România, prin Ministerul Afacerilor Externe, ”condamnă cu fermitate atacul iresponsabil al forțelor ruse” care a avut loc joi, când ”două drone rusești purtătoare de material explozibil au încălcat spațiul aerian și au căzut pe teritoriul României în apropierea frontierei cu Ucraina”.

Potrivit unui comunicat al instituției remis CaleaEuropeană.ro, însărcinatul cu afaceri al Federației Ruse la București a fost convocat de urgență la sediul Ministerului Afacerilor Externe pentru a-i fi comunicată ”condamnarea fermă a violării repetate a spațiului aerian al României de către vehicule fără pilot ale forțelor militare Ruse care reprezintă o încălcare flagrantă a dreptului internațional de către un membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU”.

Ministerul român al Afacerilor Externe ”a subliniat că aceste atacuri ilegale și iresponsabile trebuie să înceteze, România rezervându-și dreptul să ia măsurile de răspuns care se impun”.

MAE reamintește că ”aceste acțiuni sunt parte inseparabilă a agresiunii ilegale și neprovocate a Rusiei împotriva Ucrainei, care de aproape trei ani generează riscuri de securitate pentru întreaga regiune a Mării Negre și a Flancului Estic al Alianței Nord Atlantice”.

MApN și MAE au informat asupra acestui nou incident structurile aliate și rămân în contact permanent cu acestea.

Citiți și: Drone rusești prăbușite pe teritoriile României și R. Moldova. Maia Sandu pledează pentru modernizarea Armatei Naționale

Potrivit unui comunicat al MApN, o echipă de specialiști din Ministerul Apărării Naționale, Serviciul Român de Informații și Ministerul Afacerilor Interne au efectuat joi investigații în două zone de pe teritoriul național, în proximitatea frontierei româno-ucrainene, unde au fost descoperite fragmente rezultate în urma impactului unor drone de tip Geran 1/2, folosite de Federația Rusă în atacurile executate asupra infrastructurii portuare ucrainene de la Dunăre.

Prima zonă în care au fost descoperite fragmente de dronă a fost localizată în apropierea frontierei, la aproximativ 5 km vest de localitatea Reni din Ucraina, la mai puțin de 1.000 m de malul stâng al Dunării.

A doua zonă de impact pe teritoriul național a fost descoperită tot în proximitatea frontierei, într-un punct situat la 500 m de malul fluviului, la o distanță de circa 5 km sud de localitatea Reni, unde, de asemenea, au fost găsite resturile unei drone.

În urma cercetărilor realizate la fața locului a fost stabilit că ambele drone au avut la bord încărcături explozive, care s-au distrus la impactul cu solul.

Ambele locații se află în afara ariilor locuite, nefiind afectate elemente de infrastructură de pe teritoriul național. Echipa de investigatori a ridicat probe de la cele două locații.

Amintim că România depune eforturi pentru a-și spori capabilitățile de apărare a spațiului aerian. O dovadă a acestui fapt este că țara noastră se află în proces de achiziționare a două sisteme de radar Sentinel de la SUA pentru detecția timpurie a dronelor cu care Rusia atacă Ucraina în apropierea graniței.

NATO a transmis joi prima sa reacție oficială publică și argumentată cu privire la anularea alegerilor prezidențiale din România, anul trecut, subliniind că arătând că operațiunea Rusiei în România a fost “înșelăciune” printr-o “campanie amplă pregătită dinainte pentru a afecta clandestin un scrutin”.

James Appathurai, asistent al secretarului general al NATO pentru război hibrid și cibernetic, a acordat un interviu pentru publicația EU Observer, intitulat “Arta necurată prin care Rusia măsluiește alegerile din România îngrijorează NATO”.

Descriind modul în care Rusia a operat la alegerile prezidenţiale din noiembrie 2024 din România, James Appathurai a declarat că “operaţiunea Rusiei în România a fost o înșelăciune, o campanie amplă, pentru a afecta în secret scrutinul”.

“Cu toții am văzut în România au fost conturi de social media latente de mult timp, care au fost create acolo cu ani în urmă, activate, nu atribuite, dar folosite pentru a afecta rezultatul. (…) Bani plătiți unor micro-influenceri, oameni care au 2.000 de followeri, 100 de followeri, 5.000 de followeri, dar vreo 10.000, astfel încât, în timp ce povestesc despre cum se realizează machiajul sau orice altceva să introducă, de asemenea, o vorbă în sprijinul candidatului pro-rus.  Deci, aceasta este înșelăciune. Aceasta este o campanie îndelung pregătită pentru a afecta alegerile într-un mod ascuns”, a spus el.

