Connect with us

IRAN

Iran – Israel în pericol de război iminent

Published

on

Tensiunea creşte în Orientul mijlociu.  Iniţierea unui război între Israel  şi Iran a devenit pericol iminent. Israel face presiuni asupra ONU să tragă o linie roşie clară pentru a împiedica Iranul să continue dezvoltarea armelor nucleare. Dacă Iran va vrea să evite un război, atunci nu va trece de această linie.

Potrivit prim-ministrului israelian, Benjamin Netanyahu, „ nu se pune problema dacă Iran va obţine bomba nucleară, ci stagiul la care îl putem opri”, a declarat acesta pe 27 septembrie fiind citat de CNN. Această afirmaţie a venit ca reacţie la declaraţia liderului iranian Mahmoud Ahmadinejad că statul pe care îl reprezintă nu va fi influenţat nici de ameninţările Israelului, nici de presiunea Statelor Unite ale Americii să abandoneze planurile de dezvoltare nucleară.

În cadrul ultimei întâlniri ale Adunării Generale a ONU, SUA a confirmat sprijinul său Israelului. „Aşa cum a precizat prim-ministrul, SUA şi Israel au acelaşi obiectiv, să prevină Iranul să dobândească armă nucleară”, a spus purtătorul de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate, Tommy Vietor. Declaraţia nu a rămas decât la nivel declarativ, în cursul întâlnirii de săptămâna trecută dintre Clinton şi Netanyahu cele două părţi au convenit să continue cooperarea strânsă şi consultarea în vederea atingerii obiectivului comun. [1] Angajamentul puterii americane este cât se poate de clar având în vedere că pe data de 15 septembrie SUA şi Marea Britanie au trimis o armată navală considerabil de numeroasă în Strâmtoarea Ormuz.

Strâmtoarea Ormuz este de interes strategic pentru importatorii de petrol, întrucât 40% din exportul mondial străbate această regiune.  Bazându-se pe ameninţările Iranului, liderii occidentali sunt de părere că Teheran-ul va riposta la orice atac minând sau blocând accesul la acestă rută de transport. Dacă va fi  luată acestă măsură, economiile Statelor Unite, a UE şi a Japoniei vor fi puternic afectate.

Nave de război din 30 de state s-au strâns în acestă regiune a Golfului Persic pentru un exerciţiu militar. Deşi pare a avea loc ca reacţie la pericolul de război iminent, purtătorul de cuvânt al flotei Fifth Fleet din Bahrain a SUA, locotenentul Greg Raelson, a declarat că „acest exerciţiu internaţional de măsuri şi tactici împotriva minelor nu se desfăşoară ca reacţie la niciun pericol ori ameninţare”, citat de Al Arabiya. [2] Însă având în vedere că numărul navelor prezente este mult mai mare decât în anii anteriori, este mai degrabă o formă de avertizare şi o demonstraţie a capabilităţilor militare cu care ar putea să se confrunte Iranul în cazul escaladării conflictului. Obiectivul principal cel mai probabil este să se pregătească pentru orice atac preventiv (aşa numit „preemptive”) sau de ripostă venit din partea Iranului prin exerciţii militare zilnice până când se stabilizeaza situaţia. Printre acestea se numără tactici de a dărâma blocada iraniană, având ca arsenal 12 nave de luptă incluzând nave lansatoare de rachete balistice, trei portavioane US Nimitz cărând mai multe avioane decât deţine întreaga flotă iraniană, mii de puşcaşi marini americani şi forţe speciale şi nu numai. Potrivit experţilor în domeniul apărării chiar dacă Iran s-ar putea să nu aibă tehnologie militară  de ultimă oră, ar putea să iniţieze o serie de atacuri asupra navelor din regiune care să aibă un impact major Acest lucru ar fi posibil dacă ar folosi mini-submarine, nave rapide de atac, mine şi rachete anti-navă.

