Uniunea Europeană ar trebui să reintroducă taxe vamale asupra produselor agricole ucrainene dacă afluxul acestor produse, ce împinge în jos preţurile pe pieţele UE, nu poate fi oprit prin alte mijloace, afirmă premierii din Bulgaria, Polonia, România, Slovacia şi Ungaria într-o scrisoare transmisă vineri preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, relatează Reuters, potrivit Agerpres.

După ce UE a suspendat taxele la import, contingentele şi celelalte măsuri de apărare comercială aplicabile exporturilor ucrainene către blocul comunitar, ca măsură de sprijin pentru Ucraina şi economia acesteia în contextul agresiunii ruse, amploarea pătrunderii produselor ucrainene, inclusiv cereale, seminţe oleaginoase, carne de pasăre şi zahăr, este “fără precedent”, notează în scrisoare premierii Poloniei, României, Slovaciei, Ungariei și președintele Bulgariei.

Ucraina, unul dintre primii exportatori mondiali de cereale, şi-a văzut porturile de la Marea Neagră blocate după lansarea invaziei ruse în februarie 2022 şi a fost nevoită să găsească rute alternative pentru exportul cerealelor, prin Polonia şi România. Însă, în urma blocajelor logistice, mari cantităţi de cereale ucrainene, care sunt mai ieftine decât cele produse în UE, au rămas pe pieţele statelor central şi est-europene, astfel că, prin scăderea preţurilor, au afectat fermierii locali.

În scrisoarea transmisă preşedintei Comisiei Europene, cei cinci premieri propun mai multe măsuri pentru limitarea distorsiunilor pe piaţă provocate de importurile ucrainene, adăugând că, dacă acestea nu vor da rezultate, ar trebui reintroduse tarife şi cote.

“Să sprijinim Ucraina, dar s-o facem în mod inteligent şi, mai presus de orice, să punem interesele ţării şi ale fermierilor polonezi pe primul loc”, a scris pe Twitter premierul polonez Mateusz Morawiecki.

Let’s support Ukraine, but let’s do so wisely and, above all, let’s put the interest of the country and Polish farmers first!
🇵🇱🇷🇴🇸🇰🇧🇬🇭🇺✉️🇪🇺 The whole letter of 5 leaders➡️ https://t.co/uIeZmOXVrZ

— Mateusz Morawiecki (@MorawieckiM) March 31, 2023

Printre măsurile propuse în scrisoarea preluată de Reuters de pe website-ul guvernului polonez, este sugerată o soluţie comună între UE şi Programul Alimentar Mondial, care să asigure că cerealele ucrainene exportate nu rămân pe pieţele statelor UE.

De asemenea, şefii guvernelor celor cinci state central şi est-europene reiterează că este nevoie de suplimentarea fondurilor pentru ajutorarea fermierilor afectaţi şi de o dezvoltare mai rapidă a infrastructurii de transport pentru a ajuta astfel transportul bunurilor exportate din Ucraina.

Citiți și Premierii Ciucă și Morawiecki au deschis Forumul Economic România – Polonia: Cele două țări vor discuta “pe aceeași voce” cu Comisia Europeană pentru ca fermierii să nu mai fie afectați de exporturile ucrainene

Cei cinci premieri mai propun o revizuire a legislaţiei privind exporturile agricole pentru reglementarea volumului şi direcţiei afluxului de produse agricole.

Comisia Europeană a propus pe 23 februarie prelungirea cu un an a suspendării taxelor la import, a contingentelor şi a măsurilor de apărare comercială (cunoscute sub denumirea de “măsuri comerciale autonome”) aplicabile exporturilor ucrainene către Uniunea Europeană.

Prelungirea suspendării taxelor vamale şi a altor măsuri comerciale în cazul produselor ucrainene se adaugă altor iniţiative ale UE de susţinere a economiei ucrainene, în special aşa-numitele “drumuri de solidaritate” pentru exportul cerealelor ucrainene pe căi terestre.

Având însă în vedere creşterea semnificativă, în 2022, a importurilor anumitor produse agricole provenind din Ucraina în UE, executivul comunitar a inclus în propunerea sa un mecanism rapid de salvgardare pentru protejarea pieţei interne a UE, în caz că acesta este necesar.

