Connect with us

EVENIMENTE

Sinteza conferinţei cu tema “Guvernanţa economică europeană: locul şi rolul politicilor publice”, IER, 13 decembrie 2011

Published

on

Institutul European din România şi Reprezentanţa Comisiei Europene în România au organizat în data de 13 decembrie a.c. conferinţa cu tema Guvernanţa economică europeană: locul şi rolul politicilor publice. Conferinţa s-a bucurat de prezenţa doamnei Helen Wallace, profesor emerit la Institutul European din cadrul London School of Economics and Political Science. Evenimentul a avut o triplă semnificaţie, şi anume: lansarea volumului Elaborarea politicilor în Uniunea Europeană, ediţia a şasea (Helen Wallace, co-autor şi coordonator, volum tradus şi publicat de IER), aniversarea a 10 ani de existenţă a Romanian Journal of European Affairs (RJEA), precum şi acordarea Premiilor de Excelenţă IER, ediţia a doua, care, în contextul Anului european al voluntariatului, sunt dedicate organizaţiilor neguvernamentale cu activitate în promovarea spiritului şi valorilor europene în conştiinţa publicului larg din România.

În prima sesiune a conferinţei subiectul abordat a fost cel al importanței politicilor publice în Uniunea Europeană. Această sesiune, marcată de discursurile domnilor Leonard Orban, Ministru al Afacerilor Europene, și Niculae Idu, Şeful Reprezentanţei Comisiei Europene în România, a fost moderată de către doamna Gabriela Drăgan, Director general al Institului European din România.

În deschiderea discursului său, domnul Ministru Leonard Orban a salutat contextul în care a avut loc conferinţa, făcând referire la prezenţa doamnei Profesor Helen Wallace. Domnul Orban și-a început alocuţiunea prin menţiunea că modalităţile de configurare a politicilor publice la nivel european sunt oarecum similare cu cele de la nivel naţional, însă a subliniat structura atipică a Uniunii Europene care presupune respectarea anumitor principii, precum cel al subsidiarităţii, proporţionalităţii sau cel al metodei comunitare, aceasta din urmă conferind stabilitate şi predictibilitate sistemului decizional european. Conform domnului ministru, schimbările din ultima perioadă în ceea ce priveşte guvernanţa europeană au venit pe fondul nevoii unor acțiuni mai coordonate și mai solide. Printre aceste schimbări se numără și adoptarea celui de-al doilea pachet de guvernanță economică, de la finalul lunii noiembrie, care presupune o analiză mai strictă a reformelor implementate și o supraveghere mai atentă a țărilor vulnerabile.

Criza a scos în evidenţă arhitectura deficitară a uniunii economice şi monetare, măsuri suplimentare în zona euro fiind imperios necesare. Domnul Orban și-a exprimat dorința ca Marea Britanie să adere la Pactul fiscal propus de către Bruxelles, subliniind faptul că un acord inter-guvernamental în 26 prezintă anumite puncte slabe. În discursul său, domnul Orban a menționat și că măsurile adoptate în noul pact fiscal, inimaginabile în urmă cu un an, reprezintă o întoarcere la esența vechiului Pact de Stabilitate și Creștere. În finalul discursului său, domnul Orban a accentuat ideea că tocmai consolidarea integrării reprezintă cheia, soluţia pentru ca UE să rămână un actor important, relevant la nivel global și a declarat că măsurile concepute pe termen scurt ar avea nevoie de îmbunătățiri, întrucât sunt insuficiente la momentul actual.

Conferința a continuat cu discursul domnului Niculae Idu, care a prezentat prognozele Comisiei Europene pentru anul 2013. Evoluţia deficitului bugetar a fost galopantă, cunoscând o creştere aproape necontrolabilă. După un vârf atins la nivelul anului 2010, va cunoaşte reduceri importante la nivelul anului 2013, dar nu într-aşa măsură încât să nu se încadreze în ţinta de 0,5 % deficit structural, Suedia urmând să fie singura țară ce va înregistra un excedent bugetar în 2013. În ceea ce privește situația României, se estimează un deficit cuprins între 0 și 5% pentru anul 2013. Ponderea datoriei publice din produsul intern brut la nivel european va atinge 80% în 2013, o cotă deloc satisfăcătoare. Grecia este din acest punct de vedere „campion” cu 190% pondere din PIB în perspectiva anului 2013, indicator inacceptabil din perspectiva Pactului de stabilitate şi creştere. În cazul României, se prognozează o creștere a datoriei publice, însă în limite rezonabile. Se estimează că trei state membre ar înregistra o reducere a datoriei publice în 2013 faţă de 2010, şi anume: Germania, Suedia şi Ungaria.

Domnul Idu a prezentat apoi evoluţia pe 10 ani a randamentelor titlurilor de stat. Aici se remarcă Spania, Italia, Slovacia şi Slovenia care au înregistrat o deteriorare substanţială a condiţiilor financiare şi de acces a acestor state pe pieţele financiare. În continuare domnul Niculae Idu a prezentat măsurile celui de-al doilea pachet de guvernanță economică care presupune o monitorizare strictă la nivel fiscal și macroeconomic, ce urmează să fie acompaniată de penalități variabile pentru țările ce nu reușesc, de o manieră constantă, să se încadreze în limitele impuse de acest nou pachet. Consiliul European din 8-9 decembrie a.c. a introdus regula respectării unui deficit structural de max 0,5% din PIB, menţinerea unei mai puternice coordonări la nivelul politicilor şi realizarea de două ori pe an a unui summit pe problematica euro.

În finalul prezentării sale, domnul Idu a afirmat că noile măsuri adoptate la nivel european înseamnă pentru țările din Uniunea Europeană o cedare a unei părți din suveranitatea națională către celelalte state, dar că acest lucru nu trebuie privit ca un aspect negativ, „binele UE însemnând binele fiecărui stat membru, al fiecărui cetăţean”. Mai important, „fără restabilirea încrederii între state membre şi instituţiile europene, între state membre la nivel bilateral şi multilateral, şi între guverne şi actorii de pe piaţa financiară internaţională”, va fi dificil de menţinut echilibrul în Uniunea Europeană.

În finalul acestei sesiuni de discuții, doamna Director Gabriela Drăgan a sintetizat ideile principale prezentate anterior, a evidențiat faptul că această criză a scos la iveală tocmai vulnerabilităţile existente, iar măsurile adoptate sunt încă departe de a realiza o politică fiscală comună la nivel european și a concluzionat prin a afirma că măsurile adoptate în plan național și cele adoptate în plan european se află într-o relație de interdependență. În contextul multiplelor viziuni asupra ieşirii din criză (austeritate fiscală etc.), nevoia de solidaritate devine tot mai pregnantă.

Cea de-a doua sesiune a conferinţei, intitulată Elaborarea politicilor în Uniunea Europeană, a fost moderată de domnul prof. univ. dr. Vasile Puşcaş, Director al Institutului de Studii Internaţionale, Facultatea de Istorie-Filosofie, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj- Napoca, fost Negociator Şef al României. Domnul profesor Puşcaş a subliniat că noua ediţie a lucrării coordonate de prof. Helen Wallace nu este doar o actualizare a unui manual esenţial de guvernanţă europeană, ci şi o nouă invitaţie adresată guvernanţilor din statele membre şi mediului academic pentru a-şi aduce aportul la comunicarea europeană.

Prima alocuţiune a fost susţinută de doamna Helen Wallace, profesor emerit la Institutul European din cadrul London School of Economics and Political Science, care a prezentat lucrarea coordonată de aceasta, „Elaborarea politicilor în Uniunea Europeană” din perspectiva guvernanţei economice europene şi a situaţiei economice şi politice actuale. Aceasta a subliniat că, în contextul crizei financiare globale, riscul de contagiune priveşte nu numai statele din zona euro, ci şi pe cele care nu au adoptat încă moneda euro. Invitata a menţionat, de asemenea, semnificaţia Consiliul European din 8-9 decembrie, care s-a desfăşurat într-o atmosferă de „dezastru iminent”. S-a convenit asupra necesităţii unui plan de salvare, însă metodologia a făcut obiectul unor puternice dezacorduri. Germania şi Franţa au susţinut metodologii diferite: prima a dorit o reformă a tratatelor UE care să ofere, astfel, un temei legal pentru planul de salvare şi care presupunea ratificarea de către toate statele membre, în timp ce a doua era susţinătoarea unui acord interguvernamental, în afara tratatelor, al cărui avantaj era reprezentat de faptul că nu implica necesitatea ratificării de către toate statele, făcând aplicarea sa mai rapidă. Prof. Wallace a evidenţiat că germanii au fost izolaţi în dorinţa lor de schimbare a tratatului.

În plus, doamna Wallace a evidenţiat că cele şase ediţii ale cărţii oferă o privire de ansamblu cu privire la evoluţia Uniunii Europene, însă va trebui revizuită în continuare (incluzând şi Tratatul de la Lisabona, accentuând problematica zonei euro) pentru a prezenta şi evoluţiile actuale care au survenit după finalizarea ultimei ediţii. Doamna Prof. Wallace a menţionat că România ar trebui să-şi dezvolte competenţele şi să devină mai activă în procesul de elaborare a politicilor Uniunii Europene.

