Connect with us

RUSIA

Vladimir Putin: Sistemul antiracheta al NATO este o amenintare pentru capacitatile nucleare ruse

Published

on

Sistemul antirachetă al NATO care va fi instalat în ţări europene riscă să neutralizeze potenţialul nuclear strategic al Rusiei, afirmă preşedintele rus, Vladimir Putin, citat de pagina online a RIA Novosti, potrivit Gandul.info.

“Am spus în mai multe rânduri că noi considerăm o ameninţare eforturile partenerilor noştri de instalare a unor sisteme de acest fel. Aceste eforturi pot anula potenţialul balistic nuclear”, declară Putin, adăugând că există riscul erodării echilibrului strategic în lume.

“Suntem obligaţi să luăm măsuri de retorsiune”, a spus Putin.

Sursa: Gandul.info
Foto:  wikipedia.org

RUSIA

UE consideră ”provocatoare” decizia Gazprom de a limita furnizarea de gaze naturale în pofida majorării cererii și demarează o analiză privind livrările de energie

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Decizia Gazprom de a limita furnizarea în pofida majorării cererii este ”provocatoare”, fapt pentru care autoritățile de reglementare au decis să examineze livrările de energie, inclusiv ale acestei companii ruse, a precizat joi Margrethe Vestager, informează Bloomberg şi Reuters, citate de Agerpres.

Daneza, de obicei foarte discretă, a oferit o rară perspectivă asupra modului în care gândește cu privire la ceea ce pare a fi un caz cu încărcătură politică, sugerând că Moscova pare să manipuleze piața energetică, detașând trupe la granița cu Ucraina.

”Este într-adevăr provocator că o companie limitează oferta având în vedere creșterea cererii”, a explicat acesta, potrivit Politico Europe.

”Am trimis chestionare unui număr de furnizori de energie în acest domeniu. Avem o mulţime de răspunsuri dar încă aşteptăm altele, inclusiv de la Gazprom. Aşteptăm cu nerăbdare informaţiile de la ei pentru a face progrese în analiza noastră”, a afirmat oficialul UE la o conferinţă de presă.

Compania rusă a declarat pentru Politico că este ”în contact cu Comisia Europeană”.

Un alt dosar ce vizează un comportament anticoncurențial îi va da bătăi de cap președintelui Vladimir Putin. Deși Gazprom a scăpat de o amendă din partea Comisiei Europene într-o confruntare juridică în 2018, aceasta a fost forțată să își schimbe strategia de ”divide et impera” (n.r. dezbină și cucerește) și i s-a interzis să fragmenteze piața prin practicarea unor prețuri eterogene pentru consumatorii europeni.

Pe lângă presiunea sporită din partea autorităților europene pentru aplicarea legilor concurenței, Înaltul Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, a insistat, de asemenea, asupra faptului că speranțele Rusiei de a transporta gaz direct în Germania prin conducta Nord Stream 2 depind și de comportamentul său în Ucraina.

”Cu siguranță, funcționarea acestei infrastructuri va depinde și de evoluția evenimentelor din Ucraina și de atitudinea Rusiei”, a menționat acesta, adăugând că viitorul gazoductului –  care ar trebui să fie aprobat de autoritățile de reglementare germane în cursul acestui an – ”este cu siguranță legat de situația militară din Ucraina”.

Germania încearcă să decupleze Nord Stream 2 de posibile sancțiuni împotriva Rusiei în cazul unui nou atac împotriva Ucrainei, Berlinul reiterând joi, prin vocea ministrului său al apărării, Christine Lambrecht, că acesta este un proiect comercial care nu trebuie legat de acțiunile politice.

Încercând să explice creșterea prețurilor la gaze, șeful Agenţiei Internaţionale a Energiei a arătat cu degetul către Gazprom.

”Credem că există dovezi ale încordării de pe piaţa europeană a gazelor din cauza acţiunilor Rusiei. Aş atrage atenţia că fluxurile scăzute de gaze ruseşti din prezent către Europa coincid cu tensiunile geopolitice accentuate privind Ucraina”, a declarat Birol, care este de părere că ”Rusia ar putea majora livrările spre Europa cu cel puţin o treime – acesta este mesajul cheie”.