James Appathurai, un diplomat canadian, lucrează în cadrul NATO de peste 25 ani, din 1998. În perioada 2004-2010 a fost purtător de cuvânt al Alianței Nord-Atlantice, succedat pentru următorii 13 ani de românca Oana Lungescu.

Săptămâna trecută, într-un editorial intitulat “Agonia României“, fostul ambasador al SUA în România și la Uniunea Europeană, Mark Gitenstein, a avertizat asupra impactului major al interferenței Rusiei în alegerile din România și a subliniat necesitatea unor măsuri ferme pentru protejarea democrației.

Poziția NATO vine în ajunul Conferinței de Securitate de la München, al cărei raport anual menționează “atacurile hibride agresive” ale Rusiei în Europa și “interferențe electorale în România”.

Evocând “arhitectura de securitate distrusă” de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, raportul constată cum “regimul lui Putin emite deja amenințări nucleare și lansează atacuri hibride agresive asupra țărilor europene, inclusiv interferențe electorale, așa cum s-a văzut recent în Moldova, Georgia și România“.

Documentul sugerează, de asemena, că o “victorie a Rusiei asupra Ucrainei ar încuraja Moscova să intensifice aceste atacuri și să își urmărească ambițiile imperiale în spațiul post-sovietic“.

În România, Curtea Constituțională a luat o decizie fără precedent într-o țară democratică, respectiv anularea alegerilor prezidențiale din 2024, constatând că procesul electoral a fost vizat în integralitatea sa. Decizia a venit după ce Consiliul Suprem de Apărare a Țării a desecretizat rapoartele serviciilor de informații, analize și date care au relevat că România a fost vizată de 85.000 de atacuri cibernetice având mod de operare al unui actor statal, au identificat o campanie finanțată și coordonată de creștere accelerată a profilului candidatului independent Călin Georgescu, iar contraspionajul românesc a identificat date privind intențiile unor persoane de a afecta suveranitatea României și de a sprijini accesul lui Călin Georgescu, candidat anti-NATO și anti-UE, la funcția de președinte.

Ulterior, președintele Klaus Iohannis a nominalizat direct Rusia ca actor ce a stat în spatele acestei operațiuni hibride împotriva României, subliniind că este vorba despre modul de acțiune în această direcție și că procedura de atribuire va dura. În același timp, și președintele francez Emmanuel Macron și fostul premier belgian Alexander De Croo au arătat cu degetul spre Rusia. De asemenea, un raport oficial al guvernului francez a confirmat “manipularea pe scară largă” a alegerilor din România, primele alegeri democratice majore din Europa anulate din cauza ingerințelor străine.

Liderii politici germani au reacționat alarmați la anunțul bombă al președintelui american Donald Trump, potrivit căruia administrația sa va purta negocieri de pace cu președintele rus Vladimir Putin, fără a ține cont de liderii europeni. În frunte cu cancelarul demisionar Olaf Scholz, care are șanse slabe să își reînnoiască mandatul după alegerile legislative anticipate.

“Pentru a fi clar, pacea trebuie să dureze pe termen lung. Ea trebuie să asigure suveranitatea Ucrainei. Acesta este motivul pentru care nu vom sprijini niciodată o pace dictată. Nu vom accepta nici o soluție care să ducă la decuplarea securității europene de cea americană. O singură persoană ar beneficia de pe urma acestui lucru. Președintele Putin”, a declarat joi cancelarul german Olaf Scholz, citat de Politico Europe.

Scholz, al cărui Partid Social Democrat (SPD) se află pe locul al treilea, potrivit sondajelor, înaintea alegerilor naționale din 23 februarie, a solicitat cheltuieli mai mari pentru apărarea Germaniei și ajutor militar pentru Ucraina și i-a îndemnat pe conservatori să relaxeze regulile stricte de cheltuieli ale țării – o temă pe care a atins-o în mod repetat în timpul campaniei electorale – pentru a face acest lucru.

“Astăzi, trebuie să ne confruntăm cu realitatea a ceea ce acțiunile și anunțurile guvernului SUA înseamnă pentru Ucraina, pentru Europa și pentru lume. A nu acționa ar însemna să punem în pericol securitatea țării noastre și a continentului nostru”, a adăugat Scholz.

La rândul său, ministrul german al apărării, social-democratul Boris Pistorius, care a apreciat că SUA nu ar fi trebuit să facă concesii Rusiei înainte de negocierile de pace, excluzând aderarea Ucrainei la NATO şi acceptând că ţara ar trebui să renunţe la o parte din teritoriul său.

