Connect with us

CHINA

Șeful diplomației SUA denunță acordul de investiții UE-China: Este un acord slab. Nu îi protejează pe europeni de atitudinea de prădător a Partidului Comunist Chinez

Published

on

© U.S. Department of State/ Flickr

Şeful diplomaţiei americane Mike Pompeo a denunţat marţi faptul că acordul de investiţii încheiat între Uniunea Europeană şi China este unul “slab”, estimând că acesta nu protejează de ameninţările venite din partea Beijingului, într-un interviu pentru Bloomberg difuzat marţi, relatează AFP.

“Când îl studiem, este un acord slab. Nu îi protejează pe lucrătorii europeni de atitudinea de prădător a Partidului Comunist Chinez”, a afirmat secretarul de stat într-o emisiune a canalului Bloomberg, informează Agerpres.

Criticile lui Mike Pompeo asupra acestui acord sunt primele făcute în public de un membru al administraţiei la final de mandat a lui Donald Trump.

Luna trecută, Jake Sullivan, consilier pentru securitate naţională al preşedintelui-ales Joe Biden, a făcut apel la aliaţii europeni să participe la “consultaţii preliminare” asupra “îngrijorărilor lor comune legate de practicile economice ale Chinei”.

De altfel, presa occidentală afirmă că acest acord ar putea provoca tensiuni cu noua administraţie americană la câteva săptămâni după ce Joe Biden a propus un dialog transatlantic cu privire la ”provocarea strategică reprezentată de asertivitatea internaţională crescândă a Chinei”, iar viitorul lider de la Casa Albă este așteptat în Europa în primăvara lui 2021 pentru a relansa relațiile dintre Europa și Statele Unite, afectate de perioada în care Donald Trump s-a aflat la putere.

Afirmațiile lui Pompeo vin în contextul în care premierul portughez Antonio Costa, a cărui țară a preluat la 1 ianuarie președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, consideră că ar fi “un lucru grav” ca Uniunea Europeană să blocheze acordul de investiţii cu China, încheiat în urmă cu câteva zile, pentru a se coordona cu Statele Unite, deoarece Europa trebuie fie un actor global autonom.

UE şi China au ajuns la 30 decembrie 2020, pe ultima sută de metri a președinției Germane la Consiliul UE, la un acord de principiu privind investiţiile, care este în curs de negociere de şapte ani. Înțelegerea, criticată în presa occidentală, a reprezentat un obiectiv major al Angelei Merkel, care nu a putut să găzduiască un summit al liderilor UE cu președintele chinez din cauza pandemiei. Potrivit înțelegerii conveniteacordul va crea un echilibru mai bun în relația comercială UE-China, iar Beijing-ul se angajează să permite accesul companiilor europene în mai multe sectoare cheie.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CHINA

Emmanuel Macron îndeamnă la prudență în poziția NATO față de China: NATO este o organizație nord-atlantică, China nu are nimic de-a face cu Atlanticul de Nord

Published

on

© NATO

Corespondență din Bruxelles

Președintele francez Emmanuel Macron a îndemnat la prudență și și-a exprimat precauția față de atenția bruscă pe care NATO o acordă Chinei, la finalul summitului Alianței Nord-Atlantice, care s-a desfășurat la Bruxelles și unde liderii aliați au recunoscut concurența sistemică cu regimurile autoritare prin amenințarea reprezentată de Rusia și prin provocările care pot fi derivate din influența în creștere a Chinei.

NATO este o organizație nord-atlantică, China nu are nimic de-a face cu Atlanticul de Nord“, a declarat Macron, la finalul summitului, potrivit Politico Europe.

Declarația finală a summitului NATO de la Bruxelles, au recunoscut concurența sistemică din partea puterilor autoritare precum China și Rusia, însă abordările diferă, acțiunile agresive al Federației Ruse fiind considerate o amenințare, iar influența în creștere și politicile internaționale ale Chinei fiind privite ca potențiale provocări.