Domnul Profesor dr. Daniel Dăianu a continuat expunerea despre criza din zona euro şi guvernanţa europeană. Dacă Uniunea Europeană a fost rezultatul unui proces de reconstrucţie a Europei şi al dorinţei decidenţilor de a oferi Europei capacitatea de a se confrunta şi cu provocări viitoare, în prezent liderii europeni se confruntă cu o criză existenţială a proiectului european. Crizei financiare grave i se adaugă o criză a zonei euro, care a devenit acum un factor destabilizator. Uniunea economică şi monetară nu este o zonă monetară optimă, întrucât regimul instituţional şi cel al politicilor sunt inadecvate. Ne confruntăm, astfel, cu o dublă provocare, şi anume necesitatea de gestionare a crizei şi aceea de remediere a deficienţelor structurale ale uniunii economice şi monetare. Domnul Dăianu a argumentat că răspunsul la criză este inadecvat deoarece „pactul fiscal nu reprezintă o uniune fiscală” şi nu răspunde nevoii actuale de liniştire şi echilibrare a pieţelor. Deşi criza din zona euro este prezentată drept o criză fiscală, asistăm, de fapt, la o „criză de design”, din cauza construcţiei interne defectuoase a Uniunii. Prin urmare, pactul fiscal este insuficient pentru consolidarea construcţiei europene, în care ar trebui promovate competitivitatea şi productivitatea. Un dezavantaj al acestui pact convenit de liderii europeni este reprezentat de faptul că riscăm să combinăm o politică monetară unică cu reguli fiscale care nu vor face deosebirea între situaţiile diferite ale statelor membre. Miza este viitorul zonei euro şi al proiectului european. Toate statele membre ale UE riscă să fie grav afectate de criza euro, chiar dacă nu fac parte din această zonă, inclusiv România. Invitatul a abordat conceptul federalizării, lipsa convergenţei, lipsa unei perspective a creşterii economice, constatând totodată lipsa voinţei politice necesare şi oboseala resimţită la nivelul UE în privinţa integrării.

În finalul celei de-a doua sesiuni, prof. Helen Wallace a subliniat că sunt necesare acţiuni concrete atât la nivel naţional, cât şi la nivel european, iar prof. Daniel Dăianu a arătat că regulile fiscale sunt importante pentru ţările care nu au disciplină fiscală, însă este nevoie şi de solidaritate.

Tot în încheierea acestei sesiuni, ambasadorul Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord în România, Excelenţa Sa domnul Martin Harris a precizat că asistăm la o criză pe termen scurt, mediu şi lung. Pe termen scurt, s-a stabilit o agendă de urgenţă pentru salvarea euro. Aceste măsuri trebuie să reuşească, iar interesul întregii Uniuni Europene este ca euro să reziste. Pe termen mediu trebuie însă soluţionate probleme profunde ale UE şi trebuie realizat un nivel de integrare mai ridicat în zona euro, precum şi un echilibru între drepturile ţărilor ce folosesc euro şi cele ale statelor ce nu au adoptat moneda euro. La propunerea de schimbare a tratatului, din cadrul Consiliului European din 8-9 decembrie a.c, Marea Britanie a solicitat asigurarea unui echilibru între ţările care folosesc euro şi cele care se află în afara zonei euro, ajungându-se în cele din urmă la un acord interguvernamental între ţările din zona euro şi unele ţări din afara acesteia. (Marea Britanie a refuzat participarea la Acordul de guvernanţă fiscală). Pe termen lung, trebuie adoptate măsuri substanţiale pentru a promova creşterea economică. În caz contrar, există riscul ca, în 2050, menţinând ritmul actual de creştere, să nu mai existe nicio ţară europeană în clasamentul celor mai puternice 10 state din punct de vedere economic. Crearea de noi locuri de muncă, sprijinirea IMM-urilor, promovarea comerţului şi a pieţei unice, inovaţia şi cercetarea sunt considerate a fi soluţii viabile pentru creştere economică ce trebuie să fie în mod constant în atenţia decidenţilor.

Cea de-a treia sesiune de discuţii a avut ca temă Guvernanţa Economică Europeană şi a fost moderată de dra. Agnes Nicolescu, Şef Birou a.i., Biroul Studii şi Analize, Institutul European din România. Aceasta a punctat participarea unor voci reprezentative din diferite domenii de activitate care să prezinte o viziune sectorială asupra provocărilor implicate de noua guvernanţă economică europeană.

Domnul Valentin Lazea, Economist şef în cadrul Băncii Naţionale a României, a identificat ca provocare principală, în domeniul guvernanţei economice, necorelarea dintre poziţiile politicienilor europeni şi nevoile reale ale economiei. Un bun exemplu este cel al Consiliului European din 8-9 decembrie a.c., de la care pieţele aşteptau un răspuns clar la trei întrebări importante: a) întărirea controalelor bugetare şi a execuţiilor bugetare; b) întărirea capacităţii de reacţie a fondului EFSF respectiv c) crearea unei uniuni bazate pe transferuri fiscale între statele cu surplus şi cele cu deficite. Răspunsul politic nu a fost decât unul parţial, şansele de a calma pieţele financiare fiind astfel reduse. Trebuie consolidat de asemenea rolul Băncii Centrale Europene în sensul unei întăriri a monitorizării statelor membre pe baza celor 10 criterii de analiză stabilite în cadrul scoreboard-ului de evaluare, respectiv trebuie sporită capacitatea EFSF de la 500 la 2 000 mld euro. În ceea ce priveşte întărirea monitorizării, domnul Lazea a precizat că România stă destul de bine la acest capitol, cu atât mai mult cu cât îndeplineşte opt din cei zece indicatori. Însă, acesta este de părere că este insuficient ce s-a obţinut până acum pentru că se poate observa imixtiunea factorului politic şi pentru că sunt lăsate portiţe în ceea ce priveşte şi alţi indicatori. Legat de creşterea capacităţii EFSF, domnul Lazea consideră că s-ar fi putut lua unele măsuri precum: purtarea unor discuţii cu fondurile de investiţii private, atragerea de resurse sporite prin intermediul FMI şi atragerea unor fonduri de investiţii suverane, precum cele din ţările BRIC sau din Zona Golfului.

Domnul Dragoş Pîslaru, Director General al GEA Strategy & Consulting, a trecut în revistă dimensiunile complexe ale conceptului de “guvernanţă” în general şi „guvernanţă economică” în particular, menţionând principiile Cartei Albe a Guvernanţei Economice, elaborată de Comisia Europeană în 2001. Europa are deja reguli care trebuie respectate, în prezent UE aflându-se în situaţia instituirii unor procese care să ne facă să respectăm regulile pe care şi le-a impus singură. Vorbitorul a readus în atenţia participanţilor necesitatea respectării valorilor şi a eticii în cadrul procesului de guvernanţă. Suntem în criză datorită absenţei încrederii în viitorul Uniunii Europene. Avem nevoie urgent de reducerea ecartului dintre valorile promovate în discursurile politicienilor şi practica de zi cu zi. Clasa politică românească este marcată de absenţa responsabilităţii iar problema de bază a României este că nu ştim să lucrăm unii cu ceilalţi. Avem nevoie totodată să identificăm problemele structurale ale economiei naţionale şi să venim cu soluţii de dezvoltare economică proprii, bazate fie pe atragerea capitalului exogen fie pe stimularea dezvoltării investiţiilor bazate pe capital autohton, fiecare dintre aceste abordări implicând politici proprii. În final, domnul Pîslaru a accentuat ideea că nu este suficient să avem o uniune fiscală în Europa şi că, în primul rând, este nevoie de deschidere şi participare, acestea fiind motivele pentru care guvernele şi liderii europeni nu sunt dispuşi să îşi asume răspunderea. Mai mult, ar trebui să avem înţelepciunea să găsim căile şi principiile potrivite şi să micşorăm diferenţele care apar de cele mai multe ori între discursuri şi practică.

Domnul Florin Pogonaru, Preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România şi Preşedintele Consiliului de Administraţie al Institutului European din România, a reafirmat un fapt fundamental al construcţiei europene actuale şi anume persistenţa diferenţelor de productivitate dintre Nord şi Sud. În acest sens, se impune crearea unei politici speciale la nivel european pentru statele din Sud în scopul reducerii decalajelor de productivitate. În România constatăm o preferinţă pentru ideea de „domn străin”, încrederea în eficienţa managementului extern fiind foarte răspândită. În condiţiile în care nu este definit interesul naţional şi nici o nouă politică de industrializare, România este chemată din ce în ce mai imperios să ia parte la negocierile europene. Faptul că nu facem parte din zona euro s-a dovedit un avantaj strategic pentru industria românească, moneda naţională absorbind prin devalorizare şocurile de productivitate. Domnul Pogonaru a adus în discuţie şi faptul că piaţa începe să fie părăsită de multinaţionale şi că trebuie să fim curajoşi şi să ridicăm o serie de probleme precum: ajutorul de stat şi excesul privind privatizarea băncilor. În ceea ce priveşte anul 2012, domnul Pogonaru a fost de părere că va fi un an de stop and go, ce va avea la bază tocmai diferenţele de productivitate. Astfel încât, vom putea vedea summit-uri la două săptămâni şi crize la două luni. Totodată, vor putea fi vizibile încercările de împăcare a strategiilor pe termen lung cu cele pe termen scurt.