Birol a explicat că ţările europene, inclusiv Marea Britanie, trebuie să se pregătească de viitoare crize, asigurându-şi capacităţi suplimentare de stocare a gazelor pentru a reduce influenţa oricărei ţări pe piaţă în momentele tensionate.

Rusia este răspunzătoare pentru aproximativ 40% din gazele naturale ale UE și a susținut mult timp că este un furnizor stabil și previzibil, dar acest lucru devine din ce în ce mai greu de crezut, pe măsură ce SUA, NATO și UE devin din ce în ce mai alarmate de trupele ruse comasate la granița Ucrainei și solicitările răsunătoare ale Kremlinului prin care urmărește să remodeleze arhitectura de securitate a Europei.

Senatul american a dezbătut joi un proiect de sancțiuni prezentat de republicani ce vizează Nord Stream 2, o măsură care a eșuat.

Mai mulţi senatori democraţi de prim rang au dezvăluit miercuri un alt proiect de lege vizând pedepsirea preşedintelui rus Vladimir Putin în cazul în care Rusia invadează Ucraina.

Textul, sprijinit de Casa Albă, încurajează mai ales Statele Unite ”să ia în considerare toate măsurile disponibile şi adecvate” pentru a se asigura că Nord Stream 2, descris ca ”un instrument de influenţă rău intenţionată al Federaţiei Ruse”, nu devine operaţional.

Continue Reading

NATO

Președintele Estoniei face apel la consolidarea prezenței NATO pe teritoriul țării sale, ca măsură prevenită față de Rusia: ”Dacă te uiți în istorie, există surprize”

Published

on

© Alar Karis/ Twitter

Președintele Estoniei, Alar Karis, a solicitat o creștere a numărului de efective NATO în țara sa, pe fondul intensificării acțiunilor agresive ale Rusiei pe flancul estic al Europei.

Într-o declarație pentru Politico Europe în urma discuțiilor cu secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, Karis și-a exprimat profunda îngrijorare față de comasarea, de către Moscova, a trupelor ruse la granița cu Ucraina, apreciind că NATO ar trebui să acționeze cu celeritate pentru a-și spori apărarea.

”Vrem mai multe trupe NATO în Estonia. Avem nevoie de o prezență sporită pentru a ne asigura că nu vom fi atacați”, dar doar pentru ”scopuri defensive”, a menționat președintele Estoniei, care a salutat recenta decizie a Danemarcei de a-și crește prezența militară în Lituania prin trimiterea a patru avioane F-16 și a unei fregate.

Tema securității europene a fost abordată de Stoltenberg și cu președintele lituanian, Gitanas Nauseda, pe care l-a asigurat într-o convorbire telefonică că Alianța Nord-Atlantică ”este întotdeauna pregătită să facă ceea ce este necesar pentru a-și apăra aliații”.

Întrebat dacă are temeri că Moscova va invada Estonia, Karis a adoptat un ton prudent.

”Nu se știe niciodată. Dacă te uiți în urmă, în istorie, există surprize. De fiecare dată când apare o astfel de situație – ca acum în Ucraina – apar întrebări de acest gen”, a explicat președintele estonian.

După ce Rusia a anexat Peninsula ucraineană Crimeea, în 2014, NATO a desfășurat trupe în Estonia, Lituania, Letonia și Polonia, fiecare dintre acestea găzduind peste 1000 de militari.

Discuțiile dintre Occident și Rusia au debutat luni într-o atmosferă tensionată, în urma cărora Statele Unite au specificat cu fermitate că resping propunerile de securitate ale Moscovei, pe care le-au calificat drept inacceptabile, dovadă a unei poziții coordonate între aliați, și au anunțat că nu vor precupeți niciun angajament pentru a-și consolida ”prezența NATO în statele aliate din prima linie și să sporească asistența defensivă pentru Ucraina” dacă Rusia alege ”calea unui nou conflict”.

De altfel, consolidarea flancului estic reprezintă unul dintre obiectivele de politică externă a României, enunțate de președintele Klaus Iohannis în discursul anual susținut în fața ambasadorilor acreditați la București.