Cu toate acestea, Macron a remarcat că țările NATO păstrează relații non-militare cu China, o țară din afara teatrului nord-atlantic.

Nu ar trebui să fim părtinitori în relația cu China – este mult mai mare decât cea militară. Nu ar trebui să distragem atenția de la numeroasele provocări pe care le avem în cadrul NATO“, a continuat el.

Comunicatul final al summitului a inclus o secțiune robustă despre China – o schimbare semnificativă față de acum câțiva ani, după ce Beijingul a fost inclus pentru prima oară în declarația unui summit aliat, la Londra, în 2019. În document, aliații se referă la ambițiile declarate ale Chinei care reprezintă provocări sistemice, la cooperarea în plan militar cu Rusia, la extinderea arsenalului nuclear, însă liderii salută și oportunitățile de relaționare cu China.

“Ambițiile declarate ale Chinei și comportamentul asertiv al acesteia reprezintă provocări sistemice la adresa ordinii internaționale bazate pe reguli, precum și pentru arii relevante pentru securitatea Alianței. Suntem preocupați de aceste politici coercitive, care sunt în contrast cu valorile fundamentale înscrise în Tratatul de la Washington. China își extinde în mod rapid arsenalul nuclear, prin creșterea numărului de focoase nucleare și a sistemelor sofisticate de lansare, pentru a constitui o „triadă nucleară”. Beijing este lipsit de transparență în implementarea programului de modernizare militară, respectiv a strategiei de fuziune civil-militară, strategie declarată public. De asemenea, cooperează în plan militar cu Rusia, inclusiv prin participarea la exerciții rusești derulate în spațiul euroatlantic. Rămânem îngrijorați de frecventa lipsă de transparență a Chinei și acțiunile sale de dezinformare. Solicităm Chinei să respecte angajamentele internaționale și să acționeze responsabil în sistemul internațional, inclusiv în spațiu, în domeniul cibernetic și maritim, în conformitate cu rolul său de putere majoră, NATO menține un dialog constructiv cu China acolo unde este posibil. În funcție de interesele noastre, salutăm oportunitățile de relaționare cu China în domenii de relevanță pentru Alianță, precum și cu privire la provocări comune, cum ar fi schimbările climatice. Considerăm că schimbul de informații asupra politicilor și activităților acesteia este important pentru creșterea gradului de conștientizare și discutarea potențialelor divergențe. Aliații îndeamnă China să se implice consistent în dialog, precum și în oferirea de măsuri de creștere a încrederii și transparenței privind capabilitățile sale nucleare, respectiv doctrina chineză. Transparența reciprocă și înțelegerea comună vor aduce beneficii atât NATO, cât și Chinei”, se arată în comunicatul final.

Continue Reading

CHINA

Angela Merkel avertizează că UE va ratifica acordul comercial cu China doar dacă Beijingul va face progrese privind drepturile lucrătorilor

Published

on

© Bundesregierung

Cancelarul german Angela Merkel a avertizat duminică că Uniunea Europeană va ratifica acordul comercial cu China doar dacă Beijingul va face progrese în ceea ce privește drepturile lucrătorilor, informează Politico. 

Merkel a vorbit în cadrul unei conferințe de presă la Summitul G7 de la Cornwall, iar liderii au făcut apel la China în ceea ce privește munca forțată. Guvernul de la Beijing a fost acuzat că deține până la 1 milion de uiguri și alte minorități fără un proces echitabil și că îi folosește ca forță de muncă ieftină.

„Obiectivul nostru este să vedem progrese semnificative privind drepturile lucrătorilor din China”, a declarat Angela Merkel.

În cadrul acordului, Beijingul s-a angajat să depună „eforturi continue și susținute” în vederea adoptării mai multor norme ale Organizației Internaționale a Muncii (OIM) care protejează lucrătorii și interzic utilizarea muncii forțate.