Domnul Cristian Ghinea, director al Centrului Român de Politici Europene, a remarcat faptul că Uniunea Europeană este criticată pentru că nu a făcut ceea ce nu trebuia să facă. Uniunea nu dispunea de mecanismele necesare pentru a interveni pe piaţă, de abia în prezent discutându-se de crearea unor mecanisme automate de corecţie. În opinia sa, România este „federalistă din necesitate”, românii aderând în mod instinctiv la deciziile de la Bruxelles, datorită neîncrederii în politicienii proprii. În ceea ce priveşte aderarea la Euro, domnul Ghinea a afirmat că Leul este o interfaţă foarte scumpă a României şi că această aderare nu are atât de multe alternative din punct de vedere al deciziei, fiind un lucru care trebuie făcut cât mai repede posibil.

Spre finalul sesiunii, invitaţii au răspuns întrebărilor participanţilor din sală, acestea abordând problematici precum provocările întâmpinate de mediul românesc de afaceri, necesitatea responsabilizării şi asumării unor principii fundamentale de etică la nivelul societăţii româneşti, în principal prin promovarea unor valori sănătoase atât la nivelul structurilor guvernamentale cât şi a celor neguvernamentale.

Dra. Agnes Nicolescu a încheiat cea de-a treia sesiune de dezbateri menţionând că miza din spatele întregii dezbateri privind conceptul de guvernanţă este asigurarea competitivităţii Europei ca actor pe scena internaţională şi că ideile exprimate pe 9 decembrie la Summit au arătat că există diviziuni între statele membre, iar aceste diviziuni sunt cauza principală în neputinţa creării unei guvernanţe economice comune.

Sesiunea de decernare a Premiilor de Excelenţă IER (ediţia a doua) a fost deschisă de doamna Gabriela Drăgan, Director General al Institutului European din România, împreună cu domnul Dan Petre, analist de politică externă.

Domnul Dan Petre a tras o serie de concluzii ca urmare a dezbaterilor ce au avut loc în cadrul celor trei sesiuni de discuţii ale conferinţei. Acesta şi-a exprimat opinia cu privire la criza europeană ca fiind o oportunitate pentru România şi a accentuat importanţa de a fi prezenţi în dezbaterile europene. De asemenea, referitor la conceptul de guvernanţă, a precizat că „am învăţat că Uniunea Europeană este deosebit de importantă, nu doar o puşculiţă din care o să ne facem autostrăzi”. Nu în ultimul rând, domnul Dan Petre a subliniat că ceea ce trebuie să învăţăm cu toţii din această criză este nevoia de solidaritate şi că este nevoie să existe participare în luarea unor decizii europene.

În continuare, doamna Gabriela Drăgan a mărturisit că iniţiativa de a acorda astfel de premii a apărut anul trecut când au fost acordate premii jurnaliştilor. Anul acesta, pentru că a fost declarat anul voluntariatului de către Comisia Europeană, Institutul European din România s-a orientat către organizaţiile non-guvernamentale cu activitate în promovarea spiritului şi valorilor europene, precum şi în activităţi de voluntariat. În vederea stabilirii câştigătorilor Premiilor de excelenţă pentru ediţia curentă, Serviciul Comunicare şi Marketing din cadrul IER a realizat o analiză a organizaţiilor neguvernamentale cu activitate preponderentă în domeniile enunţate (peste 60 de organizaţii). Cele două componente esenţiale luate în consideraţie au fost voluntariatul şi politicile publice, iar domeniile de intervenţie ale organizaţiilor vizate au fost: drepturile fundamentale, democraţia participativă, incluziunea socială, educaţia şi protecţia mediului. Criteriile folosite în evaluarea organizaţiilor au fost: istoric (pondere de 10% din nota finală), vizibilitate (10%), credibilitate (15%), parteneriate interne (20%), parteneriate externe (20%), dimensiunea europeană (25%). Nominalizările au fost prezentate unui grup de selecţie constituit din membrii Consiliului de Administraţie şi ai Consiliului Ştiinţific al IER.

Laureaţii celei de-a doua ediţii a Premiilor de Excelenţă IER au fost: Societatea Academică din România; Pro Vobis; Centrul Român pentru Politici Europene; Fundaţia Paneuropa; Asociaţia Terra Mileniul III; Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile; Salvaţi Copiii România; Junior Achievement; Organizaţia Naţională a Persoanelor cu Handicap din România; World Vision; Institutul European pentru Democraţie Participativă QVORUM; A.N.P.C.P.P.S. (Asociaţia Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi Promovarea Programelor şi Strategiilor din România); Asociaţia Pro Democraţia; AIESEC. De asemenea, un premiu pentru întreaga activitate s-a acordat domnului Lucian Branea, secretar executiv al Asociaţiei Epsilon III, fondator al romania_eu_list, de altfel şi primul redactor-şef al Romanian Journal of European Affairs.

La finalul sesiunii de acordare a premiilor, doamna Gabriela Drăgan a subliniat faptul că au fost premiate nu doar ONG-urile implicate în mod direct în sfera afacerilor europene ci şi cele care lucrează în spiritul european, susţinând că acest moment de final ne poate oferi energia şi stimulentul de care avem nevoie pentru anul viitor în vederea îndeplinirii unor obiective comune.

Sinteză realizată de

Biroul Studii şi Analize,

Serviciul Comunicare şi Marketing

2013, dar nu într-aşa măsură încât să nu se încadreze în ţinta de 0,5 % deficit structural, Suedia urmând să fie singura țară ce va înregistra un excedent bugetar în 2013. În ceea ce privește situația României, se estimează un deficit cuprins între 0 și 5% pentru anul 2013. Ponderea datoriei publice din produsul intern brut la nivel european va atinge 80% în 2013, o cotă deloc satisfăcătoare. Grecia este din acest punct de vedere „campion” cu 190% pondere din PIB în perspectiva anului 2013, indicator inacceptabil din perspectiva Pactului de stabilitate şi creştere. În cazul României, se prognozează o creștere a datoriei publice, însă în limite rezonabile. Se estimează că trei state membre ar înregistra o reducere a datoriei publice în 2013 faţă de 2010, şi anume: Germania, Suedia şi Ungaria.

Domnul Idu a prezentat apoi evoluţia pe 10 ani a randamentelor titlurilor de stat. Aici se remarcă Spania, Italia, Slovacia şi Slovenia care au înregistrat o deteriorare substanţială a condiţiilor financiare şi de acces a acestor state pe pieţele financiare. În continuare domnul Niculae Idu a prezentat măsurile celui de-al doilea pachet de guvernanță economică care presupune o monitorizare strictă la nivel fiscal și macroeconomic, ce urmează să fie acompaniată de penalități variabile pentru țările ce nu reușesc, de o manieră constantă, să se încadreze în limitele impuse de acest nou pachet. Consiliul European din 8-9 decembrie a.c. a introdus regula respectării unui deficit structural de max 0,5% din PIB, menţinerea unei mai puternice coordonări la nivelul politicilor şi realizarea de două ori pe an a unui summit pe problematica euro.

În finalul prezentării sale, domnul Idu a afirmat că noile măsuri adoptate la nivel european înseamnă pentru țările din Uniunea Europeană o cedare a unei părți din suveranitatea națională către celelalte state, dar că acest lucru nu trebuie privit ca un aspect negativ, „binele UE însemnând binele fiecărui stat membru, al fiecărui cetăţean”. Mai important, „fără restabilirea încrederii între state membre şi instituţiile europene, între state membre la nivel bilateral şi multilateral, şi între guverne şi actorii de pe piaţa financiară internaţională”, va fi dificil de menţinut echilibrul în Uniunea Europeană.

În finalul acestei sesiuni de discuții, doamna Director Gabriela Drăgan a sintetizat ideile principale prezentate anterior, a evidențiat faptul că această criză a scos la iveală tocmai vulnerabilităţile existente, iar măsurile adoptate sunt încă departe de a realiza o politică fiscală comună la nivel european și a concluzionat prin a afirma că măsurile adoptate în plan național și cele adoptate în plan european se află într-o relație de interdependență. În contextul multiplelor viziuni asupra ieşirii din criză (austeritate fiscală etc.), nevoia de solidaritate devine tot mai pregnantă.

Cea de-a doua sesiune a conferinţei, intitulată Elaborarea politicilor în Uniunea Europeană, a fost moderată de domnul prof. univ. dr. Vasile Puşcaş, Director al Institutului de Studii Internaţionale, Facultatea de Istorie-Filosofie, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj- Napoca, fost Negociator Şef al României. Domnul profesor Puşcaş a subliniat că noua ediţie a lucrării coordonate de prof. Helen Wallace nu este doar o actualizare a unui manual esenţial de guvernanţă europeană, ci şi o nouă invitaţie adresată guvernanţilor din statele membre şi mediului academic pentru a-şi aduce aportul la comunicarea europeană.