Mesaje similare au fost transmise și de Jens Stoltenberg după reuniunea Consiliului NATO-Rusia, care a reafirmat ”politica ușilor deschise a NATO și dreptul fiecărei țări de a-și alege propriile acorduri de securitate”, respingând astfel solicitările Moscovei, ce dorește, printre altele, retragerea forțelor din estul Alianței și garanții că aceasta nu va mai accepta niciun nou membru.

Ministrul francez de externe, Jean-Yves Le Drian, a cărui țară deține președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, a criticat aceste cereri, considerându-le o încercare de reconstituire a ”blocurilor, zonelor de influență”, punctând că europenii își doresc să promoveze o ”strategie Helsinki II” de destindere pentru securitatea pe continent, contrariul ”Ialtei II”.

În  cea de-a treia rundă a discuțiilor, desfășurate sub auspiciile Organizaţiei pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), Statele Unite au respins ”șantajul” Rusiei, care amenință cu acțiuni în lipsa unui ”răspuns constructiv” din partea Occidentului asupra cererilor sale privind securitatea europeană, printre acestea aflându-se inclusiv desfăşurarea unei infrastructuri militare în Cuba şi Venezuela, potrivit mențiunilor ministrului adjunct de externe rus Serghei Riabkov. 

Între timp, la Brest, Franța, a început o reuniune a miniștrilor apărării și de externe ai statelor membre ale Uniunii Europene pentru a discuta “subiecte fundamentale pentru consolidarea suveranității europene pe scena internațională”.

Prin vocea ministrului Bogdan Aurescu România propune pregătirea în avans a unor sancțiuni UE la adresa Rusiei pentru menținerea arhitecturii de securitate a Europei.

Martor al unei coordonări transatlantice pe acest dosar stă proiectul de lege pregătit de senatorii americani din Partidul Democrat al președintelui Joe Biden, care sancțiuni împotriva Rusiei și lui Vladimir Putin personal în cazul în care Moscova va recurge la o ofensivă militară împotriva Ucrainei

 

Continue Reading

RUSIA

SUA avertizează că nu vor tolera sferele de influență și nu vor limita dreptul suveran al națiunilor de a-și alege alianțele

Published

on

© Michael Carpenter, United States Ambassador to the Organization for Security and Cooperation in Europe/Twitter

SUA au avertizat că nu vor tolera sferele de influență și nu vor limita dreptul suveran al națiunilor de a-și alege alianțele, a transmis, joi, Michael Carpenter, ambasadorul american la Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE).

Delegații din cele 57 state membre ale OSCE s-au reunit joi la Viena, pentru a media un dialog mai strâns între Rusia, Statele Unite și aliații săi europeni în contextul crizei de securitate tot mai acute de la granița cu Ucraina și al riscurilor ridicate de Moscova asupra arhitecturii de securitate din Europa. 

Polonia a dat startul lucrărilor avertizând că „riscul de război în zona OSCE este acum mai mare ca niciodată în ultimii 30 de ani”, a declarat ministrul de externe Zbigniew Rau în fața delegaților reuniți în capitala austriacă. Rau a vorbit la lansarea președinției de un an a țării sale în cadrul organizației de securitate.

Carpenter a salutat propunerea Poloniei de a folosi OSCE ca for pentru desfășurarea unei discuții revitalizate privind securitatea europeană, în contextul în care „acțiunile neprovocate ale Rusiei față de Ucraina reprezintă o provocare imediată și urgentă la adresa păcii și securității în regiunea OSCE”. De asemenea, diplomatul american a subliniat că SUA preferă o cale diplomatică pentru a discuta modalități de consolidare a securității în conformitate cu principiile și angajamentele fundamentale, inclusiv respectul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a statelor participante, inviolabilitatea frontierelor reciproce și neutilizarea sau amenințarea cu forța.