La conferința de presă din cadrul G7, Angela Merkel a pus sub semnul întrebării dacă toate normele OIM menționate în acord trebuie „să fie ratificate până la final – dar trebuie să existe un progres în comparație cu situația actuală”.

Parlamentul European a promis că nu va aproba acordul UE-China atât timp cât Beijingul își menține sancțiunile actuale împotriva parlamentarilor UE. Merkel a argumentat că înghețarea a acordat Beijingului timp pentru a face progrese. 

Luna trecută, Parlamentul European condamna în cei mai fermi termeni sancțiunile nefondate și arbitrare impuse de autoritățile chineze împotriva mai multor persoane și entități europene, inclusiv cinci deputați europeni. Legislativul European nu a luat în considerare nicio discuție privind ratificarea acordului UE-China, atât timp cât sancțiunile rămân în vigoare.

„Ratificarea se află într-o situație oarecum dificilă în acest moment, din cauza sancțiunilor care sunt, de asemenea, în vigoare. Așadar, încă mai avem puțin timp în ceea ce privește ratificarea”, a transmis Angela Merkel la Summitul G7. 

Liderii G7, format ce reunește cele mai puternice democrații ale lumii, au convenit asupra unei abordări dure față de China și au condamnat comportamentul destabilizator al Rusiei, angajându-se totodată la măsuri menite să pună capăt pandemiei de COVID-19, să consolideze sistemele globale de sănătate, să reclădească economiile lor pe baze reziliente și să promoveze valorile democratice și parteneriatele globale.

Poziția țărilor G7 cu privire la China a devenit extrem de nuanțată, reliefând deopotrivă stările de concurență sistemică și de cooperare. 

Liderii statelor G7 au îndemnat China să “respecte drepturile omului” ale minorităţii musulmane uigure din regiunea Xinjiang, precum şi în Hong Kong. Liderii marilor democrații globale au invocat și “importanţa păcii şi stabilităţii în strâmtoarea Taiwan”, declarându-se în favoarea unei zone indo-pacifice libere pe fondul tensiunilor îngrijorătoare din Mările Chinei de Est și de Sud.

Summitul G7 din Marea Britanie a reprezentat primul moment de referință democratică și transatlantică dintr-o suită care mai cuprinde summitul NATO de la Bruxelles, din 14 iunie, și summitul Uniunea Europeană – Statele Unite, prilejuri prin care democrațiile lumii caută să se adapteze noi ere a competiției strategice cu autocrațiile, marcate de ascensiunea Chinei și agresivitatea Rusiei.

Continue Reading

CHINA

Summit-urile G7 și NATO: Lumea a intrat într-o nouă competiție sistemică între democrații și autocrații, avertizează raportul Conferinței de Securitate de la München

Published

on

© Munich Security Conference

Lumea a intrat într-o nouă competiție sistemică între statele liberal-democratice și cele autocratice, iar mediul internațional este caracterizat de două “stări de fapt” – competiția și cooperare, avertizează Conferința de Securitate de la München în raportul său anual, publicat în ajunul summit-urilor G7 și NATO.

“În timp ce competiția a devenit trăsătura definitorie a politicii mondiale, cele mai critice amenințări la adresa umanității – de la schimbările climatice la cursele de înarmare și pandemii – necesită o cooperare internațională pe scară largă. Dar concurența și cooperarea nu numai că coexistă, ci se condiționează reciproc din ce în ce mai mult”, transmite MSC în raportul dat publicității miercuri, în timp ce președintele american Joe Biden călătorește către Europa pentru prima sa vizită externă de la debutul mandatului.

Ediția din 2021 a raportului Conferinței de Securitate de la München se îndepărtează ușor de ipoteza raportului precedent, publicat în februarie 2020 în marja lucrărilor Conferinței.

