În timp ce își intensifică prezența militară pe flancul Europei de Est, NATO trebuie să nu devină captivă unei abordări de ”război rece” cu Rusia, iar viitorul președinte al Statelor Unite trebuie să transforme contactul direct cu președintele rus, Vladimir Putin, într-o prioritate, este de părere Chuck Hagel, fost secretar de Apărării între 2013-2015.
Acesta a vorbit în cadrul unei reuniuni la Atlantic Council, în contextul în care NATO urmează să trimită patru batalioane de luptă (două americane, unul german și unul britanic) în Polonia și statele baltice. Mai mult, declarațiile lui Hagel au avut în vedere și rolul pe care inaugurarea sistemului anti-balistic de la Deveselu îl are pentru tensiunea relațiilor americano-ruse. Toate aceste adaptări provoacă un răspuns ager al Rusiei, care a anunțat recent că își va suplimenta prezențele în flancurile sale vestice și sudice cu trei divizii de 10.000 de trupe.
Fostul oficial american a menționat că nu este sigur ”dacă aici avem o reală gândire strategică. Este un ricoșeu tactic din criză în criză”.
”S-ar putea să nu ne placă, dar știm destule despre președintele Putin. El discută de la lider la lider”, a adăugat Hagel. ”Inițial, patru batalioane… sunt ok, dar aș fi foarte atent în această privință. Forța centrifugă a acestor acte este foarte subtilă, te duce exact în mijlocul unei situații unde nu vrei să te afli. Nu vă gândiți că atunci când te angajezi militar, asta e tot. Întotdeauna va exista o intensificare”, a mai spus fostul secretar al Apărării, încheie sursa citată.
Declarațiile sale au vizat adaptarea aliată în estul teritoriului său și contra-răspunsul Rusiei. Un astfel de moment are loc joi în România, acolo unde țara noastră, alături de SUA și NATO, inaugurează scutul anti-rachetă de la Deveselu, proiect strategic prevăzut în parteneriatul bilateral dintre București și Washington.
”Dobândirea acestei capabilități reprezintă o creştere semnificativă a capacităţii de apărare antirachetă şi a ariei de acoperire defensivă pentru zona sudică și centrală a teritoriului european al NATO în raport cu ameninţările cu rachete balistice cu rază scurtă şi medie de acţiune venite din afara spațiului euro-atlantic”, se precizează în Declaraţia comună România-SUA privind dobândirea capabilității tehnice a Facilității de apărare antirachetă Aegis Ashore de la Baza Militară Deveselu.
Baza din România reprezintă a doua fază a abordării de adaptare anunțate de președintele american, Barack Obama, în 2009, prin plasarea de rachete defensive în Europa. Prima etapă a presupus trimiterea radarelor și a interceptoarelor marinei americane, iar cea de-a treia va fi reprezentată de trimiterea mai multor rachete interceptoare în Polonia.
Sistemul antirachetă din România este considerat de Rusia drept un pericol și o postură agresivă din partea SUA și NATO. Cu toate acestea, oficialii români și ai NATO au afirmat în nenumărate rânduri caracterul defensiv al acestei facilități și faptul că nu este îndreptat spre capabilitățile Moscovei.
Construcţia bazei a început în 2013, iar costurile s-au ridicat la aproape 400 de milioane de dolari. La Deveselu vor ajunge 44 de rachete, numite de specialişti – interceptori. Agenţia Americană de Apărare Antirachetă a anunţat că a alocat 550 de milioane de dolari pentru realizarea lor. Aceşti interceptori vor avea o autonomie de 500 de kilometri, pot să ajungă la o altitudine de 160 de kilometri şi ating viteza de 9.600 de kilometri pe oră.
.