„Ne-am angajat să ne exprimăm îngrijorarea sinceră cu privire la acțiunile Rusiei, în special amenințările acesteia împotriva Ucrainei, dar și să căutăm domenii în care am putea avea interese comune cu Rusia. Suntem implicați într-o discuție în cadrul dialogului bilateral SUA-Rusia privind stabilitatea strategică. Ne-am reîntâlnit ieri în cadrul Consiliului NATO-Rusia. Și suntem pregătiți să începem să dialogăm aici, în cadrul OSCE. Venim pregătiți pentru o discuție serioasă, chiar dacă – sau poate, tocmai pentru că – considerăm că acțiunile recente ale Rusiei în Ucraina și presupusa anexare a Crimeei sunt în mod inerent periculoase și destabilizatoare. Prezența militară nedorită a Rusiei pe teritoriul Georgiei și al Republicii Moldova continuă să contrazică principiile fundamentale. Avem dorința și preferința de a recurge la diplomație și la dezescaladare, pe baza discuțiilor purtate aici și în alte locuri în această săptămână. Numai în cadrul OSCE putem sta împreună la aceeași masă, cu toate cele 57 de voci ale statelor participante egale”, a transmis Michael Carpenter.

Însă, reprezentantul american a avertizat că SUA vor respinge șantajul Rusiei, nu vor tolera sferele de influență sau limitarea dreptului suveran al națiunilor de a-și alege alianțele, dar nici nu vor da curs cerințelor de securitate ale Moscovei în detrimentul altor state.

„Permiteți-mi, de asemenea, să fiu clar cu privire la un lucru: în timp ce ne pregătim pentru un dialog deschis cu privire la modul de consolidare a securității în beneficiul tuturor, trebuie să respingem în mod decisiv șantajul și să nu permitem niciodată ca agresiunea și amenințările să fie recompensate. Trebuie să ne apărăm cu hotărâre, nu să ne diluăm principiile și angajamentele fundamentale. Există multe subiecte pe care le putem și ar trebui să le discutăm și trebuie să ascultăm fiecare voce din jurul acestei mese. Trebuie să căutăm neîncetat soluții viabile. Dar nu trebuie să acceptăm niciodată ignorarea sau erodarea principiilor noastre fundamentale. Aceasta înseamnă că nu vom tolera sferele de influență deschise sau tacite, nu vom limita dreptul suveran al națiunilor de a-și alege propriile alianțe, nu vom privilegia cerințele de securitate ale unui stat în detrimentul celor ale altuia”, a subliniat Michael Carpenter. 

Totodată, diplomatul american a mai precizat că SUA sunt pregătite „să ne apucăm de treabă”, fiind nevoie de o discuție serioasă despre ceea ce putem face pentru a reduce insecuritatea și a construi încrederea”.

La rândul său, ambasadorul rus la OSCE, Alexander Lukaşevici, a declarat în timpul reuniunii de vineri că Rusia va acţiona pentru a-şi apăra securitatea naţională, în lipsa unui răspuns pozitiv al Occidentului la cererile ei privind arhitectura de securitate europeană, relatează Agerpres.

„Dacă nu primim un răspuns constructiv la propunerile noastre într-un timp rezonabil şi comportamentul agresiv faţă de Rusia continuă, va trebui să luăm măsurile necesare pentru a asigura echilibrul strategic şi a elimina ameninţările inacceptabile la adresa securităţii noastre”, a transmis pe Twitter misiunea Rusiei la OSCE.

De asemenea, Kremlinul a avertizat joi că Rusia va răspunde în consecință în cazul adoptării de către SUA a unor sancţiuni împotriva preşedintelui rus Vladimir Putin, măsura fiind considerată „scandaloasă” fiind îndreptată împotriva unui șef de stat. De asemenea, Kremlinul consideră că măsura ar echivala cu ruperea relațiilor dintre Rusia și SUA, relatează Agerpres.

Un grup de senatori democraţi de rang înalt au prezentat miercuri un nou pachet de sancţiuni care îl vizează inclusiv pe preşedintele Vladimir Putin şi prevede acordarea unui ajutor financiar Kievului în cazul unei invazii ruse în Ucraina.

Legea intitulată „Apărarea suveranităţii Ucrainei” prevede sancţiuni împotriva şefului statului rus, premierului Mihail Mişustin, unor înalţi responsabili militari şi mai multor entităţi din sectorul bancar rus.