Dacă raportul de la acel moment regăsea relația transatlantică într-o stare de “dezoccidentalizare” (Westlessness) din cauza animozităților și temerilor unei rupturi epocale între administrația Trump și aliații europeni, raportul de anul acesta se bazează pe starea Occidentului și ordinea internațională, concurența crescândă între sistemele democratice și autocratice și modul în care noul impuls transatlantic poate produce rezultate concrete, întruchipând astfel definiția de lucru a politicii externe a noului președinte american: competiția dintre democrație și autocrație reprezintă bătălia secolului al XXI-lea și cine va prevala din aceasta.

Marea întrebare strategică: Cum vor găsi democrațiilor liberale echilibrul între cooperare și concurență globală?

Principalul element care reiese din raportul MSC este acela că “lumea a intrat într-o nouă competiție sistemică între statele liberal-democratice și cele autocratice“, iar “accentul pus pe competiție amenință să submineze cooperarea globală pe probleme de interes comun”.

Cel de-al doilea punct definitoriu tratează concurența și cooperarea globală din perspectiva coexistenței și a condiționării reciproce.

“Modul în care statele cooperează – cu cine, în ce cadru și în ce scop – este din ce în ce mai mult modelat de concurență. Iar modul în care statele concurează – în ce moduri, cu ce mijloace și cu cine – depinde de relațiile lor de cooperare cu alții”, transmite raportul Conferinței.

Potrivit experților Conferinței de Securitate de la München: “marea întrebare strategică pentru democrațiile liberale ale lumii de astăzi este cum să găsească un echilibru între, pe de o parte, întărirea cooperării între țările care gândesc la fel pentru a respinge concurenții și a păstra elementele de bază ale ordinii internaționale liberale și, pe de altă parte, cum să evite transformarea competiției cu statele autocratice în confruntare directă, în care nu ar mai exista prea mult spațiu pentru cooperarea necesară”.

În fine, cel de-al patrulea punct se referă la faptul că partenerii transatlantici nu trebuie să irosească oportunitatea de a-și revitaliza parteneriatul și de a-l adapta la un mediu internațional în schimbare rapidă.

Premieră: Conferința de Securitate de la München publică Indexul de Securitate. Cum se privesc reciproc statele cu influență decisivă în domeniul global și cum văd ele principalele riscuri globale?

În premieră, raportul Conferinței de la München conține un Index de Securitate, care constată o fragmentare în Occident, un oarecare consens global privind riscurile climatice și de mediu, precum și o majoritate a țarilor care par să considere China ca fiind un risc major.

Țările analizate în acest index sunt statele G7 (Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie și SUA) și țările BRICS (Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud).

Canadienii, cetățenii occidentali cei mai îngrijorați de ascensiunea Chinei

Poziționarea globală a Canadei reflectă un aliniament ferm cu pozițiile Statelor Unite și Europei. Principalele riscuri globale la care se raportează canadienii sunt pandemia actuală și potențiale alte pandemii, schimbările climatice, atacurile cibernetice și ascensiunea Chinei. De altfel, 60% dintre canadieni percep Beijingul ca amenințare, mai mult decât americanii, francezii sau germanii.

Germania percepe China ca un risc mai puțin important

Principalele riscuri percepute de Germania sunt schimbările climatice în general, distrugerea habitatelor naturale, fenomenele meteorologice extreme și incendiile de pădure, pandemia de coronavirus, terorismul islamic radical și atacurile cibernetice.

În ceea ce privește riscul unei prăbușiri a democrației, germanii sunt mult mai puțin îngrijorați decât francezii (28% față de 48%). Același lucru este valabil și pentru riscul de război civil sau de violență politică (38% față de 58%).

Dar există și opinii comune între cei doi parteneri europeni: Respondenții germani sunt foarte îngrijorați de terorismul islamic radical (64%), cu al doilea cel mai mare scor din lume, după Franța. Germania este națiunea cea mai îngrijorată de riscul terorismului de dreapta (54%) dintre toate țările intervievate.

De asemenea, germanii percep China ca fiind un risc mai puțin important decât alți respondenți din Europa.