Această demonstraţie de forţă a dat curs unei competiţii de capabilităţi, Iran înscriindu-se la rândul lui în cursa înarmării. Acest avertisment şi intensificarea arsenalului  militar în regiune a determinat Iranul să se confrunte cu dilema securităţii şi să îşi ia măsuri de apărare. Astfel că luna viitoare Teheran-ul va desfăşura un exerciţiu militar de mare amploare pentru a demonstra puterilor oponente că îţi poate apăra instalaţiile nucleare împotriva oricărui bombardament aerian. Portivit comandantului de la baza de apărare aeriană Khatam al-Anbiya, generalul Farzad Esmaili, acest test este menit să identifice posibilele vulnerabilităţi şi să încerce tactici noi. [3]

Mulţi decidenţi politici din administraţia prezidenţială a lui Obama cred că Israel va iniţia un atac preventiv (US preemtive) înaintea finalizării alegerilor pentru postul de conducere a SUA. Ceea ce le-a alimentat decisiv acestă părere este declaraţia din 27 septembrie a lui Netanyahu potrivit căreia Israel nu mai este dispus să aştepte. „Cei din comunitatea internaţională care refuză să tragă Iranului linii roşii nu au dreptul moral de a trasa linii roşii Israelului”.Cu toate acestea, SUA a declarat ceste pregătită să înfrunte orice tentativă a Iranului de a bloca strâmtoarea Ormuz sau de a dezvolta arme nucleare. SUA probabil nu s-a implicat mai mult în acest datorită campaniei electorale. Alegerile prezidenţiale se vor desfîşura în noiembrie, si obama nu vrea sa ii asume responsabilitatea unui razboi ce s-ar putea dovedi neproductiv in ochii opiniei publice, pentru că i-ar scădea şansele la un al doilea mandat.

Tensiunea a atins un punct fierbinte instabil la începutul acestui an când Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) a făcut public rezultatul ultimelor investigaţii care atestă că Iran purifică uraniu peste nivelul de 20%, materie care poate fi utilizată pentru dezvoltarea armelor de distrugere în masă. Rezultatele relevate pe 15 februarie a.c. demonstrează „prezenţa unor particule al căror nivel de purificare atinge 27%”, conform raportului AIEA. Motivul principal al înăspririi sistemului de penalizare de către comunitatea internaţională este acordul verbal încheiat în urma negocierilor în format „5+1” ( însumând SUA, China, Rusia, Marea Britanie, Franţa şi Germania) precum că limita maximă admisă este de  20%. Cu toate acestea, Iran a declarat că purifică uraniu sub pragul maxim admis, iar producţia este doar parte a unui program nuclear strict civil Ce are drept scop generarea de electricitate fără a mai face apel la resursele petroliere [4]. Însă, deşi, neagă aceste acuzaţii, nu numai că nu dovedeşte contrariul, dar  a şi blocat complet accesul experţilor AIEA pentru a desfăşura investigaţii la centralele nucleare operaţionale timp de patru ani. Mai mult decât atât, în luna iulie centrala nucleară de la Bulsehr a fost programată să atingă capacitatea de 100% pentru lunile următoare. [5]

Aceste evenimente au intensificat sentimentul de insecuritate al Israelului care a început să facă presiuni şi mai mari asupra SUA, mobilizând acesta să înăsprească sancţiunile. Pe 12 iulie administraţia Obama a decis să impună penalizări adiţionale tuturor companiilor şi persoanelor implicate în programul nuclear al Iranului. Nici UE nu s-a arătat mai prejos. De la 1 iulie a interzis complet toate importurile petrolifere din Iran, care până la acel moment fusese al şaselea cel mai mare furnizor de petrol al Uniunii. Mai mult decât atât, UE a îngheţat toate activele bancare ale Băncii Centrale iraniene. Această măsură a avut un impact puternic asupra economiei, exporturile petrolifere scăzând cu aproape 40%. Sancţiunile nu au avut însă efectul scontat, Iran adoptând mai degrabă o atitudine defensivă. A ameninţat că va închide Strâmtoarea Ormuz, vitală pentru transportul vapoarelor în Golful Persic, şi a desfăşurat teste pentru rachete în vederea transmiterii unui avertisment SUA, Israel şi UE [6].