Acest mecanism va permite, la iniţiativa unui stat membru al UE sau a Comisiei, reintroducerea taxelor vamale pentru un produs ucrainean dacă importul acestuia are un efect advers asupra pieţei europene a produselor similare sau direct concurenţiale.

Comisia Europeană a anunţat săptămâna trecută că doreşte să recurgă la o rezervă de criză pentru a sprijini fermierii din Polonia, România şi Bulgaria, destabilizaţi de afluxul de importuri agricole ucrainene sub liberalizarea temporară a comerţului Ucrainei cu UE ca metodă de sprijin după invazia ţării de către Rusia. Acest sprijin de 56,3 milioane de euro, finanţat din rezerva Politicii Agricole Comune (PAC), prevede alocări de 29,5 milioane de euro Poloniei, 16,75 milioane Bulgariei şi 10,05 milioane României, autorizând cele trei ţări să dubleze aceste sume prin ajutoare de stat.

Președintele Klaus Iohannis a solicitat Comisiei Europene să reanalizeze nivelul sprijinului financiar acordat fermierilor români, el criticând abordarea “ultra-birocratică” care pune sub semnul întrebării buna-credință a Comisiei Europene cu privire la compensațiile de 10 milioane de euro acordare României pentru fermierii români afectați de importurile de grâne ucrainene. Drept reacție, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a asigurat că executivul european va analiza creșterea sumelor acordate drept compensație pentru fermierii din țările UE afectați de importurile de cereale ucrainene și și-a exprimat recunoștința pentru eforturile României în acest sens.

Astăzi se împlinesc 82 de ani de la tragicul eveniment de pe 1 aprilie 1941 când 3.000 de români din nordul Bucovinei, locuitori ai satelor de pe valea Siretului, au încercat să se refugieze din Uniunea Sovietică în România, dar au fost secerați de grănicerii sovietici la Fântâna Albă, un episod negru din istoria națională care este numit și „Katyn-ul românesc”.

1 aprilie 1941 – ziua Paștelui în acel an de război – rămâne data la care mii de oameni din mai multe sate din Valea Siretului și-au abondonat casele, gospodăriile și viața lor de până atunci pentru a reveni în patria-mamă, nebănuind vreo clipă că vor fi exterminați cu sânge rece de trupele Armatei Roșii. Mai mult decât atât, potrivit datelor istorice, NKVD (n.r. – o structură care se ocupa de rezolvarea unui număr mare de afaceri de stat ale Uniunii Sovietice, inclusiv activități de spionaj, informații etc. ) a lansat zvonuri potrivit cărora autoritățile sovietice le vor permite celor ce doresc să traverseze granița sovieto-română, posibilitatea să treacă liber și pașnic frontiera spre România.

Astfel, în duminica Paștelui din 1941, 3000 de români au format o coloană pașnică, purtând în față un steag alb și icoane, prapuri și cruci din cetină, și s-au îndreptat pas cu pas spre noua graniță sovieto-română.

Aproape de localitatea Fântâna Albă (în prezent, parte a regiunii ucrainene Cernăuți), la circa 3 km de granița română, îi așteptau trupele grănicerilor sovietici, relatează Adevărul.

Cercetătorii spun că masacrul de la 1 aprilie 1941 de la Fântâna Albă a fost unul orchestrat de sovietici. Cadavrele românilor au fost aruncate în gropi comune care fuseseră săpate dinainte. Unele victimele au fost îngropate de vii. Alţi români, prinşi la Fântâna Albă au fost arestaţi şi supuşi unor torturi cumplite. Au sfârşit într-o groapă comună dintr-un cimitir evreiesc peste care ruşii au aruncat var stins, mai precizează Adevărul.

Ca urmare, sovieticii au declanşat o operaţiune vastă de represalii împotriva românilor din Basarabia şi nordul Bucovinei. În luna iunie 1941, peste 13.000 de români au fost ridicaţi din casele lor şi deportaţi în  Siberia şi Kazahstan. Foarte puţini au supravieţuit. Ca urmare a regimului opresiv al ruşilor, românii din Basarabia şi Bucovina s-au împuţinat considerabil.  Potrivit statisticilor oficiale, populaţia românească a regiunii Cernăuţi a scăzut cu 75.000 de persoane între recensământul românesc din 1930 şi primul recensământ Sovietic în 1959. Unii cercetători susțin că sovieticii au avut un program intenţionat de exterminare a românilor.