Francezii, preocupați de prăbușirea democrației și de riscul unui război civil

În Franța, principalele riscuri percepute sunt terorismul islamic radical, pandemia de coronavirus, schimbările climatice în general, o viitoare pandemie și atacurile cibernetice asupra țării.

Dintre toate țările intervievate, respondenții din Franța sunt cei mai îngrijorați de riscul terorismului islamic radical.

În mod surprinzător, apariția unui război civil sau a violenței politice este considerată un risc semnificativ de către francezi, cu cel mai mare scor din Europa (58%) și din toate țările intervievate, cu excepția Braziliei și a Africii de Sud (69% fiecare). Există, de asemenea, o îngrijorare semnificativ mai mare în rândul respondenților din Franța decât în rândul celor din alte țări europene cu privire la o prăbușire a democrației (48%) și la o schimbare rapidă a culturii propriei țări (49%).

Italia: Țara din Europa cea mai “conștientă de riscuri”, dar cel mai puțin îngrijorată de Rusia și de China

Principalele riscuri care îi îngrijorează pe cetățenii italieni sunt pandemia de coronavirus, schimbările climatice, fenomenele meteorologice extreme și incendiile de pădure, distrugerea habitatelor naturale și o viitoare pandemie. 

Italia este țara din Europa cea mai “conștientă de riscuri” și se situează pe locul al treilea, după Brazilia și Africa de Sud, în rândul celor chestionați la nivel global.

De asemenea, aceștia consideră Rusia ca fiind un risc mai puțin important decât orice altă țară din Europa. La fel ca și îngrijorarea relativ scăzută față de China în Germania, acest lucru subliniază percepțiile diferite ale riscului geopolitic în Europa.

Japonia: o națiune îngrijorată de vecinii săi

Principalele riscuri la care sunt expuși japonezii sunt China, pandemia de coronavirus, distrugerea habitatelor naturale, fenomenele meteorologice extreme și incendiile de pădure, schimbările climatice, atacurile cibernetice și Coreea de Nord.

Respondenții din Japonia sunt îngrijorați de riscurile din vecinătatea lor. Japonia este națiunea care vede China ca fiind cel mai mare risc (70%) dintre toate țările intervievate.

Respondenții japonezi evaluează, de asemenea, destul de bine amenințarea reprezentată de armele biologice și chimice, alături de utilizarea armelor nucleare (52%, pe locul al doilea după indieni în ceea ce privește riscul perceput al utilizării armelor nucleare).

Britanicii percep Rusia și China drept “riscuri de nivel mediu”

Britanicii se afirmă îngrijorați de pandemia de coronavirus, schimbările climatice, distrugerea habitatelor naturale, o viitoare pandemie și atacurile cibernetice.

Atât Rusia, cât și China sunt percepute ca fiind riscuri de nivel mediu de către respondenții din Regatul Unit (49% și, respectiv, 52%). Deși riscul reprezentat de China este considerat mai mare decât cel reprezentat de Rusia, respondenții din Regatul Unit apreciază riscul reprezentat de Rusia este mai mare, spre deosebire de respondenții din alte țări, fiind devansați doar de cei din Japonia și de cei din SUA.

SUA: Principalele riscuri pentru securitatea Statelor Unite vin dinspre China, Rusia și Iran

Cetățenii americani consideră că principalele riscuri la adresa Statelor Unite sunt sunt atacurile cibernetice, China, polarizarea politică, pandemia de coronavirus și campaniile de dezinformare din partea inamicilor.

China se află în fruntea percepțiilor americane privind riscurile: cu 58%, deși mai mic decât în Canada, acesta este unul dintre cele mai mari scoruri din Occident.

Rusia este, de asemenea, cotată ca un risc ridicat (52), căruia doar respondenții japonezi îi atribuie un risc mai mare. Cetățenii americani consideră, de asemenea, că Iranul reprezintă un risc major (52%) – împreună cu francezii (52%), aceasta fiind cea mai mare evaluare dintre respondenții din întreaga lume.