Secretarul de stat al SUA, Leon Panetta, a avertizat Iranul „că va fi tras la răspundere pentru orice dereglare a transportului în regiune (…) Orice încercare a Teheranului de a exercita control asupra strâmtorii va fi combătută prin forţă armată”, citat de The Telegraph. [7]Aceste declaraţii laolaltă cu navele de război adunate în regiune în contextul ameninţărilor crescânde dintre Israel şi Iran denotă posibilitatea reală de începere a unui război. Fie că statele aliate desfăşoară acest exerciţiu ca o mişcare de descurajare, fie ca o necesitate în eventualitatea escaladării tensiunii, ceea ce este clar este că tensiunea a atins cote periculoase, iar aceste flote sunt un prim pion pe tabla de şah a conflictului.

Maria Sabina LAZĂR

[1] Michael Martinez, “Netanyahu asks U.N. to draw ‘red line’ on Iran’s nuclear bomb plans”, CNN, 28 septembrie 2012, http://edition.cnn.com/2012/09/27/world/new-york-unga/index.html?hpt=hp_t3

[2] Natasha Baker, „Defense experts downplay UK, U.S. deployment near Strait of Hormuz”, Al Arabiya, 12 septembrie 2012, http://english.alarabiya.net/articles/2012/09/16/238425.html

[3] Michael Martinez, “Netanyahu asks U.N. to draw ‘red line’ on Iran’s nuclear bomb plans”, CNN, 28 septembrie 2012, http://edition.cnn.com/2012/09/27/world/new-york-unga/index.html?hpt=hp_t3

[4] „Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică: Iranul purifică uraniu peste nivelul de 20%, materie care poate fi utilizată la arme atomice”, Mediafax.ro, 25 mai 2012, http://www.mediafax.ro/externe/agentia-internationala-pentru-energie-atomica-iranul-purifica-uraniu-peste-nivelul-de-20-materie-care-poate-fi-utilizata-la-arme-atomice-9670929

[5] Valeriy Melnikov, „Bushehr Nuclear Plant to Run at Full Capacity in August”, Ria Novosti, 19 iulie 2012, http://en.rian.ru/world/20120719/174683900.html

[6] Artin Afhami, „Iran Says It Is Building a Nuclear-Powered Submarine”, The New zork Times, 12 iunie 2012, http://www.nytimes.com/2012/06/13/world/middleeast/iran-says-it-is-building-a-nuclear-powered-submarine.html?_r=1

[7] Sean Rayment,” Armada of international naval power massing in the Gulf as Israel prepares an Iran strike”, The Telegraph, 15 septembrie 2012

 

Sursa: Center for European Policy Evaluation

Foto: ro.wikipedia.org

IRAN

Statele Unite solicită Iranului ”să revină rapid la masa negocierilor” privind dosarul nuclear: Acest proces nu poate continua la nesfârşit

Published

on

© U.S. Department of State/ Flickr

Statele Unite au solicitat joi noului președinte iranian, Ebrahim Raissi, să revină ”rapid” la negocierile privind dosarul nuclear iranian, suspendate în ultimele săptămâni, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Pentru noi, aceasta este o prioritate urgentă”, a declarat presei purtătorul de cuvânt al diplomaţiei americane, Ned Price. ”Acest proces nu poate continua la nesfârşit”, a precizat acesta, refuzând totuşi să dea un ultimatum.

”Cerem Iranului să revină rapid la masa negocierilor pentru a încerca să ne încheiem activitatea”, a spus Ned Price.