Prima alocuţiune a fost susţinută de doamna Helen Wallace, profesor emerit la Institutul European din cadrul London School of Economics and Political Science, care a prezentat lucrarea coordonată de aceasta, „Elaborarea politicilor în Uniunea Europeană” din perspectiva guvernanţei economice europene şi a situaţiei economice şi politice actuale. Aceasta a subliniat că, în contextul crizei financiare globale, riscul de contagiune priveşte nu numai statele din zona euro, ci şi pe cele care nu au adoptat încă moneda euro. Invitata a menţionat, de asemenea, semnificaţia Consiliul European din 8-9 decembrie, care s-a desfăşurat într-o atmosferă de „dezastru iminent”. S-a convenit asupra necesităţii unui plan de salvare, însă metodologia a făcut obiectul unor puternice dezacorduri. Germania şi Franţa au susţinut metodologii diferite: prima a dorit o reformă a tratatelor UE care să ofere, astfel, un temei legal pentru planul de salvare şi care presupunea ratificarea de către toate statele membre, în timp ce a doua era susţinătoarea unui acord interguvernamental, în afara tratatelor, al cărui avantaj era reprezentat de faptul că nu implica necesitatea ratificării de către toate statele, făcând aplicarea sa mai rapidă. Prof. Wallace a evidenţiat că germanii au fost izolaţi în dorinţa lor de schimbare a tratatului.

În plus, doamna Wallace a evidenţiat că cele şase ediţii ale cărţii oferă o privire de ansamblu cu privire la evoluţia Uniunii Europene, însă va trebui revizuită în continuare (incluzând şi Tratatul de la Lisabona,

accentuând problematica zonei euro) pentru a prezenta şi evoluţiile actuale care au survenit după finalizarea ultimei ediţii. Doamna Prof. Wallace a menţionat că România ar trebui să-şi dezvolte competenţele şi să devină mai activă în procesul de elaborare a politicilor Uniunii Europene.

Domnul Profesor dr. Daniel Dăianu a continuat expunerea despre criza din zona euro şi guvernanţa europeană. Dacă Uniunea Europeană a fost rezultatul unui proces de reconstrucţie a Europei şi al dorinţei decidenţilor de a oferi Europei capacitatea de a se confrunta şi cu provocări viitoare, în prezent liderii europeni se confruntă cu o criză existenţială a proiectului european. Crizei financiare grave i se adaugă o criză a zonei euro, care a devenit acum un factor destabilizator. Uniunea economică şi monetară nu este o zonă monetară optimă, întrucât regimul instituţional şi cel al politicilor sunt inadecvate. Ne confruntăm, astfel, cu o dublă provocare, şi anume necesitatea de gestionare a crizei şi aceea de remediere a deficienţelor structurale ale uniunii economice şi monetare. Domnul Dăianu a argumentat că răspunsul la criză este inadecvat deoarece „pactul fiscal nu reprezintă o uniune fiscală” şi nu răspunde nevoii actuale de liniştire şi echilibrare a pieţelor. Deşi criza din zona euro este prezentată drept o criză fiscală, asistăm, de fapt, la o „criză de design”, din cauza construcţiei interne defectuoase a Uniunii. Prin urmare, pactul fiscal este insuficient pentru consolidarea construcţiei europene, în care ar trebui promovate competitivitatea şi productivitatea. Un dezavantaj al acestui pact convenit de liderii europeni este reprezentat de faptul că riscăm să combinăm o politică monetară unică cu reguli fiscale care nu vor face deosebirea între situaţiile diferite ale statelor membre. Miza este viitorul zonei euro şi al proiectului european. Toate statele membre ale UE riscă să fie grav afectate de criza euro, chiar dacă nu fac parte din această zonă, inclusiv România. Invitatul a abordat conceptul federalizării, lipsa convergenţei, lipsa unei perspective a creşterii economice, constatând totodată lipsa voinţei politice necesare şi oboseala resimţită la nivelul UE în privinţa integrării.

În finalul celei de-a doua sesiuni, prof. Helen Wallace a subliniat că sunt necesare acţiuni concrete atât la nivel naţional, cât şi la nivel european, iar prof. Daniel Dăianu a arătat că regulile fiscale sunt importante pentru ţările care nu au disciplină fiscală, însă este nevoie şi de solidaritate.

Tot în încheierea acestei sesiuni, ambasadorul Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord în România, Excelenţa Sa domnul Martin Harris a precizat că asistăm la o criză pe termen scurt, mediu şi lung. Pe termen scurt, s-a stabilit o agendă de urgenţă pentru salvarea euro. Aceste măsuri trebuie să reuşească, iar interesul întregii Uniuni Europene este ca euro să reziste. Pe termen mediu trebuie însă soluţionate probleme profunde ale UE şi trebuie realizat un nivel de integrare mai ridicat în zona euro, precum şi un echilibru între drepturile ţărilor ce folosesc euro şi cele ale statelor ce nu au adoptat moneda euro. La propunerea de schimbare a tratatului, din cadrul Consiliului European din 8-9 decembrie a.c, Marea Britanie a solicitat asigurarea unui echilibru între ţările care folosesc euro şi cele care se află în afara zonei euro, ajungându-se în cele din urmă la un acord interguvernamental între ţările din zona euro şi unele ţări din afara acesteia. (Marea Britanie a refuzat participarea la Acordul de guvernanţă fiscală). Pe termen lung, trebuie adoptate măsuri substanţiale pentru a promova creşterea economică. În caz contrar, există riscul ca, în 2050, menţinând ritmul actual de creştere, să nu mai existe nicio ţară europeană în clasamentul celor mai puternice 10 state din punct de vedere economic. Crearea de noi locuri de muncă, sprijinirea IMM-urilor, promovarea comerţului şi a pieţei unice, inovaţia şi cercetarea sunt considerate a fi soluţii viabile pentru creştere economică ce trebuie să fie în mod constant în atenţia decidenţilor.

Cea de-a treia sesiune de discuţii a avut ca temă Guvernanţa Economică Europeană şi a fost moderată de dra. Agnes Nicolescu, Şef Birou a.i., Biroul Studii şi Analize, Institutul European din România. Aceasta a punctat participarea unor voci reprezentative din diferite domenii de activitate care să prezinte o viziune sectorială asupra provocărilor implicate de noua guvernanţă economică europeană.

Domnul Valentin Lazea, Economist şef în cadrul Băncii Naţionale a României, a identificat ca provocare principală, în domeniul guvernanţei economice, necorelarea dintre poziţiile politicienilor europeni şi nevoile reale ale economiei. Un bun exemplu este cel al Consiliului European din 8-9 decembrie a.c., de la care pieţele aşteptau un răspuns clar la trei întrebări importante: a) întărirea controalelor bugetare şi a execuţiilor bugetare; b) întărirea capacităţii de reacţie a fondului EFSF respectiv c) crearea unei uniuni bazate pe transferuri fiscale între statele cu surplus şi cele cu deficite. Răspunsul politic nu a fost decât unul parţial, şansele de a calma pieţele financiare fiind astfel reduse. Trebuie consolidat de asemenea

rolul Băncii Centrale Europene în sensul unei întăriri a monitorizării statelor membre pe baza celor 10 criterii de analiză stabilite în cadrul scoreboard-ului de evaluare, respectiv trebuie sporită capacitatea EFSF de la 500 la 2 000 mld euro. În ceea ce priveşte întărirea monitorizării, domnul Lazea a precizat că România stă destul de bine la acest capitol, cu atât mai mult cu cât îndeplineşte opt din cei zece indicatori. Însă, acesta este de părere că este insuficient ce s-a obţinut până acum pentru că se poate observa imixtiunea factorului politic şi pentru că sunt lăsate portiţe în ceea ce priveşte şi alţi indicatori. Legat de creşterea capacităţii EFSF, domnul Lazea consideră că s-ar fi putut lua unele măsuri precum: purtarea unor discuţii cu fondurile de investiţii private, atragerea de resurse sporite prin intermediul FMI şi atragerea unor fonduri de investiţii suverane, precum cele din ţările BRIC sau din Zona Golfului.

Domnul Dragoş Pîslaru, Director General al GEA Strategy & Consulting, a trecut în revistă dimensiunile complexe ale conceptului de “guvernanţă” în general şi „guvernanţă economică” în particular, menţionând principiile Cartei Albe a Guvernanţei Economice, elaborată de Comisia Europeană în 2001. Europa are deja reguli care trebuie respectate, în prezent UE aflându-se în situaţia instituirii unor procese care să ne facă să respectăm regulile pe care şi le-a impus singură. Vorbitorul a readus în atenţia participanţilor necesitatea respectării valorilor şi a eticii în cadrul procesului de guvernanţă. Suntem în criză datorită absenţei încrederii în viitorul Uniunii Europene. Avem nevoie urgent de reducerea ecartului dintre valorile promovate în discursurile politicienilor şi practica de zi cu zi. Clasa politică românească este marcată de absenţa responsabilităţii iar problema de bază a României este că nu ştim să lucrăm unii cu ceilalţi. Avem nevoie totodată să identificăm problemele structurale ale economiei naţionale şi să venim cu soluţii de dezvoltare economică proprii, bazate fie pe atragerea capitalului exogen fie pe stimularea dezvoltării investiţiilor bazate pe capital autohton, fiecare dintre aceste abordări implicând politici proprii. În final, domnul Pîslaru a accentuat ideea că nu este suficient să avem o uniune fiscală în Europa şi că, în primul rând, este nevoie de deschidere şi participare, acestea fiind motivele pentru care guvernele şi liderii europeni nu sunt dispuşi să îşi asume răspunderea. Mai mult, ar trebui să avem înţelepciunea să găsim căile şi principiile potrivite şi să micşorăm diferenţele care apar de cele mai multe ori între discursuri şi practică.

