Europarlamentarul Siegfried Mureșan, a pledat joi, în legislativul de la Bruxelles, ca tot ceea ce UE face pentru Ucraina să facă și pentru Republica Moldova.

Vicepreședintele grupului PPE din Parlamentul European și președintele Delegației Parlamentului European la Comitetul Parlamentar de Asociere UE – Moldova a luat cuvântul joi la dezbaterea din plenul Parlamentului în pregătirea Summit-ului UE – Ucraina.

“Am văzut cu toții anul acesta că putem să trăim în siguranță și stabilitate în interiorul granițelor Uniunii Europene doar dacă suntem înconjurați în vecinătatea estică de țări care sunt în siguranță, stabile, în care este pace.  De aceea vă spun astăzi că lupta pe care oamenii din Ucraina o duc este de asemenea lupta noastră.  Sprijinirea Ucrainei este lucrul corect de făcut. Este, de asemenea, în interesul fundamental al Uniunii Europene să sprijine Ucraina.  Am făcut multe anul acesta și cred că putem să fim mândri de ceea ce am făcut în ceea ce privește sancțiunile și în ceea ce privește sprijinul financiar. Cele 18 miliarde de euro propuse de Comisia Europeană vor ajuta statul ucrainean să funcționeze anul acesta, să plătească salariile și pensiile, să permită spitalelor și școlilor să funcționeze. Domnule comisar Hahn, vă mulțumesc pentru implicarea dumneavoastră personală în a face acest lucru posibil. Am făcut multe, dar mai sunt multe de făcut. Nu avem nevoie de scuze pentru ceea ce nu poate fi făcut, ci avem nevoie de argumente și soluții cu privire la ceea ce poate fi făcut. Mai mult din punct de vedere al sancțiunilor, sprijin financiar atât cât este nevoie și să ne asigurăm că, încă înainte ca aderarea la Uniunea Europeană să fie posibilă, aducem Ucraina mai aproape de proiectele europene. Integrarea în Piața Unică va ajuta Ucraina și ne va ajuta și pe noi.  Și să aplicăm principiul conform căruia orice facem pentru Ucraina să facem și pentru Republica Moldova”, a declarat Siegfried Mureșan, conform unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Apelul lui Mureșan vine în contextul în care pe 7 februarie va avea loc a 7-a reuniune a Consiliului de asociere UE-Republica Moldova, pentru prima dată de când Moldovei i-a fost acordat statutul de țară candidată la UE.

Reuniunea de la Bruxelles va fi coprezidată de Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate, Josep Borrell, și de prim-ministrul Republicii Moldova, Natalia Gavrilița. Comisia Europeană va fi reprezentată de comisarul pentru vecinătate și extindere, Olivér Várhelyi.

Reprezentanții UE și ai Republicii Moldova vor discuta despre relațiile UE-Republica Moldova în contextul statutului de țară candidată la UE al Republicii Moldova, punând accentul pe dialogul politic și reformele, cooperarea economică și sectorială, în special în sectorul energetic, comerțul și aspectele legate de comerț, precum și cooperarea și convergența în domeniul politicii externe și de securitate.

Consiliul de asociere va face, de asemenea, un schimb de opinii cu privire la provocările globale și regionale, inclusiv la impactul negativ al agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei și la soluționarea conflictului transnistrean.

Planul REPowerEU – din care România primește 1,39 miliarde de euro pentru a depăși criza energetică – a fost aprobat în comisiile de specialitate ale Parlamentului European, a anunțat vicepreședintele grupului PPE, eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan.

„Tocmai am aprobat, în Comisia pentru bugete și în Comisia pentru afaceri economice și monetare din Parlamentul European, forma finală a Planului european „REPowerEU” de reducere a dependenței energetice față de Federația Rusă. Planul a fost adoptat cu largă majoritate, cu 69 voturi „pentru”, 6 „împotrivă” și 3 abțineri. Țara noastră va primi 1,39 de miliarde de euro din acești bani pentru investiții în eficiența energetică și îmbunătățirea infrastructurii din domeniu. Acești bani sunt fonduri noi, în plus față de cele 30 de miliarde de euro pe care țara noastră le primește deja pentru Planul Național de Redresare și Reziliență din Mecanismul European de Redresare și Reziliență”, scrie Siegfried Mureșan într-o postare pe Facebook.

REPowerEU va ajuta, de asemenea, consumatorii vulnerabili și întreprinderile care au cel mai mult de suferit de pe urma scumpirilor facturilor la energie, mai spune acesta.

În calitate de co-raportor al Parlamentului European pe acest dosar, Siegfried Mureșan a promis anul trecut că vom depune eforturi pentru ca acest instrument de sprijin să intre în vigoare cât mai repede, la începutul anului 2023.

„Mă bucur că ne-am ținut de promisiune. După votul de astăzi, urmează votul final în februarie în plenul Parlamentului European, apoi Planul REPowerEU intră în vigoare, iar banii pot merge acolo unde este nevoie de ei”, a precizat eurodeputatul PNL.

Planul REPowerEU,  în condițiile existenței unei urgențe duble de a transforma sistemul energetic al Europei, vizează eliminarea dependenței UE de combustibilii fosili ruși, care sunt utilizați ca armă economică și politică și care îi costă pe contribuabilii europeni aproape 100 de miliarde de euro pe an, și abordarea crizei climatice. În legătură cu abordarea schimbărilor climatice, tranziția ecologică la care s-a angajat UE per ansamblu,  va consolida creșterea economică, securitatea și acțiunile climatice pentru Europa și partenerii săi.