”Mesajul nostru către preşedintele Raissi este acelaşi cu mesajul către predecesorul său. Sperăm că Iranul va profita acum de oportunitatea de a găsi soluţii diplomatice”, a adăugat oficialul american.

Noul președinte iranian, ultraconsevator, a depus jurământul joi în fața Paralementului, arătându-și deschiderea ”oricărui plan diplomatic” pentru ridicarea sancțiunilor care subminează economia țării, în vreme ce a atras atenția că Iranul nu va ceda în fața ”presiunii și a sancțiunilor”.

Preşedintele SUA, Joe Biden, a afirmat că este pregătit să revină la acordul din 2015 menit să împiedice Teheranul să se doteze cu bombă atomică, acord din care predecesorul său Donald Trump a retras Statele Unite, cu condiţia ca Iranul să respecte din nou restricţiile asupra programului său nuclear.

Pentru a salva acest acord, Washingtonul va trebui să ridice sancţiunile împotriva Iranului suspendate în 2015, dar restabilite în timpul administraţiei Trump.

Puțin probabil ca acest lucru să se întâmple, în contextul în care Iranul și-a manifestat intenția sa de a începe îmbogățirea uraniului cu puritate de 60%, gest calificat de Statele Unite ca fiind unul ”provocator”.

Uniunea Europeană și-a exprimat recent speranța că Teheranul şi marile puteri ale lumii încă pot ajunge la o înţelegere pentru a reanima acordul din 2015 asupra programului nuclear iranian, în contextul schimbării conducerii. 

Acordul nuclear cu Iranul, din care Statele Unite, sub președinția Trump, s-au retras unilateral în 2018, a fost semnat în 2015 la Viena, de Grupul P5+1 din care fac parte marile puteri (China, Franța, Rusia, Marea Britanie și Germania), după negocieri care au durat un deceniu.

Printre prevederile acordului se număra și obligația asumată de Iran de a permite timp de 25 de ani controale extinse ale programului său nuclear din partea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), în schimbul relaxării sancțiunilor internaționale.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

SUA califică drept ”provocator” anunțul Iranului privind îmbogățirea uraniului cu 60%: Pune sub semnul întrebării seriozitatea Teheranului în ceea ce priveşte discuţiile despre acordul nuclear

Published

on

© US Department of State/ Flickr

Secretarul de stat american, Antony Blinken, a calificat miercuri anunțul Iranului cu privire la intenția sa de a începe îmbogățirea uraniului cu puritate de 60% ca fiind ”provocator”, afirmând că această decizie ridică semne de întrebare cu privire la seriozitatea cu care Teheranul abordează negocierile nucleare de la Viena, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Iranul a precizat că va îmbogăți uraniu cu 60%, un pas importat spre 90% cât este necesar pentru utilizarea sa în scopuri militare, de la nivelul de 20% atins până în prezent, ca răspuns la ceea ce susține că a fost un act de saborate a instalației sale nucleare cheie de la Natanz din partea Israelului.

”Luăm foarte în serios anunţul provocator al intenţiei de a începe îmbogăţirea uraniului cu 60%”, a declarat Blinken într-o conferinţă de presă la sediul NATO din Bruxelles.

”Trebuie să vă spun că pasul acesta pune sub semnul întrebării seriozitatea Iranului în ceea ce priveşte discuţiile nucleare, aşa cum subliniază imperativul revenirii la respectarea comună a a JCPOA (Planul Comun şi Cuprinzător de Acţiune)”, a declarat Blinken, referindu-se la acronimul sub care este cunoscut acordul nuclear.

După o primă sesiune de discuţii, săptămâna trecută, negocierile urmează să fie reluate joi la Viena, în Austria, în încercarea de a readuce SUA în acordul internaţional asupra programului nuclear iranian, convingând în acelaşi timp Teheranul să revină la respectarea angajamentelor pe care le-a abandonat.