Domnul Florin Pogonaru, Preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România şi Preşedintele Consiliului de Administraţie al Institutului European din România, a reafirmat un fapt fundamental al construcţiei europene actuale şi anume persistenţa diferenţelor de productivitate dintre Nord şi Sud. În acest sens, se impune crearea unei politici speciale la nivel european pentru statele din Sud în scopul reducerii decalajelor de productivitate. În România constatăm o preferinţă pentru ideea de „domn străin”, încrederea în eficienţa managementului extern fiind foarte răspândită. În condiţiile în care nu este definit interesul naţional şi nici o nouă politică de industrializare, România este chemată din ce în ce mai imperios să ia parte la negocierile europene. Faptul că nu facem parte din zona euro s-a dovedit un avantaj strategic pentru industria românească, moneda naţională absorbind prin devalorizare şocurile de productivitate. Domnul Pogonaru a adus în discuţie şi faptul că piaţa începe să fie părăsită de multinaţionale şi că trebuie să fim curajoşi şi să ridicăm o serie de probleme precum: ajutorul de stat şi excesul privind privatizarea băncilor. În ceea ce priveşte anul 2012, domnul Pogonaru a fost de părere că va fi un an de stop and go, ce va avea la bază tocmai diferenţele de productivitate. Astfel încât, vom putea vedea summit-uri la două săptămâni şi crize la două luni. Totodată, vor putea fi vizibile încercările de împăcare a strategiilor pe termen lung cu cele pe termen scurt.

Domnul Cristian Ghinea, director al Centrului Român de Politici Europene, a remarcat faptul că Uniunea Europeană este criticată pentru că nu a făcut ceea ce nu trebuia să facă. Uniunea nu dispunea de mecanismele necesare pentru a interveni pe piaţă, de abia în prezent discutându-se de crearea unor mecanisme automate de corecţie. În opinia sa, România este „federalistă din necesitate”, românii aderând în mod instinctiv la deciziile de la Bruxelles, datorită neîncrederii în politicienii proprii. În ceea ce priveşte aderarea la Euro, domnul Ghinea a afirmat că Leul este o interfaţă foarte scumpă a României şi că această aderare nu are atât de multe alternative din punct de vedere al deciziei, fiind un lucru care trebuie făcut cât mai repede posibil.

Spre finalul sesiunii, invitaţii au răspuns întrebărilor participanţilor din sală, acestea abordând problematici precum provocările întâmpinate de mediul românesc de afaceri, necesitatea responsabilizării şi asumării unor principii fundamentale de etică la nivelul societăţii româneşti, în principal prin promovarea unor valori sănătoase atât la nivelul structurilor guvernamentale cât şi a celor neguvernamentale.

Dra. Agnes Nicolescu a încheiat cea de-a treia sesiune de dezbateri menţionând că miza din spatele întregii dezbateri privind conceptul de guvernanţă este asigurarea competitivităţii Europei ca actor pe scena internaţională şi că ideile exprimate pe 9 decembrie la Summit au arătat că există diviziuni între statele membre, iar aceste diviziuni sunt cauza principală în neputinţa creării unei guvernanţe economice comune.

Sesiunea de decernare a Premiilor de Excelenţă IER (ediţia a doua) a fost deschisă de doamna Gabriela Drăgan, Director General al Institutului European din România, împreună cu domnul Dan Petre, analist de politică externă.

Domnul Dan Petre a tras o serie de concluzii ca urmare a dezbaterilor ce au avut loc în cadrul celor trei sesiuni de discuţii ale conferinţei. Acesta şi-a exprimat opinia cu privire la criza europeană ca fiind o oportunitate pentru România şi a accentuat importanţa de a fi prezenţi în dezbaterile europene. De asemenea, referitor la conceptul de guvernanţă, a precizat că „am învăţat că Uniunea Europeană este deosebit de importantă, nu doar o puşculiţă din care o să ne facem autostrăzi”. Nu în ultimul rând, domnul Dan Petre a subliniat că ceea ce trebuie să învăţăm cu toţii din această criză este nevoia de solidaritate şi că este nevoie să existe participare în luarea unor decizii europene.

În continuare, doamna Gabriela Drăgan a mărturisit că iniţiativa de a acorda astfel de premii a apărut anul trecut când au fost acordate premii jurnaliştilor. Anul acesta, pentru că a fost declarat anul voluntariatului de către Comisia Europeană, Institutul European din România s-a orientat către organizaţiile non-guvernamentale cu activitate în promovarea spiritului şi valorilor europene, precum şi în activităţi de voluntariat. În vederea stabilirii câştigătorilor Premiilor de excelenţă pentru ediţia curentă, Serviciul Comunicare şi Marketing din cadrul IER a realizat o analiză a organizaţiilor neguvernamentale cu activitate preponderentă în domeniile enunţate (peste 60 de organizaţii). Cele două componente esenţiale luate în consideraţie au fost voluntariatul şi politicile publice, iar domeniile de intervenţie ale organizaţiilor vizate au fost: drepturile fundamentale, democraţia participativă, incluziunea socială, educaţia şi protecţia mediului. Criteriile folosite în evaluarea organizaţiilor au fost: istoric (pondere de 10% din nota finală), vizibilitate (10%), credibilitate (15%), parteneriate interne (20%), parteneriate externe (20%), dimensiunea europeană (25%). Nominalizările au fost prezentate unui grup de selecţie constituit din membrii Consiliului de Administraţie şi ai Consiliului Ştiinţific al IER.

Laureaţii celei de-a doua ediţii a Premiilor de Excelenţă IER au fost: Societatea Academică din România; Pro Vobis; Centrul Român pentru Politici Europene; Fundaţia Paneuropa; Asociaţia Terra Mileniul III; Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile; Salvaţi Copiii România; Junior Achievement; Organizaţia Naţională a Persoanelor cu Handicap din România; World Vision; Institutul European pentru Democraţie Participativă QVORUM; A.N.P.C.P.P.S. (Asociaţia Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi Promovarea Programelor şi Strategiilor din România); Asociaţia Pro Democraţia; AIESEC. De asemenea, un premiu pentru întreaga activitate s-a acordat domnului Lucian Branea, secretar executiv al Asociaţiei Epsilon III, fondator al romania_eu_list, de altfel şi primul redactor-şef al Romanian Journal of European Affairs.

La finalul sesiunii de acordare a premiilor, doamna Gabriela Drăgan a subliniat faptul că au fost premiate nu doar ONG-urile implicate în mod direct în sfera afacerilor europene ci şi cele care lucrează în spiritul european, susţinând că acest moment de final ne poate oferi energia şi stimulentul de care avem nevoie pentru anul viitor în vederea îndeplinirii unor obiective comune.

Sursa articol: Institutul European din Romania

Sinteză realizată de

Biroul Studii şi Analize,

Serviciul Comunicare şi Marketing

EVENIMENTE

Festivalul Internațional George Enescu continuă până pe 26 septembrie. 32 de orchestre din 14 țări participă în cea de-a 25-a ediție

Published

on

© Festival George Enescu - Facebook

Cea de-a 25-a ediție a Festivalului Internațional George Enescu a luat startul pe  28 august și continuă până pe 26 septembrie. În ciuda pandemiei care a adus restricții, atât pentru spectatori cât și pentru ziariști, muzica se aude din nou în sălile de concerte.

Festivalul Internațional George Enescu este finanțat cu precădere de Guvernul României, prin Ministerul Culturii, din vânzarea de bilete și din sponsorizări. Mulțumim instituțiilor, sponsorilor, partenerilor media care au fost alături de noi în acest an, mai dificil ca niciodată, potrivit comunicatului oficial.

Ediția din 2021 a Festivalului este jubiliară, fiind a 25-a de la înființare, în 1958, și celebrând 140 de ani de la nașterea marelui compozitor.

25 DE LUCRURI MEMORABILE DESPRE CEA DE-A 25-A EDIȚIE A CELUI MAI IMPORTANT EVENIMENT CULTURAL INTERNAȚIONAL ORGANIZAT DE ROMÂNIA

Cu o tradiție de a aduce la București cele mai mari nume ale muzicii clasice mondiale și de a ține România ancorată în circuitele culturale internaționale, Festivalul Enescu 2021 promite o experiență de neuitat spectatorilor și artiștilor. Din tot ceea ce este special în acest an, notăm mai jos 25 de lucruri memorabile despre cea de-a 25 ediție a Festivalului Enescu, pentru restul, invităm publicul la concerte.