Sângerosul masacru de la 1 aprilie 1941 de la Fântâna Albă nu a fost recunoscut niciodată de regimul sovietic. Autorităţile ucrainene au permis pentru prima dat în anul 2000 oficierea unei slujbe religioase la Fântâna Albă în memoria celor 3.000 de români uciși în drumul lor spre România.

Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a pledat vineri, la Washington, pentru validarea de către Congresul SUA a propunerii legislative privind elaborarea unei strategii de securitate a Statelor Unite pentru Marea Neagră, precum și pentru includerea României, într-un timp cât mai apropiat, în programul Visa Waiver, informează MApN într-o serie de comunicate remise CaleaEuropeană.ro.

În cadrul vizitei oficiale pe care o efectuează în Statele Unite ale Americii, ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a avut joi, 30 martie, la Capitoliu, întâlniri cu președinții comisiilor Forțelor Armate din Senat și Camera Reprezentanților, senatorul Jack Reed, respectiv congresmanul Mike Rogers. 

Agenda de lucru a cuprins discuții privind situația de securitate la Marea Neagră și sprijinul acordat Ucrainei, în contextul invaziei ilegale, neprovocate și nejustificate a Federației Ruse în Ucraina, perspectiva cooperării bilaterale și a consolidării posturii forțelor SUA pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice, precum și eforturile de modernizare și dezvoltare a infrastructurii în România, aliniate programelor de cooperare cu SUA, având în vedere angajamentele naționale pe palierul alocărilor bugetare pentru apărare.

Oficialul român a salutat împlinirea a trei decenii de la lansarea „State Partnership Program”, platformă care a asigurat dezvoltarea progresivă a cooperării dintre militarii români și cei ai Gărzii Naționale a statului american Alabama.

A mulțumit președintelui Mike Rogers, congresman din statul Alabama, pentru vizita făcută la București, la începutul lunii februarie și a evidențiat potențialul de consolidare a cooperării industriei de apărare din România cu cea din statul Alabama.

Angel Tîlvăr a transmis președinților celor două comisii că România rămâne un aliat de încredere al Statelor Unite și a mulțumit pentru angajamentul consistent al forțelor SUA dislocate în țara noastră, în scopul consolidării securității spațiului euro-atlantic pe flancul estic, ca o dovadă clară a Parteneriatului strategic solid româno-american.

De asemenea, a apreciat eforturile administrației americane pentru elaborarea unei Strategii de securitate a SUA pentru Marea Neagră, punctând importanța validării, de către Congres, în perioada următoare, a propunerii legislative în acest sens.

Totodată, a menționat importanța pe care România o acordă respectării angajamentelor pe palierul repartizării echitabile a responsabilităților în cadrul NATO, prin alocarea unui procent de 2,5% din PIB pentru apărare începând cu anul 2023, din care un procent semnificativ este destinat achizițiilor de echipamente majore și activităților de cercetare-dezvoltare.  

Angel Tîlvăr a discutat cu parlamentarii americani și despre importanța includerii României în programul Visa Waiver.

El a exprimat apreciere pentru progresele înregistrate la nivelul legislativului american în vederea includerii României în programul Visa Waiver, asigurând că Guvernul României va lucra strâns cu autoritățile SUA pentru atingerea acestui obiectiv în cel mai scurt timp posibil.

“Având în vedere cadrul excelent al cooperării între țările noastre, asigurat, pe multiple paliere de Parteneriatul Strategic, includerea României, într-un timp cât mai apropiat, în programul Visa Waiver va contribui la creșterea  nivelului colaborării dintre țările noastre”, a declarat ministrul Tîlvăr.

Ministrul român a menționat, în context, rezultatele foarte bune ale celei de-a opta Reuniuni a Dialogului Strategic între România și Statele Unite ale Americii, care a avut loc la București, în luna martie, a cărei declarație finală precizează că: „România și Statele Unite rămân angajate să lucreze împreună pentru sprijinirea eforturilor României de a îndeplini criteriile stabilite prin lege pentru admiterea României în programul Visa Waiver”.

La 15 martie, senatorii americani Richard Durbin și Jeanne Shaheen au introdus, în Congres, un proiect de lege care recomandă includerea României în programul Visa Waiver. Intitulat “Romania Visa Waiver Act of 2023”, proiectul de act normativ reprezintă un pas legislativ important care marchează sprijinul Senatului american în contextul eforturilor României de a deveni stat membru al acestui program.