Măsurile din Planul REPowerEU pot răspunde acestei ambiții, prin economii de energie, diversificarea surselor de aprovizionare cu energie și accelerarea implementării energiei regenerabile pentru a înlocui combustibilii fosili în locuințe, în industrie și în producția de energie.

Europarlamentarul Siegfried Mureșan (PNL, PPE) a cerut, marți, în plenul Parlamentului European, respingerea populismului și argumentelor nejustificate prin care Austria a blocat aderarea României la spațiul Schengen, afirmând că România nu este sursa migrației, țara securizându-și frontierele conform standardelor Schengen, reformând justiția și fiind pregătită să adera la zona de liberă circulație.

“Aderarea României la spațiul Schengen este un obiectiv fundamental pentru țara mea, România. Oamenii vor acest lucru tocmai fiindcă sunt pro-europeni, fiindcă vor să fie mai aproape de Europa. Pentru a atinge acest obiectiv, am făcut foarte multe eforturi. Am securizat frontiera României conform celor mai înalte standarde internaționale, am îndeplinit toate condițiile, lucru confirmat de Comisia Europeană în repetate rânduri. Am reformat Justiția astfel încât Mecanismul de Cooperare și Verificare să fie ridicat. Toate evaluările Comisiei și ale experților statelor membre confirmă că România este pregătită să adere la spațiul Schengen și că acest lucru ar face întreg spațiu Schengen mai sigur.  Am reușit să avem sprijinul a 26 din 27 de state membre.  Totuși, Consiliul Justiție și Afaceri Interne nu a luat o decizie favorabilă din cauza opoziției unui singur stat: Austria. Dezaprobăm poziționarea Austriei, o considerăm nejustificată, este o nedreptate la adresa oamenilor. Știm că argumentele sunt în favoarea noastră, știm că cifrele sunt în favoarea noastră. Vă cer să respingem populismul. Vă cer să respingem ca Parlament European toate argumentele nejustificate. Să folosim argumente obiective, cifre oficiale ale instituțiilor europene. România nu este sursa migrației. Nu a fost niciodată. Obiectivul nostru este să aderăm la spațiul Schengen și vom lucra cu toată lumea pentru a ne atinge acest obiectiv cât de curând”, a afirmat Mureșan, vicepreședinte al grupului PPE și al Partidului Popular European, în cadrul dezbaterii din plenul Parlamentului European de la Strasbourg, consacrată deciziei Consiliului JAI privind extinderea spațiului Schengen.

Veto-ul Austriei din cadrul reuniunii Consiliului JAI face obiectul unei dezbateri în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, care are loc marți, la solicitarea celor trei mari grupuri politice, PPE, S&D și Renew Europe, iar președintele Consiliului European Charles Michel a anunțat că printre temele de discuție de la summitul UE din 15 decembrie se va afla și vecinătatea sudică, cu accent pe relațiile cu Balcanii de Vest și gestionarea migrației.

În acest context, președintele Klaus Iohannis a promis luni că miercuri, înaintea reuniunii Consiliului European de la Bruxelles, va prezenta “două-trei acțiuni” pe care le va iniția pentru a putea progresa pe dosarul Schengen.

Austria și Olanda au votat joia trecută, în cadrul reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne al Uniunii Europene, împotriva aderării României și a Bulgariei la spațiul de liberă circulație Schengen, nefiind întrunită unanimitatea necesară pentru ca cele două state să intre în spațiul de liberă circulație. În același timp, statele membre ale UE care fac parte și din Schengen, 22 dintre acestea, au votat aderarea Croației la spațiul Schengen. Austria este singura ţară din UE care s-a opus intrării României în spaţiul Schengen. În cazul Bulgariei, opoziţia a fost exprimată şi de către Austria și de către Olanda. Olanda și-a clarificat votul exprimat, explicând în minuta consemnată a reuniunii că este în favoarea aderării României la Schengen, așa cum au decis Guvernul și Parlamentul de la Haga. Votul a fost negativ deoarece România a fost inclusă la pachet cu Bulgaria, Țările de Jos considerând că Sofia nu este pregătită să adere.  De altfel, ministrul de interne austriac Gerhard Karner anunțase în ajunul reuniunii JAI că va vota împotriva aderării României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen în reuniunea Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne, precizând că veto-ul ţării sale este ”un apel de urgenţă” către Comisia Europeană pentru a lua măsuri care să conducă la un control mai eficient al frontierelor externe ale Uniunii Europene în vederea frânării intrărilor ilegale ale migranţilor pe teritoriul blocului comunitar, în special pe ruta balcanică. 

În același timp, reprezentanții Comisiei Europene, prin vicepreședintele Margaritis Schinas, au cerut un vot pozitiv pentru aderarea României, Bulgariei și Croației la spațiul de liberă circulație. Susținere pentru România a fost manifestată și de Germania, Franța, Slovacia, Suedia și Spania, ultimele două fiind țările care vor deține anul viitor, câte șase luni, președinția Consiliului Uniunii Europene.

În prima sa reacție, imediat după veto-ul Austriei, președintele Klaus Iohannis a avertizat că această decizie politică “riscă să afecteze unitatea europeană” și a afirmat că “România merita un vot favorabil” și că “nu ne vom opri până nu vom adera” la Schengen.

Drept răspuns politico-diplomatic la veto-ul Austriei, România a decis chemarea ambasadorului Emil Hurezeanu pentru consultări, într-un semnal clar al părții române de a sublinia poziția de dezacord ferm cu conduita Austriei și de a diminua nivelul actual al relațiilor cu acest stat. Mai mult, Bucureștiul a avertizat că vor exista “consecințe inevitabile” pentru relațiile bilaterale ca urmare a poziției Austriei.