Boris Pistorius, care a participat joi la o reuniune miniştrilor apărării din cadrul NATO la Bruxelles, s-a alăturat frustrărilor europene după declaraţia lui Donald Trump de miercuri, în care acesta a spus că a discutat cu Vladimir Putin despre începerea imediată a negocierilor de pace.

“În opinia mea, ar fi fost mai bine să vorbim despre o posibilă aderare a Ucrainei la NATO sau despre posibile pierderi de teritoriu la masa negocierilor”, a declarat Pistorius.

Convorbirea telefonică dintre Donald Trump și Vladimir Putin a alimentat temerile că Europa va fi complet ocolită din procesul de pace.

Astfel, liderii europeni și-au înăsprit tonul joi ca reacție la convorbirea telefonică dintre Donald Trump și Vladimir Putin, reamintindu-i președintelui american că orice acord de pace va necesita implicarea Europei pentru a funcționa în practică.

Premierul polonez Donald Tusk, a cărui țară asigură președinția rotativă a Consiliului UE, a făcut cunoscut faptul că a avut convorbiri telefonice de coordonare cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, cu președintele Consiliului European, Antonio Costa, cu cancelarul german Olaf Scholz, cu premierul suedez Ulf Kristersson și cu liderul opoziției germane, Friedrich Merz, favorit să preia conducerea țării după alegerile din 23 februarie.

“Mesajul este clar: Ucraina, Europa și SUA trebuie să fie pe deplin unite și să se angajeze în negocieri de pace“, a spus Tusk, sec, după aceste discuții. Premierul polonez are experiența gestionării unei relații politice cu Donald Trump în primul mandat la Casa Albă al republicanului, când Tusk era președinte al Consiliului European.

Asigurarea unui loc la masă a fost întotdeauna o prioritate absolută pentru liderii UE, care, în primele luni ale războiului, au acordat Ucrainei statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană. De asemenea, de la începutul războiului, UE și cele 27 de state membre au pus la dispoziție Ucrainei aproape 140 de miliarde de euro în asistență financiară, militară, umanitară și pentru refugiați.

De aceea, miniștrii de externe ai principalilor aliați europeni, inclusiv Germania, Franța, Polonia și Marea Britanie, au avertizat miercuri într-o declarație că “Ucraina și Europa trebuie să facă parte din orice negocieri”.

“Obiectivele noastre comune ar trebui să fie de a pune Ucraina într-o poziție de forță. Ucraina și Europa trebuie să facă parte din orice negocieri”, au afirmat șapte țări europene și Uniunea Europeană într-o declarație comună după o reuniune a miniștrilor de externe la Paris, în formatul “Weimar+” care reunește fondatorii Triunghiului de la Weimar – Franța, Germania și Polonia, și cărora li se adaugă Italia, Spania, Regatul Unit și Uniunea Europeană.

Înainte de a porni spre München, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a precizat că a discutat la telefon cu premierul polonez Donald Tusk  “despre condițiile necesare pentru o pace durabilă și reală în Ucraina și am convenit că nicio negociere cu Putin nu poate începe fără o poziție unită din partea Ucrainei, a Europei și a Statelor Unite”.

Joi, cu o zi înainte de a participa la Conferința de la München, unde va purta discuții și cu SUA și cu partenerii europeni, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina nu va accepta niciun acord de pace încheiat doar de Trump și Putin. În capitala Bavariei, președintele ucrainean se va întâlni cu vicepreședintele american J.D. Vance, cu secretarul de stat Marco Rubio și cu trimisul special al SUA pentru Rusia și Ucraina, generalul Keith Kellogg.

În schimb, secretarul american al apărării Pete Hegseth a asigurat, de la reuniunea miniștrilor apărării din țările NATO, că discuțiile dintre Trump și Putin privind începerea negocierilor pentru încheierea războiului din Ucraina nu au fost “cu siguranță o trădare” a Kievului. Însă, Donald Trump a evocat luni posibilitatea ca Ucraina să devină “rusă într-o zi”, declarând din nou că dorește acces pentru SUA la pământurile rare ucrainene în schimbul ajutorului american pentru Kiev în fața războiului Rusiei și trimițându-l în acest sens la Kiev pe secretarul Trezoreriei.

Același Hegseth afirmase anterior că SUA nu se mai concentrează “în principal” pe securitatea europeană și că Europa va trebui să preia conducerea în apărarea Ucrainei, despre care a spus că ambițiile sale de a-și recupera teritoriile ocupate militar de Rusia și de a adera la NATO sunt “nerealiste”.