  1. Festivalul Enescu are loc în ciuda pandemiei, continuând performanța din 2020, când organizatorii au reușit să salveze Concursul Enescu, reinventându-l în format hibrid. Pandemia a complicat efortul de organizare și a cauzat și modificări de program. Festivalul solicită publicului care vine în săli să respecte regulile sanitare. Toți artiștii străini care vin la festival sunt vaccinați si au Certificat Verde COVID. De asemenea, se poate prezenta și un document care să ateste rezultatul negativ la testul pentru antigenul SARS-CoV-2, în termenul prevăzut de lege.
  2. Cea mai lungă durată din istoria Festivalului – 4 săptămâni. 3500 de artiști români și străini vin la Festival. Evenimentele se desfășoară în București și mai multe orașe din țară: Sibiu, Timișoara, Cluj, Iași, Pitești, Ploiesti, Bacău, Râmnicu Vâlcea, Constanța, Satu Mare, Păulești. În paralel cu cele patru serii principale de concerte, multe instituții muzicale bucureștene se alătură Festivalului cu evenimente incluse în seria Bucureștiul creativ: Muzeul Național George Enescu, Muzeul Național Cotroceni, Opera Națională București, Teatrul Național de Operetă și Musical Ion Dacian.
  3. Număr record de lucrări enesciene prezentate în festival cu ocazia sărbătoririi celor 140 de ani de la nașterea compozitorului: 37.
  4. Oratoriul Strigoii – manuscris enescian finalizat postum și înregistrat în premieră absolută la Berlin în 2019, cu Radio Symphonieorchester Berlin – va putea fi ascultat pentru prima dată în Festival pe 23 septembrie.
  5. Toate concertele din programul Festivalului Internațional George Enescu vor fi transmise gratuit pe www.festivalenescu.ro și vor rămâne online timp de 12 ore, pentru a fi văzute și de pe alte meridiane orare. Fiecare concert are pagina sa de eveniment, la care se ajunge din pagina de program. În plus, un pop-up afișează ecranul pe pagina de pornire a site-ului, în fiecare zi.
  6. Violonistul francez Nicolas Dautricourt, cunoscut deja ca ambasador pasionat al muzicii lui Enescu, a pregătit un eveniment special dedicat aniversării marelui compozitor: The Enescu Project, pe 25 septembrie, la Ateneul Român.
  7. Festivalul Enescu aduce noi opere de referință ale secolului XX în premieră pe scenele din România, precum Der Zwerg de Zemlinsky, Die tote Stadt de Korngold, Lulu de Berg.
  8. Mai multe lucrări vocal-simfonice prezentate în festival vor fi acompaniate de proiecții multimedia semnate de Carmen Lidia Vidu și Nona Ciobanu.
  9. Seria Enescu și contemporanii revine în programul festivalului și prezintă universul cameral al primei jumătăți de secol XX, prin 8 programe construite în jurul muzicii lui Enescu ce vor fi oferite publicului la Sala Auditorium a Muzeului Național de Artă al României.
  10. În seria Muzica Secolului XXI, vor fi prezente un număr record de lucrări în premieră mondială: Exile, Concert pentru violoncel, bariton și orchestră de Jonathan Dove, O Simfonie, de Tim Benjamin, Der Nachbar des Chaos de Mihnea Brumariu, Concertul pentru vioară, live electronics și orchestră de Fred Popovici și Obelisk de Adrian Iorgulescu.
  11. Forumul Internațional al Compozitorilor, condus de Dan Dediu, concept inedit ajuns acum la a treia ediție, aduce compozitorii față în față, îi provoacă la discuții și destăinuiri din universul lor creator și întregește astfel triada fenomenului muzical: creație – interpretare – receptare.
  12. José Cura – renumit tenor, compozitor și dirijor argentinian – a creat un Te Deum dedicat ediției aniversare a Festivalului Enescu, pe care îl va dirija pe 5 septembrie la Sala Palatului. Opera va fi prezentată cu proiecții multimedia, în regia lui Carmen Vidu, realizate pe baza expoziției originale “Enescu. Geniul și Festivalul. Chipuri de iubire”, realizate de echipa de comunicare a Festivalului Enescu, cu imagini ale fotografilor oficiali ai Festivalului – Andrei Gândac, Cătălina Filip, Alex Damian –, precum și cu imagini din Arhivele Diplomatice ale Ministerului de Externe și de la Muzeul George Enescu.
  13. Fantezia pentru pian și orchestră, lucrare enesciană de tinerețe, va fi interpretată, de asemenea, pentru prima dată în festival de Saskia Georgini, muziciană care lansa în 2019 un disc cu lucrări de Enescu.
  14. 50 de ani de la trecerea în eternitate a lui Igor Stravinski sunt aniversați printr-un număr important de lucrări compuse de Igor Stravinsky prin care realizează un adevărat dialog Enescu-Stravinsky în 2021.
  15. Pe 1 septembrie Orchestra Simfonică a Radiodifuziunii din Berlin și dirijorul Vladimir Jurowski prezintă un concert exclusiv Stravinski.
  16. Lucrarea muzical-teatrală Potopul de Stravinski se cântă pentru prima dată în România. Vocea naratorului este nimeni altul decât Robert Powell, actor celebru pentru rolul său din filmul lui Franco Zeffirelli – Iisus din Nazareth.
  17. Tot pe 1 septembrie, pentru a interpreta Nunta lui Stravinski – lucrare în premieră în România – în care vor fi utilizate patru piane pe scena Sălii Palatului, aduse de Bösendorfer de la Viena special pentru acest concert.
  18. Un program Enescu-Stravinski va fi prezentat la Sala Palatului pe 29 august, cu London Symphony Orchestra și Sir Simon Rattle la pupitru.
  19. Festivalul se bucură de o serie de prezențe în premieră în România: Sonya Yoncheva, Sir Simon Keenlyside, Andrés Orozco-Estrada, Gil Shaham, Lahav Shani, Daniel Harding, Baltic Sea Orchestra, Filarmonica din Atena si cea din Zagreb, Alisa Weilerstein, Santtu-Mattis Rouvali, Nemanja Radulovic, London Mozart Players, Felix Klieser, Ramon Vargas, Avishai Cohen, Gabriela Montero.
  20. Revin pe scena festivalului mai mulți soliști care au avut concerte sold out în edițiile precedente: Joshua Bell, Joyce DiDonato, Yuja Wang, Diana Damrau, Philippe Jaroussky, Jean-Yves Thibaudet, Maxim Vengerov, Valery Gergiev, Daniele Gatti și mulți alții.
  21. La ediția de anul acesta participă nu mai puțin de 32 de orchestre din 14 țări. Din cauza pandemiei însă, nu au putut veni orchestre din cele două Americi și din Israel, care au fost invitate.
  22. Cele mai cunoscute ansambluri muzicale românești susțin concerte în seriile Festivalului, Muzica secolului XXI fiind dedicată aproape în totalitate orchestrelor din România.
  23. Orchestra Regală Concertgebouw din Amsterdam continuă tradiția de a încheia Festivalul pe 26 septembrie, de data aceasta alături de un dirijor ce se va afla pentru prima dată în România, Daniel Harding.
  24. Interpretarea informată istoric este un curent din ce în ce mai proeminent pe scena muzicii clasice mondiale care va fi prezent și în festival grație mai multor ansambluri de muzică veche renumite: L’Arpeggiata, Orchestra Controcorrente, LA CETRA BAROCKORCHESTER Basel, LES ARTS FLORISSANTS, MÜNCHENER BACH-ORCHESTER și MÜNCHENER BACH-CHOR.
  25. Trei actori mari urcă în premieră pe scena Festivalului Internațional George Enescu în 2021 – Robert Powell, Maia Morgenstern și Vlad Ivanov – cu roluri în creații de Igor Stravinski, Arnold Schoenberg și Edvard Grieg.

Continue Reading

EVENIMENTE

Cătălin Podaru, directorul Leviatan Design & Ubitech Construcții: Ne bucurăm că putem sprijini lansarea în România a volumului “Al cincilea cavaler al Apocalipsei și noul M.A.D” scris de analistul american Harlan Ullman

Published

on

© Leviatan Design/ LinkedIn

Cartea analistului american Harlan Ullman – “Al cincilea cavaler al Apocalipsei și noul M.A.D” – reprezintă o “profeție despre prezent” care reușește să transpună contextul actual politic geopolitic și politic din America cu implicațiile internaționale intr-un mod inedit, a declarat Cătălin Podaru, directorul general al Leviatan Design și Ubitech Construcții, companii care au sprijinit lansarea și publicarea acestui volum de către think tank-ul New Strategy Center.

“Este o deosebită onoare și plăcere să putem sprijini lansarea și publicarea cărții d-lui Harlan Ullman, personalitate ilustră în domeniul securității și strategiei geopolitice. Cartea este ca o “profeție despre Prezent “reușind să transpună contextul actual politic geopolitic și politic din America cu implicațiile internaționale într-un mod inedit”, a declarat Podaru pentru CaleaEuropeană.ro.