La finalul primelor negocieri de la Viena cu Iranul, la care SUA nu participă direct, americanii au declarat că au făcut propuneri ”foarte serioase” şi că se aşteaptă la o oarecare ”reciprocitate” din partea Republicii Islamice.

Continue Reading

IRAN

Iranul suspendă cooperarea cu UE în mai multe domenii privind drepturile omului după ce Bruxelles-ul a adăugat opt persoane și trei entități pe lista de sancțiuni

Published

on

© multimedia.europarl.europa.eu

Teheranul a condamnat ”ferm” luni seara noile sancțiuni anunțate de Uniunea Europeană împotriva a opt responsabili iranieni și a anunțat ca răspuns ruperea ”oricărui dialog asupra drepturilor omului” cu UE și ”cooperarea rezultată din acest dialog”, anunță France Presse, citat de Agerpres.

”Trebuie desigur să respingem astfel de acţiuni din partea celor care pretind în mod fals că sunt campionii drepturilor omului, aceia care, din motive politice, nu doar că au rămas tăcuţi în faţa încălcării drepturilor poporului iranian sub regimul sancţiunilor ilegale impuse de Statele Unite, dar au şi cooperat cu acestea”, a declarat purtătorul de cuvânt al diplomaţiei iraniene, Saeed Khatibzadeh, într-un comunicat.

Acestea fiind spuse, Iranul ”suspendă orice dialog cu privire la drepturile omului cu UE și orice cooperare care rezultă din acest dialog în special în materie de terorism, lupta împotriva traficului de droguri şi refugiaţi”, a adăugat reprezentantul diplomaţiei iraniene.

Reacția Teheranului apare în contextul în care Uniunea Europeană a decis luni să prelungească până la 13 aprilie 2022 măsurile sale restrictive ca răspuns la încălcări grave ale drepturilor omului în Iran.

Potrivit unui comunicat al Consiliului Uniunii Europene, aceste măsuri constau într-o interdicție de călătorie și o înghețare a activelor, precum și o interdicție privind exporturile către Iran de echipamente care ar putea fi utilizate pentru represiune internă și de echipamente pentru monitorizarea telecomunicațiilor.

În plus, li se interzice cetățenilor și întreprinderilor din UE să pună fonduri la dispoziția persoanelor și entităților incluse pe listă.

În egală măsură, Consiliul Uniunii Europene a adăugat opt persoane și trei entități pe lista de sancțiuni respectivă, având în vedere rolul acestora în reacția violentă la demonstrațiile din noiembrie 2019 din Iran, lista cuprinzând în prezent un total de 89 de persoane și 4 entități.

Anunțul apare în contextul în care negocierile privind acordul nuclear cu Iranul au fost reluate la Viena, în Austria, în încercarea de a readuce SUA în acordul internaţional asupra programului nuclear iranian, convingând în acelaşi timp Teheranul să revină la respectarea angajamentelor pe care le-a abandonat.

Ministrul german de externe, Heiko Maas, a declarat luni că ”nu va fi simplu”, punctând în același timp că spiritul discuțiilor este unul ”constructiv”.

În egală măsură, acesta a precizat că ”ceea ce auzim despre Teheran în acest moment nu este o contribuţie pozitivă (la negocieri), în special recentele evoluţii privind Natanz”, a declarat Maas în timpul unei conferinţe de presă la Berlin.

Uniunea Europeană a respins orice tentativă de subminare a discuțiilor aflate în desfășurate la Viena pe tema acordului nuclear cu Iranul și a solicitat clarificări cu privire la incidentul produs duminică la uzina de îmbogățire a uraniului de la Natanz (centrul Iranului).