Pe plan intern, polarizarea politică este considerată un risc ridicat. Riscul unei prăbușiri a democrației (52%) și al unui război civil sau al violenței politice (51%) este, de asemenea, foarte prezent în mintea respondenților americani. În pofida asaltului asupra Capitoliului SUA din 6 ianuarie 2021, terorismul de dreapta nu este perceput ca un risc semnificativ (40%).

Cum văd chinezii și rușii riscurile la nivel global?

Indexul de Securitate de la München relevă date interesante despre principalii competitori autocrați ai Occidentului: China și Rusia.

Sub titlul “O țară neperturbată”, China vede ca principale riscuri SUA, schimbările climatice, utilizarea de arme biologice de către un agresor și atacurile cibernetice.

În timp ce respondenții din alte țări consideră că China și Rusia reprezintă riscuri, respondenții din China consideră că SUA și UE sunt țările sau blocurile care prezintă cele mai mari riscuri geopolitice. În cazul în care sunt percepute riscuri, publicul chinez crede cu tărie că țara lor este pregătită pentru acestea.

Raportul consemnează că Rusia este imaginea în oglindă a Statelor Unite.  Principalele riscuri care îi îngrijorează pe respondenții din Rusia sunt creșterea inegalităților, fenomenele meteorologice extreme și incendiile de pădure, distrugerea habitatelor naturale, schimbările climatice în general și o viitoare pandemie.

Respondenții din Rusia consideră China, precum și Iranul și Coreea de Nord ca fiind riscuri minore, în timp ce SUA sunt considerate un risc major.  Respondenții ruși acordă UE un scor absolut relativ scăzut (32%).

În rândul rușilor, amenințarea percepută a unui atac cu arme nucleare este cea mai scăzută din lume (26%).

Deși apare în mod tradițional la debutul ediției a Conferinței, raportul Conferinței de Securitate de la München este publicat de data aceasta în ajunul primei vizite în străinătate a noului președinte al Statelor Unite. Joe Biden va efectua în perioada 10-16 iunie prima sa călătorie în străinătate de la preluarea mandatului, în Europa, unde va participa la patru summituri cruciale pentru politica externă a administrației sale, centrată pe preeminența democrațiilor și a ordinii internaționale bazate pe reguli în fața autocrațiilor și a încercărilor de a răsturna ordinea occidentală. Astfel, în timp ce se va afla în Europa, Biden va participa la summitul G7 din Marea Britanie (11-13 iunie), la summitul NATO (14 iunie) și la un summit UE-SUA (15 iunie) la Bruxelles, precum și la un summit cu omologul său rus, Vladimir Putin, la Geneva, în Elveția (16 iunie).

La summitul G7, Joe Biden și aliații democratici vor discuta despre angajamentul lor față de multilateralism și disponibilitatea de a acționa pentru a promova prioritățile în materie de sănătate publică, redresare economică și schimbări climatice, căutând să demonstreze solidaritatea și valorile comune ale marilor democrații.

Summitul NATO din 14 iunie este, în egală măsură, o reuniune importantă pentru stabilirea căii de urmat privind viitorul Alianței Nord-Atlantice, ca parte a procesului de reflecție NATO 2030, fiind de așteptat ca liderii Alianței Nord-Atlantice să convină elaborarea unui nou Concept Strategic care va consolida NATO drept unic forum de consultare politică transatlantică, care va întări postura militară a Alianței și care îi va oferi capacitate de proiecție globală pentru a gestiona ascensiunea Chinei și agresivitatea Rusiei.