Potrivit acestuia, cei 7 factori disruptivi actuali sunt integrați între o construcție complexă cauza efect pe axa timpului din perspectiva unor scenarii viitoare conferind analizei nu doar contemplarea conceptuală a schimbărilor dar și “înțelegerea de pe urmă” a implicațiilor vremurilor pe care le trăim.

“Coalescența premiselor prezentate de la nivelul tactic, operațional, strategic și geostrategic este excepționala generând o analiză auto-portantă și clară a contextului geopolitic actual și concluziile valoroase sub forma de căi de acțiune concrete de urmat. Inclusiv pentru România analiza la Marea Neagră, portul Constanța cât și nevoia Comandamentelor NATO pe teritoriul României arată că suntem aliniați unui context strategic mai larg prezentat în carte”, a mai adăugat reprezentantul celor două companii.

New Strategy Center lansează joi, 2 septembrie, volumul „Al cincilea cavaler al Apocalipsei și noul M.A.D.”, scris de analistul american Dr. Harlan Ullman. Volumul poate fi achiziționat de aici.

 

Fiind o analiză inovatoare a noii realități strategice cu care se confruntă în prezent Statele Unite și restul lumii democratice, cartea prezintă și o serie de posibile scenarii menite să incite momente de reflecție pentru posibile evoluții în viitor. Postfața este scrisă de Ministrul Apărării Naționale, domnul Nicolae Ciucă, care îl caracterizează pe Harlan Ullman drept “un prieten apropiat României, și un bun cunoscător al realităților din regiunea Mări Negre, fiind fascinante personalitatea și profunzimea sa intelectuală“.

Ediția în limba română apare la Editura Militară și este prima traducere a cărții Dr. Harlan Ullman, fiind publicată în România la inițiativa New Strategy Center, ca parte a demersurilor noastre de a contribui la creșterea culturii de securitate la nivel național și la o mai bună înțelegere a provocărilor cu care ne confruntăm în contextul dificil al pandemiei.

Evenimentul de lansare va avea loc joi, 2 septembrie, cu începere de la ora 19.00 și va fi transmis LIVE pe www.caleaeuropeana.ro și pe pagina de Facebook Calea Europeană.

Continue Reading

EVENIMENTE

New Strategy Center organizează vineri și sâmbătă, la București, cea de-a cincea ediție a Black Sea and Balkans Security Forum (LIVE pe CaleaEuropeană.ro)

Published

on

© New Strategy Center

Cea de-a cincea ediție a Black Sea and Balkans Security Forum, organizată de New Strategy Center (NSC), cu sprijinul Diviziei de Diplomație Publică a NATO, în parteneriat cu Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Afacerilor Externe, va avea loc în zilele de 3 și 4 septembrie în București, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Evenimentul se va desfășura la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară și va găzdui oficiali și experți din România și din țările regiunilor Mării Negre și Balcanilor, din SUA și Uniunea Europeană, precum și oficiali ai Alianței Nord – Atlantice. Deschiderea Forumului va fi precedată joi seară de un eveniment special, când New Strategy Center lansează volumul „Al cincilea cavaler al Apocalipsei și noul M.A.D.”, scris de analistul american Dr. Harlan Ullman.

Evenimentul va fi transmis LIVE pe www.caleaeuropeana.ro și pe pagina de Facebook Calea Europeană. CaleaEuropeană.ro este partener media al evenimentului.

VIDEO Deschiderea oficială & Panelul I

09.30 – 09.45 Cuvânt de bun venit:

Ionel Nițu, Președinte, New Strategy Center;

Răzvan Teodorescu, Rector interimar al Universității de Științe Agronomice;

Ligia Deca, Consilier Prezidențial pentru Educație (Mesajul Excelenței Sale Klaus Iohannis, Președintele României, cu ocazia celei de-a V-a ediții a Forumului de Securitate la Marea Neagră și în Balcani);

09.45 – 10.55 Panelul I. Pandemii, infodemie și educație. Sprijinirea proiectelor de alfabetizare digitală și combaterea campaniilor de știri false și a dezinformării

Moderator: Prof: Prof. Alina Bârgăoanu, Senior Associate Expert, New Strategy Center; Decan, Facultatea de Comunicare și Relații Publice, Școala Națională de Științe Politice și Administrație Publică (SNSPA), România

Vorbitori:

Ligia Deca, Consilier prezidențial pentru educație, România;

Sorin Cîmpeanu, Ministrul Educației;

Angel Tîlvăr, Președinte, Comisia pentru Democrație și Securitate, Adunarea Parlamentară NATO, România;

Mihnea Rădulescu, Director Enterprise Business Unit, Vodafone România;

 

VIDEO Panel IIa. Oportunități în regiunea Mării Negre pentru sectorul energetic. Dezvoltare, cooperare, diversificare a furnizorilor

Moderator: Prof: Marilen Pirtea, Rector al Universității de Vest din Timișoara, România

Vorbitori:

Virgil Popescu, Ministrul Energiei, România

Ion Sterian, Director General Transgaz, România

Alexandru Maximescu, Vicepreședinte Regulatory & Corporate Public Affairs, OMV Petrom, România

Cosmin Ghiță, director general, Nuclearelectrica, România

Ștefan Popescu, Director adjunct Reglementare și afaceri publice, ENGIE România

 

VIDEO Panel IIb. Sisteme fără pilot la bord în regiunea Mării Negre. Abordare inteligentă, dezvoltare rapidă

Moderator: Contraamiral (în retragere) Sorin Learschi, expert asociat senior, New Strategy Center, România

Vorbitori:

Contraamiralul Mihai Panait, Șeful Forțelor Navale, România

Căpitan de flotilă (Marina Militară) Iuri Covaleov, adjunctul interimar al șefului adjunct al Serviciului de Informații Militare pentru ISR, Ministerul Apărării, România

General (în retragere) Frank Gorenc, consultant pentru General Atomics, Aeronautical Systems Inc., SUA (prin VTC)

Contraamiralul UH(Ret.) Noam Feig, consultant naval principal, Elbit Systems, Israel (prin VTC)

Dl Geraint Lloyd, director de dezvoltare a afacerilor și strategie la U-TacS, Regatul Unit

Căpitanul (în retragere) Tzahi Appelman, consultant pentru programe maritime și avansate în cadrul diviziei IAI\MALAT, Israel (prin VTC)

 

VIDEO Panel IIIa. Vechi conflicte înghețate și noi războaie. Lecții pentru viitor

Moderator: Profesor Dan Dungaciu, membru al Consiliului Științific, New Strategy Center, România

Vorbitori:

Igor Munteanu, fost ambasador al Republicii Moldova în SUA, Republica Moldova, Republica Moldova

Ambasadorul Pavlo Klimkin, fost ministru al afacerilor externe, Ucraina (prin VTC)

Ambasadorul Kurt Volker, fost reprezentant special al SUA pentru Ucraina, SUA (prin VTC)

Ambasadorul Pierre Andrieu, fost ambasador al Franței în Republica Moldova și Tadjikistan; fost copreședinte al Grupului de la Minsk privind conflictul din Nagorno-Karabah

Alexander Iskandaryan, director, Institutul Caucazului, Armenia

Ambasadorul Farid Shafiyev, președinte, Centrul de analiză a relațiilor internaționale, Azerbaidjan

 

VIDEO Panel IIIb. Securitatea alimentară și reziliența în regiunea Mării Negre și a Balcanilor în contextul COVID-19 și al altor șocuri

Moderator: Prof: Dna Nastasia Belc, Președinte/Director general, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare (IBA), România

Vorbitori:

László Borbély, Consilier de Stat, Coordonator al Strategiei Naționale pentru Dezvoltare Durabilă, România

Heather McKhann, coordonator secretariat executiv, Inițiativa de programare comună privind agricultura, securitatea alimentară și schimbările climatice (FACCE-JPI)

Claudia Zoani, cercetător, Divizia Biotehnologii și Agroindustrie (BIOAG), Agenția Națională Italiană pentru Noi Tehnologii, Energie și Dezvoltare Economică Durabilă (ENEA), Italia

Gina Fîntîneru, prorector, Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară, România

 

VIDEO Panel IIIc. Pandemia și viitorul economiei. Tendințe de dezvoltare în regiune

Moderator: Prof: Dna Alexandra Gătej, Membru al Consiliului Științific, New Strategy Center, România

Vorbitori:

Radu Crăciun, Președinte, Asociația pentru Pensiile Private din România; Director General, Banca Comercială Română (BCR) Pensii, România

Andreja Marusic, Specialist principal în sectorul privat, Banca Mondială (prin VTC)

Alexandru Reff, Country Managing Partner, Deloitte, România

István-Loránt Antal, Președinte, Comisia pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale, Senat, Parlamentul României (via VTC)

VIDEO Panel V. Provocări clasice și hibride pe flancul estic al NATO. Construirea unei mai bune înțelegeri comune a amenințărilor

Moderator: Ambasadorul Cristian Diaconescu, membru al Consiliului Științific, New Strategy Center; fost ministru de externe, România

Vorbitori:

Simona Cojocaru, secretar de stat, Ministrul Apărării Naționale, România

Generalul (în retragere) Curtis Scaparrotti, fost comandant suprem aliat în Europa, SUA (prin VTC)

Generalul (în retragere) Sir James Everard, fost comandant suprem adjunct al Forțelor Aliate din Europa (DSACEUR), Marea Britanie

VIDEO Panel VI Sesiune specială: Ce înseamnă căderea Afganistanului pentru SUA, NATO și UE?