Anunţul acestui proiect de sancţiuni „extrem de negativ”, potrivit Kremlinului, a intervenit înaintea reuniunii, la Viena, a Consiliului permanent al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), a treia şi ultimă etapă a eforturilor diplomatice intense vizând dezamorsarea riscului unui conflict în Ucraina.

Occidentul acuză Rusia că a masat tancuri, artilerie și aproximativ 100.000 de soldați la granița de est a Ucrainei cu intenția de a invada această țară, a cărei integritate teritorială a fost deja violată prin ocuparea Peninsulei Crimeea de către forțele ruse în 2014. 

Citiți și Președinția poloneză a OSCE avertizează în privința riscului de război în Europa, care este „mai mare ca niciodată în ultimii 30 de ani”

Însă, Kremlinul insistă că desfășurarea militară este un răspuns la ceea ce consideră a fi o prezență tot mai mare a NATO în Europa de Est, și anume unitățile de luptă ale Alianței în Polonia și în republicile baltice Estonia, Letonia și Lituania. 

La 17 decembrie, Ministerul rus de Externe a publicat două proiecte de acorduri care prezintă un set de „garanții de securitate” pe care Kremlinul le cere de la SUA și de la NATO, inclusiv încetarea oricărei extinderi suplimentare a NATO și un angajament din partea Alianței de a nu desfășura trupe suplimentare în țări în care nu erau deja prezente forțe terestre ale NATO înainte de 1997. Printre acestea se numără Polonia, Ungaria, Republica Cehă și statele baltice, care sunt toate membre ale Alianței.

De asemenea, Rusia dorește ca NATO să anuleze o promisiune din 2008 potrivit căreia Ucraina ar putea într-o zi să se alăture alianței militare.

„Pentru noi este absolut obligatoriu să ne asigurăm că Ucraina nu va deveni niciodată membru al NATO”, a declarat ministrul adjunct de externe al Rusiei, Serghei Ryabkov, după discuții bilaterale cu SUA la Geneva, la începutul acestei săptămâni.

Discuțiile de joi au loc în mijlocul unei săptămâni de diplomație intensă între Occident și Rusia, care a debutat luni într-o atmosferă tensionată, în urma cărora Statele Unite au specificat cu fermitate că resping propunerile de securitate ale Moscovei, pe care le-au calificat drept inacceptabile, dovadă a unei poziții coordonate între aliați, și au anunțat că nu vor ezita să-și asume vreun angajament pentru a-și consolida „prezența NATO în statele aliate din prima linie și să sporească asistența defensivă pentru Ucraina” dacă Rusia alege „calea unui nou conflict”.

De asemenea, Statele Unite și partenerii europeni au avertizat Rusia că o „nouă agresiune” împotriva Ucrainei va fi contracarată cu „măsuri rapide, severe și coordonate”, după seria de întrevederi avută de secretarul de stat adjunct al SUA, Wendy Sherman,  cu oficiali europeni după discuțiile cu omologul rus, desfășurate la Geneva, dar și după reuniunea Consiliului NATO-Rusia, care au vizat securitatea europeană.

De altfel, la finalul unei întâlniri a Consiliului NATO-Rusia, secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, a reafirmat „politica ușilor deschise a NATO și dreptul fiecărei țări de a-și alege propriile acorduri de securitate”, respingând astfel solicitările Moscovei, care dorește, printre altele, retragerea forțelor din estul Alianței și garanții că aceasta nu va mai accepta niciun nou membru.

Mai mult, consolidarea flancului estic reprezintă unul dintre obiectivele de politică externă a României, enunțate de președintele Klaus Iohannis în discursul anual susținut în fața ambasadorilor acreditați la București.

Dialogul va continua joi în cadrul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) pe fundal sonor de arme folosite în exercițiile militare demarate de Moscova în apropiere de Ucraina și Belarus, la care participă trei mii de soldați.

În paralel, la Brest, Franța, va începe o reuniune a miniștrilor apărării și de externe ai statelor membre ale Uniunii Europene pentru a discuta “subiecte fundamentale pentru consolidarea suveranității europene pe scena internațională”.

Prin vocea ministrului Bogdan Aurescu, România va pleda pentru întărirea parteneriatelor UE-SUA și UE-NATO în descurajarea Rusiei.

