susține separatiștii din estul Ucrainei, vedem creșterea prezenței sale militare semnificative în Ucraina și vedem prezența lor navală în Marea Neagră. Acestea sunt parte a provocărilor de securitate cu care ne confruntăm. Ne confruntam cu ele înainte de criza COVID-19 și ne confruntăm cu ele în timpul acestei crize și mă aștept ca ele să continue și după ce această criză se va fi încheiat. Acest lucru subliniază faptul că NATO trebuie ofere sprijin pentru eforturile civile în combaterea COVID-19, dar în același timp să livreze ceea ce este responsabilitatea noastră principală, anume protejarea tuturor aliaților. Exact asta facem. Ne-am extins prezența în regiunea Mării Negru, la nivel terestru, prin prezența adaptată în România, dar și la nivel maritim și aerian și lucrăm îndeaproape cu țările partenere din Marea Neagră precum Georgia și Ucraina” a detaliat Jens Stoltenberg.

Trebuie să înțelegem că criza coronavirusului ne afectează pe toți, dar ea nu înlătură provocările de securitate cu care ne confruntam și înainte. De aceea, când miniștrii apărării se vor reuni mâine, vor aborda menținerea posturii noastre militare pentru apărare și descurajare în mijlocul crizei coronavirusului“, a argumentat secretarul general.

Miniștrii apărării NATO se vor întâlni miercuri, 15 aprilie 2020, într-o videoconferință securizată extraordonară pentru a discuta răspunsul Alianței la criza COVID-19.

Pe lângă asigurarea siguranței trupelor și personalului aliat, NATO coordonează sprijinul militar al aliaților ca răspuns la pandemie.

Încă de la începutul acestei crize, capabilitățile strategice ale NATO asigură transportul în timp util al proviziilor critice din întreaga lume pentru aliați. Sute de tone de echipamente medicale au fost donate și livrate, iar aliații împărtășesc expertiza medicală și capacități spitalicești. În această privință, Jens Stoltenberg a exemplificat sprijinul oferit de aliați precum Cehia, Ungaria, Norvegia, Slovenia sau SUA pentru Macedonia de Nord, sprijinul Turciei pentru Italia, Spania și Marea Britanie sau sprijinul Luxemburgului și al Germaniei pentru Spania.

De asemenea, secretarul general aliat a amintit că forțele militare americane în Europa au fost însărcinate să sprijine eforturile civile ale autorităților în lupta împotriva acestei pandemii.

Reamintim, în acest context, că secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a salutat în urmă cu două săptămâni eforturile României în combaterea crizei coronavirusului și faptul că România a utilizat Capabilitatea de Transport Aerian Strategic a NATO pentru a transporta echipament medical de protecție din Coreea de Sud.

De altfel, România a fost primul stat aliat care a utilizat Capabilitatea de Transport Aerian Strategic a NATO pentru a transporta echipament medical.

În cadrul videoconferinței, miniștrii Apărării vor decide ce mai poate face NATO pentru a ajuta la salvarea de vieți, după ce, în urmă cu două săptămâni, miniștrii de externe din cele 30 de țări membre ale NATO l-au desemnat pe generalul Tod Wolters, comandantul suprem al Forțelor NATO în Europa, să coordoneze sprijinul militar necesar pentru a combate criza coronavirusului și să identifice căi rapide în spațiul aerian al Europei pentru zboruri militare care să transporte materiale medicale.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Pentagon: SUA vor să aloce 130,5 milioane de dolari în modernizarea Bazei de la Câmpia Turzii, cea mai mare investiție militară americană în Europa pentru anul 2021

Published

on

© US Air Force/ Facebook

SUA urmează să investească 130,5 milioane de dolari în modernizarea Bazei Aeriene de la Câmpia Turzii, în ceea ce va reprezenta cea mai mare investiție într-un proiect militar american în Europa pentru anul 2021, informează publicația americană Stars and Stripes, citând un document oficial al Pentagonului și al Forțelor Aeriene ale SUA.