Din cauza pandemiei, ediția din acest an a Conferinței de Securitate de la München a fost înlocuită o ediție specială virtuală care a avut loc pe 19 februarie și care a reprezentat primul discurs de politică externă al președintelui american Joe Biden către aliații europeni. Discursul care a evocat – “America s-a întors. Alianța transatlantică s-a întors” – a făcut parte dintr-un adevărat “regal al liderilor” prin discursurile președinților Joe Biden și Emmanuel Macron, cancelarului Angela Merkel, prim-ministrului Boris Johnson și liderii UE și NATO, Ursula von der Leyen, Charles Michel și Jens Stoltenberg.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
INTERNAȚIONAL4 hours ago

Summitul SUA-Rusia: Joe Biden și Vladimir Putin au convenit să înceapă consultări privind securitatea cibernetică și ca ambasadorii celor două țări să revină la post

ROMÂNIA5 hours ago

Klaus Iohannis, vizită de stat la Tallinn: Am invitat Estonia să participe la Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR6 hours ago

Delegația Comitetului European al Regiunilor, pregătită să reprezinte 1 milion de aleși locali și regionali în plenul Conferinței privind viitorul Europei

Daniel Buda6 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene să pună capăt diferențelor ”impardonabile” de plăți directe între fermierii din Estul Europei și cei din Vest

Dacian Cioloș7 hours ago

Summitul SUA-Rusia. Dacian Cioloș afirmă că “Vladimir Putin nu ar trebui să aibă nicio îndoială cu privire la forța alianței dintre UE și Statele Unite”

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Ministrul Muncii, Raluca Turcan, a discutat cu comisarul european de resort despre reforma asistenței sociale, creșterea gradului de ocupare și formarea forței de muncă calificate

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Comisia Europeană a dat undă verde PNRR-ului Portugaliei de 16,6 miliarde de euro. Începând de luna viitoare, Lisabona ar putea demara investițiile și reformele cu prefinanțarea de 2,2 miliarde de euro

SĂNĂTATE8 hours ago

ARPIM: Industria farmaceutică, un domeniu cheie pentru progresul medical și economia europeană

POLITICĂ8 hours ago

Liderul PMP Cristian Diaconescu salută decizia NATO de a cere Rusiei să-și retragă trupele din Transnistria, susținând integritatea teritorială a Republicii Moldova

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

În timpul summitului SUA-Rusia, Comisia Europeană propune o nouă cale în relațiile UE-Rusia pentru a face față “provocării strategice” reprezentate de Moscova

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Summitul SUA-Rusia: Joe Biden și Vladimir Putin au convenit să înceapă consultări privind securitatea cibernetică și ca ambasadorii celor două țări să revină la post

Daniel Buda6 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene să pună capăt diferențelor ”impardonabile” de plăți directe între fermierii din Estul Europei și cei din Vest

S&D1 day ago

With Courage. For Europe: Partidul Socialiștilor Europeni organizează pe 26 iunie o nouă conferință la nivel înalt dedicată viitorului Europei

NATO2 days ago

Klaus Iohannis anunță că România și-a îndeplinit obiectivele la Summitul NATO: Prin deciziile luate, securitatea României și a cetățenilor săi este mai bine asigurată

NATO3 days ago

Începe summitul NATO: Ce decizii majore vor lua astăzi Joe Biden, Klaus Iohannis și ceilalți 28 de lideri aliați la un summit crucial pentru viitorul Alianței și securitatea celor 30 de națiuni aliate

Marian-Jean Marinescu5 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Certificatul UE COVID-19, un prim pas către o înțelegere în comun a politicii de sănătate

MAREA BRITANIE6 days ago

Pacta sunt servanda. Ursula von der Leyen și Charles Michel îi cer lui Boris Johnson să respecte protocolul privind Irlanda de Nord: Vom folosi toate instrumentele pentru a proteja integritatea pieței unice

MAREA BRITANIE2 weeks ago

Ambasadorul României la Londra le amintește cetățenilor români din Regatul Unit că se apropie termenul limită de 30 iunie până la care pot solicita statut de rezident

ROMÂNIA2 weeks ago

Președintele Klaus Iohannis, mesaj de Ziua Mondială a Bicicletei: Trebuie să dăm oraşele înapoi oamenilor

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Strategia noastră fiscal-bugetară, cu revenirea deficitului bugetar sub 3% în 2024, a fost acceptată ca strategie principală de Comisia Europeană

Team2Share

Trending