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Dan Motreanu13 hours ago

Ziua mondială a alimentației. Dan Motreanu, vicepreședintele Comisiei pentru siguranță alimentară din PE: FAO cheamă toate guvernele să adopte politici noi care să încurajeze producția durabilă de alimente

POLITICĂ13 hours ago

Președintele PMP: Agențiile Standard & Poor’s și Moody’s nu laudă Guvernul, iar ratingul stabil nu se datorează unor politici deștepte

U.E.15 hours ago

Armin Laschet își asumă ”responsabilitatea” pentru ”rezultatul amar” obținut de conservatori în alegerile federale: Trebuie să ne pregătim să intrăm în opoziție

ROMÂNIA16 hours ago

Standard & Poor’s şi Moody’s au reconfirmat ratingul de țară al României, cu perspectivă stabilă. Florin Cîțu: Atestă că în ”România merită să investești”

Corina Crețu18 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu face apel la ”o guvernare coerentă, îndreptată către cetățean”: ”România pierde zilnic 20 de milioane de euro, bani europeni”

SUA19 hours ago

UE dorește să întoarcă pagina în criza submarinelor. Josep Borrell: Nu o să fim masochişti. Să depăşim problemele şi să privim spre viitor

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI19 hours ago

Eurodeputatul Mircea Hava: Europa are nevoie, mai mult ca niciodată, să se poată baza pe propria industria farmaceutică

U.E.20 hours ago

Angela Merkel consideră că UE trebuie să-și rezolve problemele cu Polonia și Ungaria prin discuții, nu la tribunal: Trebuie să încercăm întotdeauna să găsim un compromis

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI20 hours ago

Eurodeputatul Vlad Nistor a discutat cu ambasadorul Tunisiei în România despre ”situația politică extrem de complicată de la Tunis”: Prelungirea acesteia va avea ”efecte nefaste asupra relației” cu UE

Eugen Tomac21 hours ago

Eugen Tomac lansează un concurs pentru tinerii din România și Republica Moldova, invitându-i să își exprime viziunea privind viitorul Europei

ROMÂNIA16 hours ago

Standard & Poor’s şi Moody’s au reconfirmat ratingul de țară al României, cu perspectivă stabilă. Florin Cîțu: Atestă că în ”România merită să investești”

ROMÂNIA2 days ago

Viitorul Spital Regional Brașov va avea 31 secții, 26 de săli de operație, 972 paturi și va fi inaugurat în 2028, arată concluziile studiului BERD

ROMÂNIA2 days ago

Octavian Oprea anunță că ADR lucrează la Sistemul național de interoperabilitate: Instituțiile publice nu vor mai solicita cetățeanului o informație pe care o altă instituție o deține

ROMÂNIA2 days ago

Florinel Chiș, director executiv ARMO: Cifra de afaceri din comerțul electronic din România se va situa în jurul a 6,9 mld. de euro în 2021

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII2 days ago

Guvernul a aprobat memorandumul privind contractarea unui împrumut de 300 de milioane de euro de la BEI pentru construirea Spitalului Regional Cluj

Cristian Bușoi3 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită Comisiei Europene ca statele UE să poată folosi pentru plafonarea și subvenționarea prețurilor la energie fondurile neutilizate din exercițiul 2014-2020

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 days ago

Comisarul european pentru energie, interpelat de Marian-Jean Marinescu în Comisia ITRE din PE: Care va fi necesarul de energie în 2030 dacă prevederile pachetului ”Fit for 55%” rămân neschimbate

ROMÂNIA3 days ago

Asociația Română a Magazinelor Online organizează vineri a doua ediție a Zilei Naționale a Comerțului Electronic (LIVE, 15 octombrie, ora 10:15)

Dragoș Pîslaru4 days ago

Dragoș Pîslaru: Tinerii și copiii pot beneficia de investiții pentru viitorul lor în valoare de 40 miliarde de euro prin intermediul celor 25 de PNRR-uri

Dragoș Pîslaru5 days ago

Dragoș Pîslaru, apel către Autoritatea Europeană a Muncii: Muncitorii nu trebuie să mai fie supuși practicilor de sclavie modernă!

Team2Share

Trending