Publicația face referire la Actul de Autorizare a Apărării Naţionale pentru 2021 (The National Defense Authorization Act for 2021), anume bugetul Pentagonului pentru anul fiscal următor.

Potrivit propunerii de buget a Pentagonului, aflată în dezbatere în comisiile Congresului, SUA vor investi 130,5 milioane de euro pentru modernizarea Bazei Aeriene de la Câmpia Turzii în cadrul bugetului alocat Inițiativei pentru Descurajare Europeană, care a fost lansată în iunie 2014 ca urmare a anexării peninsulei Crimeea de către Federația Rusă.

Forțele Aeriene ale SUA au solicitat o modernizare majoră a bazei, iar proiectul prevede construirea de piste de aterizare pentru avioane cargo, un depozit de combustibil, un hangar pentru avioane și alte facilități necesare unui număr crescut de avioane.

“Baza aeriană Campia Turzii este una dintre principalele surse pentru Comandamentul European al SUA și pentru capacitatea componentelor sale de a răspunde la un mediu de securitate european în plină evoluție”, a argumentat US Air Force în solicitarea bugetară pentru 2021.

Propunerea de buget înaintată de Pentagon cuprinde și alte investiții în bazele militare din Europa: 59 milioane de dolari în baza  navală din Rota Spania, 36 milioane de dolari pentru baza aeriană din Ramstein din Germania și 25 de milioane de dolari în baza aeriană Spangdahlem, tot din Germania.

Astfel, investiția de la Câmpia Turzii va fi cea mai mare din Europa, indiferent că este vorba despre investiții în capabilități navale sau aeriene.

Anunțul acestei investiții vine și în contextul în care România și SUA au marcat recent 140 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice, iar sâmbătă, 11 iulie, cele două state aliate aniversează 23 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic bilateral.

Amintim că anul trecut Comitetul executiv româno-american de la nivelul MApN și al Departamentului Apărării din SUA au discutat despre planurile de extindere a Bazelor de la Câmpia Turzii și de la Mihail Kogălniceanu. Totodată, la începutul acestui an, SUA au desfășurat la Baza de la Câmpia Turzii tipul de dronă MQ-9 Reaper ca parte a eforturilor de consolidare a capacităţilor de apărare colectivă şi pentru a spori securitatea regională. 

De altfel, România și-a asumat în noua sa Strategie Națională de Apărare a Țării 2020-2024, aprobată luna trecută de Parlament, obiectivul sporirii prezenței militare americane pe teritoriul țării noastre și la Marea Neagră.

Continue Reading

NATO

Ungaria va suplimenta bugetul apărării pentru anul 2021, ajungând la 1,66% din PIB, mai aproape de obiectivul de 2% din PIB pentru apărare, stabilit în cadrul NATO

Published

on

© Viktor Orban/ Facebook

Ministrul ungar al apărării, Tibor Benko, a anunțat că bugetul militar al Ungariei va continua să crească în 2021 pentru a ajunge la 1,66% din PIB, ajungând astfel mai aproape de obiectivul de 2% din Produsul Intern Brut pentru apărare, prevăzut de NATO, informează MTI, citat de Agerpres.

Oficialul maghiar a completat că în bugetul central, aprobat vineri de parlamentul ungar, este alocată suma de 778 de miliarde de forinți (2,2 miliarde de euro) în scopuri de apărare pentru anul 2021, cu 162 de miliarde de forinți mai mult decât pentru anul curent.

Din această sumă, 25%-30% vor fi distribuiți către modernizarea armatei, a precizat Benko. În același timp, vor continua achizițiile pentru dotarea forțelor, iar în scrută vreme Ungaria va primi un prim lot de tancuri de luptă Leopard, a mai spus ministrul apărării de la Budapesta.

Un prim lot de 12 tancuri Leopard 2 A4HU urmează să sosească în această vară la baza aeriană de la Tata (nordul Ungariei). Tancurile, produse de compania germană Krauss-Maffei Wegmann (KMW), au fost luate în leasing pentru antrenament până la sosirea unui nou lot de tancuri avansate de tip A7, în 2023, a precizat pentru Magyar Nemzet comandantul unităţii de blindate de la Tata, Gabor Lorincz.