Moderator: Prof: Dna Antonia Colibășanu, analist, Geopolitical Futures, România

Vorbitori: 

Harlan Ullman, consilier principal, Consiliul Atlantic, SUA

Generalul (ret.) Sir James Everard, fost comandant suprem adjunct al forțelor aliate din Europa, Marea Britanie

Ambasadorul Pierre Andrieu, fost ambasador al Franței în Tadjikistan, Franța

Charles Powell, director al Institutului Regal Elcano, Spania

Murat Yeșiltaș, director de studii de securitate, Fundația pentru cercetări politice, economice și sociale (SETA), Turcia

VIDEO Panel VII. Provocări și oportunități în lumea post-pandemică

Moderator: Ambasadorul Sorin Ducaru, Președinte de onoare al Consiliului Științific, New Strategy Center; Director, Centrul Satelitar al Uniunii Europene, România

Vorbitori:

Bogdan Aurescu, Ministrul Afacerilor Externe, România

Gordan Grlić Radman, Ministrul Afacerilor Externe și Europene, Croația (prin VTC)

 

VIDEO Panel VIIIa. Securitate și prosperitate. Infrastructura viitoare pentru o regiune mai sigură

Moderator: Prof. Antonia Colibășanu, analist, Geopolitical Futures, România

Vorbitori:

Ionel Scrioșteanu, Secretar de Stat, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, România

Gordon Skip Davis, fost secretar general adjunct, Divizia de investiții în domeniul apărării, NATO, SUA (prin VTC)

Ambasadorul Mihnea Motoc, șef adjunct, Centrul de Strategie Politică Europeană (EPSC), Comisia Europeană; fost ministru al Apărării Naționale, România (via VTC)

Generalul-locotenent (în retragere) Ben Hodges, Catedra Pershing de studii strategice, Centrul pentru analiza politicilor europene (CEPA); fost comandant al Armatei Statelor Unite în Europa, SUA (prin VTC)

General (ret.) Gheorghe Savu, director, Damen Naval România, România

Cătălin Podaru, director general, Leviatan, România

 

VIDEO Panel VIIIb. Cercetare și dezvoltare europeană pentru apărare. Oportunități pentru viitor

Moderator: Prof: Dl Liviu Coșereanu, membru al Consiliului Științific, New Strategy Center, România

Vorbitori:

General-maior Teodor Incicaș, șef al Direcției Generale pentru Armamente, Ministerul Apărării Naționale, România

Gustaf Winroth, ofițer de politici, Fondul European de Apărare – Cercetare (DEFIS A3), Direcția Generală Industrie de Apărare și Spațiu, Comisia Europeană (prin VTC)

Cyrille Bret, director de dezvoltare, Naval Group, Franța

Cristian Sfichi, manager pentru apărare, Thales România, România

Cătălin Nae, director general, Institutul Național de Cercetări Aerospațiale “ELIE CARAFOLI” – INCAS, România

 

VIDEO Panel IXa. Un an și jumătate de confruntare cu pandemia. A devenit asistența medicală o componentă strategică a mediului de securitate națională și internațională?

Moderator: Prof. Dan Iliescu, Rector al Universității “Ovidius” din Constanța, România

Vorbitori:

Cristian Bușoi, Președinte, Comisia pentru industrie, cercetare și energie, Parlamentul UE, România

Raed Arafat, secretar de stat, șef al Departamentului pentru Situații de Urgență, Ministerul Afacerilor Interne, România

Andrei Baciu, secretar de stat, Ministerul Sănătății, România

Daniel Ioniță, manager de securitate cibernetică, Cymed/Infoworld, România

 

VIDEO Panel IXb. Industria de apărare a SUA, Europa Centrală și de Est și cooperarea industrială. Un parteneriat pentru o economie mai rezistentă în regiune

Moderator: Generalul-locotenent (în retragere) Cătălin Moraru, fost șef adjunct al Departamentului pentru Armamente, Ministerul Apărării, România

Vorbitori:

Daniel Bedoya, Manager regional pentru dezvoltarea afacerilor, Europa Centrală și de Est Lockheed Martin Rotary and Mission Systems, SUA

Silviu Grecu, director general, Romaero, România

Adam Hodges, Capture Team Leader, Europa și Orientul Mijlociu, International Vertical Lift Sales & Marketing, Boeing Defense, Space & Security, SUA

Paul Strebel, director principal – Dezvoltarea afacerilor internaționale pentru Oshkosh Defense, LLC, SUA

VIDEO Panel XI. O lume post-pandemică și (in)securitatea internațională

Moderator: Ambasador (Ret.) Doru Costea, Senior Associate Expert, New Strategy Center, România

Vorbitori:

Charles Powell, Director al Institutului Regal Elcano, Spania

Ambasadoarea Elena Poptodorova, vicepreședinte al Clubului Atlantic din Bulgaria, fost ambasador al Bulgariei în SUA, Bulgaria (prin VTC)

Harlan Ullman, consilier principal, Consiliul Atlantic, SUA

George Friedman, președinte, Geopolitical Futures, SUA (prin VTC)

Ambasadorul Teodor Meleșcanu, membru al Consiliului Științific, New Strategy Center; fost ministru al afacerilor externe, România

Christopher Coker, profesor, London School of Economics, director al IDEAS, grupul de reflecție în materie de politică externă al LSE, Marea Britanie (prin VTC)

 

Programul evenimentului poate fi consultat aici. Printre invitații guvernamentali care participă se numără ministrul apărării naționale, Nicolae Ciucă, ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, ministrul educației, Sorin Cîmpeanu, sau ministrul energiei, Virgil Popescu. De asemenea, Administrația Prezidențială este reprezentată de consilierul prezidențial pentru educație Ligia Deca. La eveniment participă și șeful Statului Major al Apărării, generalul-locotenent Daniel Petrescu. Între invitații internaționali de renume se regăsesc fostul comandant al forțelor NATO, generalul Curtis Scaparrotti, fostul comandant al forțelor SUA în Europa, generalul Ben Hodges, fostul reprezentant special al SUA pentru Ucraina, Kurt Volker, sau fostul ministru de externe ucrainean, Pavlo Klimkin.

Asemenea ediției de anul precedent, cea din 2021 este organizată în condiții riguroase de protecție, organizatorii se angajează să acorde prioritate siguranței tuturor participanților, precizează organizatorii.

New Strategy Center este un think tank românesc fondat în 2015, care își desfășoară activitatea în domeniul relațiilor internaționale, securității și al apărării. Acesta organizează diverse evenimente și editează studii de specialitate, mai ales pentru a promova importanța strategică a regiunii Mării Negre și a zonei Balcanilor.

Aflat la a cincea ediție, “Black Sea and Balkans Security Forum” este un forum regional de securitate care aduce în România invitați cu o vastă experiență profesională, pentru a dezbate provocările clasice și emergente de securitate din zona Mării Negre și regiunea Balcanilor.

Mai multe detalii despre ediția din anul 2020 pot fi vizualizate aici.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
ONU7 hours ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

SUA8 hours ago

SUA și Franța dezamorsează criza submarinelor: Joe Biden și Emmanuel Macron au decis să lanseze un proces de consultări. SUA recunosc importanța unei apărări europene complementare cu NATO

Dragoș Pîslaru11 hours ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

INTERNAȚIONAL11 hours ago

Criza submarinelor. De la Washington, Boris Johnson încearcă să-l calmeze pe Emmanuel Macron în “frangleză”: “E timpul să își revină. Donnez-moi un break”

ONU11 hours ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

CHINA12 hours ago

Sondaj ECFR: Europenii cred că un nou Război Rece este în desfășurare între SUA și rivalii China și Rusia și văd “UE drept cel mai de nădejde aliat al Americii”

Daniel Buda12 hours ago

Comisia Europeană răspunde la interpelarea eurodeputatului Daniel Buda privind sprijinirea turismului în UE

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

Comisia Europeană a adoptat propunerea privind îmbunătățirea instrumentului comercial unilateral care facilitează accesul la piața unică a produselor din țările cu venituri mici

MEDIU13 hours ago

Octavian Berceanu: Prioritatea mea nu se schimbă. Voi milita în continuare pentru protejarea mediului

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

Comisia Europeană propune revizuirea normelor UE în materie de asigurări pentru a favoriza investițiile pe termen lung ale societăților de asigurări în redresarea Europei

ONU7 hours ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru11 hours ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU11 hours ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI14 hours ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

ONU21 hours ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

INTERNAȚIONAL1 day ago

Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită

INTERVIURI3 days ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI5 days ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI5 days ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA5 days ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Team2Share

Trending