 

Continue Reading

Facebook

U.E.26 mins ago

CE a adoptat cel de-al doilea program de lucru EU4Health. Statele Membre vor avea la dispoziție în 2022 peste 835 de mil. de euro pentru a construi o UE a Sănătății

INTERNAȚIONAL3 hours ago

UE și SUA pledează pentru un ”front transatlantic puternic și unit” în fața inițiativei Rusiei de a reconstrui sfere de influență în Europa

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Ucraina | Secretarul de stat american, convorbire cu șeful diplomației UE: O nouă agresiune rusă va fi întâmpinată cu ”consecințe rapide, severe și coordonate”

PARLAMENTUL EUROPEAN21 hours ago

Manfred Weber, liderul Grupului PPE din PE, își exprimă susținerea pentru candidatura lui Silvio Berlusconi la președinția Italiei

MCV23 hours ago

Ministerul Justiției va ”coopera transparent și sincer” cu Comisia Europeană pentru atingerea obiectivelor din cadrul MCV. Ce plan și-a propus Ministerul

ROMÂNIA1 day ago

Președintele Klaus Iohannis: Izvor al drepturilor și libertăților, cultura contribuie la consolidarea proiectului european

ROMÂNIA1 day ago

Premierul Nicolae Ciucă: Cultura românească, demnă de a sta fără complexe alături de marile culturi

CONSILIUL UE1 day ago

Ministrul Bogdan Aurescu susține continuarea coordonării cu SUA sau țări din Asia care împărtășesc aceleași valori și obiective cu România

ROMÂNIA2 days ago

Remus Pricopie, rectorul SNSPA: “Dezechilibrul de gen afectează calitatea guvernării”

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, mesaj pentru Asociația Română a Băncilor: Avem nevoie de un parteneriat real, care să valorifice potențialul de dezvoltare economică a României

SUA2 days ago

SUA sunt pregătite atât pentru discuții, cât și pentru represalii față de Rusia, nefiind clar că Moscova a decis „în mod categoric” să întreprindă o acțiune militară în Ucraina

NATO4 days ago

Klaus Iohannis reafirmă obiectivul creșterii prezenței militare SUA în România în contextul tensiunilor cu Rusia: Punerea sub semnul întrebării a arhitecturii de securitate europene este inacceptabilă

ROMÂNIA4 days ago

Klaus Iohannis: Finalizarea aderării României la Spaţiul Schengen este “deosebit de importantă”. Finalizarea MCV, o altă prioritate majoră

FONDURI EUROPENE2 weeks ago

Premierul Nicolae Ciucă va prelua monitorizarea operaționalizării PNRR: La începutul lui 2022 urmează să intre în contul statului încă 1,9 miliarde de euro, prefinanțare din împrumutul acordat României

ROMÂNIA3 weeks ago

Guvernul lucrează la un plan de acțiune din bani europeni care să transforme România într-un lider regional pentru dezvoltare durabilă până în 2030

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă, prima întâlnire cu reprezentanții AmCham România: Stimularea investițiilor străine și atragerea de fonduri europene prin PNRR și CFM, soluții pentru prosperitate și bunăstare

ROMÂNIA3 weeks ago

Prim-ministrul Nicolae Ciucă, mesaj de Crăciun: Să ne gândim la sănătatea noastră și a celor din jur, cel mai frumos dar pe care îl putem oferi celorlalți

ROMÂNIA3 weeks ago

Klaus Iohannis, mesaj de Crăciun: La finalul unui an foarte dificil, să ne reîntoarcem la semnificațiile acestei sărbători

NATO4 weeks ago

Nicolae Ciucă, la NATO: Actuala comasare de trupe rusești este nejustificată. Confirmă nevoia de a întări acţiunile de descurajare a ameninţărilor şi de apărare pe flancul estic şi la Marea Neagră

COMISIA EUROPEANA4 weeks ago

Ursula von der Leyen, după întâlnirea cu Nicolae Ciucă: Europa, recunoscătoare solidarității României. Comisia Europeană, gata să sprijine creșterea ratei de vaccinare în România

Advertisement

Team2Share

Trending