Acesta a completat că tanchiștii vor începe antrenamentul în septembrie, în Austria, urmând să continue antrenamentele în Germania și Ungaria.

Tancurile Leopard fac parte din programul de dezvoltare militară al Ungariei numit Zrinyi 2026, a mai explicat Lorincz.

Nouă dintre cele 29 de state ale NATO – SUA, Bulgaria, Grecia, Marea Britanie, Estonia, România, Lituania, Letonia și Polonia  – au atins deja obiectivul stabilit în cadrul Alianţei de a consacra apărării 2% din PIB, iar majoritatea au planuri de a atinge acest obiectiv până în 2024, a precizat Jens Stoltenberg.

În egală măsură, un număr record de 16 state aliate vor respecta și principiul alocării a minim 20% din bugetul național al apărării pentru înzestrare militare, între ele numărându-se și România.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Franța se retrage din operațiunea NATO din Marea Mediterană din cauza tensiunilor cu Turcia. Ambasadorul turc la Paris afirmă că NATO nu ar putea exista fără Turcia

Published

on

© NATO

Ministerul francez al apărării a anunţat miercuri retragerea temporară a Franţei din operaţiunea de securitate maritimă a NATO în Mediterana, “Sea Guardian”, până când va primi din partea Alianţei un răspuns solicitărilor sale legate de fricţiunile cu Turcia.

”Nu ni se pare normal să menţinem mijloace într-o operaţiune menită, printre alte sarcini, să controleze respectarea embargoului cu aliaţi care nu-l respectă”, a explicat Parisul, făcând referire la Turcia, informează AFP, potrivit Agerpres.

Franţa a cerut NATO în special ”ca aliaţii să-şi reafirme solemn ataşamentul şi angajamentul faţă de respectarea embargoului” asupra armelor în Libia şi stabilirea unui mecanism mai precis de conciliere în cadrul Alianţei.

Politico Europe notează că ambasadorul Franței la NATO, Muriel Domenach, i-a trimis o scrisoare secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, în care a făcut patru solicitări pentru a clarifica rolul operațiunii “Sea Guardian”, inclusiv cooperarea acesteia cu o misiune a Uniunii Europene care execută punerea în aplicare a embargoului ONU asupra traficului de arme către Libia.

De asemenea, ambasadorul Turciei în Franța a spus că NATO nu ar putea exista fără Turcia într-o audiere a sa în Comisia pentru Afaceri Externe şi Apărare a Senatului francez, în contextul unei escaladări puternice a tensiunilor între Paris şi Ankara și în care diplomatul turc a trebuit să răspundă la acuzații precum “imperalismul lui Erdogan” care pune în pericol “prezența Turciei în NATO”.

Alianţa Nord-Atlantică a iniţiat recent o investigaţie în cazul unui incident produs în Marea Mediterană, în largul Libiei, între nave militare din Turcia şi Franţa, a anunţat secretarul general al NATO. Cu acea ocazie, președinția franceză a spus că “turcii se comportă într-un mod inacceptabil, instrumentalizând NATO, şi Franţa nu îi poate lăsa să facă asta”.

Emmanuel Macron a acuzat deja Ankara pe 22 iunie că face un “joc periculos” în Libia, în care identifica o nouă dovadă a “morţii cerebrale” a NATOAnul trecut, liderul francez a folosit această sintagmă privind moartea cerebrală a Alianței, întrebuințându-se de exemplul comportamentului Turciei în Siria și în Libia.

Turcia a acuzat marţi Franţa, prin vocea ministrului de externe Mevlut Cavusoglu, că are în Libia o abordare “distructivă” şi că încearcă să consolideze prezenţa Rusiei în această ţară sfâşiată de un război civil ce durează din anul 2011.

Reacţia Ankarei vine la o zi după o ieşire virulentă a preşedintelui francez Emmanuel Macron, care a acuzat Turcia că are o “responsabilitate istorică şi criminală” în conflictul libian.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending