Guvernul va aproba în ultima ședință din această lună atât Strategia Energetică a României, cât și Planul Național Integrat Energie-Schimbări Climatice, a anunțat miercuri Virgil Popescu, ministrul Energiei, în cadrul Forumului Energiei 2021, organizat de Financial Intelligence.

”În ultima şedinţă din această lună vom aproba în Guvern proiectul de lege privind strategia energetică, pe care îl vom trimite în Parlament. În ceea ce priveşte Planul Naţional Integrat Energie Schimbări Climatice, acesta va fi aprobat prin hotărâre de Guvern la finalul acestei luni. Din acel moment vom avea ţinte noi de regenerabile”, a informat ministrul, potrivit Agerpres, în aceeași zi în care Parlamentul European și statele membre ale Uniunii Europene au ajuns la un acord privind reducerea cu cel puțin 55% emisiile de gaz cu efect de seră până în 2030, comparativ cu nivelul din 1990.

Negocierile dintre statele membre şi eurodeputaţi, aflate în impas de mai multe luni, au fost reluate marţi după-masă şi s-au prelungit până miercuri dimineaţă la ora 05:00, ceea ce înseamnă 14 ore de discuţii.

Potrivit ministrului Energiei, PNIESC şi ţintele de energie regenerabilă pe care şi le-a propus România ar putea fi revizuite în 2023, în funcţie de evoluţia pieţei şi a investiţiilor.

Comisia Europeană a publicat în luna omctombrie a anului trecut evaluările individuale ale Planurilor Naționale Integrate privind Energia și Clima 2021 – 2030 ale statelor membre și liniile directoare de implementare.

Cu această ocazie, Comisia Europeană a făcut României unele recomandări referitoare la PNIESC, asumate de țara noastră după cum relevă tabelul de mai jos: 

© gov.ro

© gov.ro

În ceea ce privește cota de energie regenerabilă, Comisia Europeană a recomandat României să crească nivelul de ambiție pentru 2030, până la o pondere a energiei din surse regenerabile de cel puțin 34%. În consecință, nivelul de ambiție cu privire la ponderea energiei din surse regenerabile a fost revizuit față de varianta actualizată a PNIESC, de la o cotă propusă inițial de 27,9%, la o cotă de 30,7%. 

Comisia Europeană a menționat, pe de altă parte, faptul că România va trebui să își propună o reducere mai mare a consumurilor de energie primară și finală până în anul 2030, pentru ca obiectivul de eficiență energetică al Uniunii să fie atins.

Prin urmare, România țintește un consum primar de energie de 32,3 Mtep, respectiv un consum final de energie de 25,7 Mtep, obținând astfel economii de energie de 45,1%, raportate la consumul primar aferent anului 2030, respectiv de 40,4% pentru consumul final de energie, comparativ cu scenariul de referință PRIMES 2007.

Mai mult, pentru a se conforma obligațiilor prevăzute la Art. 7 din Directiva (UE) 2018/2002 de modificare a Directivei 2012/27/UE privind eficiența energetică, România trebuie să atingă o valoare cumulată a economiilor noi de energie echivalentă cu 10,12 Mtep în perioada 2021 – 2030.

În urma unei analize detaliate, România a decis să elaboreze și să implementeze măsuri și politici alternative care să încurajeze economiile de energie. În plus, un Proiect privind Strategia de Renovare pe Termen Lung a fost prezentat spre consultare publică, ce urmează a fi adoptat până în martie 2020 (scenariul actual de renovare prevede o eficiență energetică și economii de CO2 semnificative, precum și noi facilități pentru instalații de producerea de SRE-E – majoritatea sub formă de panouri fotovoltaice pentru clădirile existente).

În ceea ce privește dimensiunea securității energetice, Comisia a recomandat o descriere a măsurilor de sprijin care facilitează îndeplinirea obiectivelor din domeniul securității energetice cu accent pe diversificarea surselor de energie și reducerea dependenței energetice.

Pentru a asigura securitatea energetică la nivel național, România a luat sau se angajează să ia măsuri pentru implementarea mai multor proiecte în ceea ce privește diversificarea resurselor, respectiv:

•  Implementarea cu celeritate a cadrului legal necesar deciziilor finale de investiție în exploatarea resurselor de gaze naturale din zona Mării Negre;
•  Adoptarea Planului de decarbonare propus de Complexul Energetic Oltenia, principalul producător de energie electrică pe bază de cărbune – cu scopul de a asigura o tranziție sustenabilă către o producție de energie electrică cu emisii reduse de carbon;
• Diversificarea surselor de uraniu pentru Nuclearelectrica;
• Prelungirea duratei de operare și construcția de capacități noi nucleare;
• Dezvoltarea de noi capacități pe SRE și integrarea cu alte piețe din regiune precum și promovarea utilizării hidrogenului;
• Dezvoltarea/optimizarea infrastructurii existente a rețelelor de energie electrică și gaze naturale, cu impact pozitiv asupra capacității de preluare a energiei produse din RES și asupra nivelului de interconectivitate;
• Dezvoltarea capacităților de stocare.

De asemenea, Comisia Europeană a sugerat României să definească obiective și ținte mai ambițioase, referitoare la integrarea în piața internă a energiei, recomandând în special adoptarea unor măsuri de dezvoltare a unor piețe angro și cu amănuntul, lichide și competitive.

Recent, România a făcut pași importanți în acest sens, asumându-și un calendar de liberalizare care va asigura formarea liberă a prețurilor începând din 2020/2021 – în funcție de cerere și ofertă. 

Fostul ministru PSD al sănătății, Florian Bodog, a rămas fără imunitate parlamentară, în urma votului de miercuri din Plenul Senatului, din 123 de voturi exprimate, 98 au fost pentru ridicarea imunității, 24 împotrivă şi o abţinere, informează Agerpres. 

Plenul Senatului a dezbătut și votat solicitarea DNA adresată Camerei superioare a Parlamentului pentru încuviinţarea începerii urmăririi penale a fostului ministru al Sănătăţii Florian Bodog.

Procurorii DNA au cerut Senatului încuviinţarea urmăririi penale a lui Florian Bodog, pe care îl acuză că atunci când a deţinut poziţia de ministru ar fi acţionat pentru ca o persoană angajată în funcţia de consilier personal să îşi încaseze salariul pe o perioadă de 12 luni fără să se fi prezentat la serviciu şi fără să fi prestat activităţile la care era obligată prin contract

Liderul PSD Marcel Ciolacu, a anunţat încă de marţi că senatorii social-democraţi vor vota, în plenul Senatului, în favoarea solicitării DNA pentru începerea urmăririi penale în cazul lui Bodog.

Înaintea votului, Florian Bodog a declarat în plen că nu cere colegilor parlamentari să voteze împotriva solicitării DNA privind cercetarea sa penală, pentru că nu are nimic de ascuns şi are încredere în Justiţia din România.

„Din start vă spun că nu vă voi cere să votaţi împotriva solicitării de cercetare a mea, că n-am nimic de ascuns, întotdeauna am răspuns invitaţiilor şi nu este prima dată când am fost invitat la DNA sau la Parchet. (…) Nu-mi este frică de justiţie şi am încredere în justiţia din România”, a declarat Bodog, în cadrul dezbaterilor privind cererea DNA.

„Ştiu că decizia este una politică, cred însă că Senatul şi românii au dreptul să ştie. Fiecare dintre noi răspundem în faţa lui Dumnezeu, răspundem în faţa Justiţiei şi răspundem în faţa oamenilor care ne-au trimis în Parlament. Imunitatea nu trebuie privită ca un privilegiu, imunitatea este garanţia ca un ministru să-şi poată exercita în mod liber mandatul”, a adăugat acesta.

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, va găzdui, la Bucureşti, Trilaterala pe teme de securitate România – Polonia – Turcia, la care vor participa omologii săi Zbigniew Rau şi, respectiv, Mevlut Cavusoglu, unde, în premieră pentru formatul Trilateralei România – Polonia – Turcia, la iniţiativa lui Bogdan Aurescu, miniştrii Afacerilor Externe din Georgia, David Zalkaliani, şi Ucraina, Dmytro Kuleba, vor participa la o sesiune de lucru specială, având în vedere importanţa acordată Vecinătăţii Estice, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Prin organizarea actualei Trilaterale la Bucureşti şi prin temele abordate, România îşi propune atât consolidarea acestui format de dialog în contextul marcat de evoluţiile recente în Vecinătatea Estică, cât şi creşterea profilului României atât la nivelul regiunii, cât şi în cadrul Alianţei Nord-Atlantice, cu atât mai mult cu cât în acest an va fi organizat Summitul NATO“, evidenţiază MAE.

Seria de evenimente din marja Trilateralei a fost deschisă miercuri de o conferinţă online dedicată formatului de cooperare şi contribuţiilor sale, organizată de think-tank-uri din România, Polonia şi Turcia: New Strategy Centre (România), OSW (Polonia – Centrul pentru Studii Estice/Osrodek Studiow Wschodnich), SETA (Turcia – Fundaţia pentru Cercetare Politică, Economică şi Socială Siyaset/Ekonomi ve Toplum Araştirmalari Vakfi).

Joi este programat un eveniment de marcare a 10 ani de la stabilirea Parteneriatului strategic România – Turcia, cu participarea ministrului Bogdan Aurescu şi a omologului turc, Mevlut Cavusoglu.

Reuniunea trilaterală va debuta oficial vineri, când va fi organizată sesiunea plenară, cu participarea celor trei miniştri ai Afacerilor Externe din România, Polonia şi Turcia.

Sesiunea va aborda subiecte de interes actual pe dimensiunea de securitate, cu accent pe evaluarea situaţiei regionale, pe rezultatele ultimelor reuniuni ministeriale NATO (din martie şi de săptămâna trecută), precum şi perspectivele Summitului aliat din acest an, precizează MAE.

Miniştrii de Externe ai României, Poloniei şi Turciei vor mai discuta stadiul implementării proiectelor agreate cu prilejul reuniunii din 2020 şi modalităţi de consolidare a dialogului trilateral, inclusiv prin dezvoltarea de noi proiecte.

Pe agendă se mai află procesul de reflecţie strategică NATO 2030, derulat la nivelul Alianţei Nord-Atlantice de către secretarul general Jens Stoltenberg, preconizat să conducă la dezvoltarea unui nou Concept Strategic al Alianţei, care să traseze liniile de bază pentru adaptarea Alianţei la noul mediu internaţional de securitate şi să contribuie la consolidarea ei, la creşterea unităţii şi coeziunii aliate şi la consolidarea profilului politic al NATO.

Tot vineri se va desfăşura şi sesiunea de lucru specială cu participarea partenerilor – miniştrii Afacerilor Externe din Georgia, David Zalkaliani, şi Ucraina, Dmytro Kuleba.

În cadrul acestei sesiuni va avea loc un schimb de opinii privind situaţia de securitate din Vecinătatea Estică, inclusiv de la Marea Neagră. Dialogul va oferi o bună oportunitate pentru reiterarea sprijinului faţă de suveranitatea şi integritatea teritorială a celor două state, precum şi pentru a reafirma susţinerea pentru aspiraţiile europene şi euro-atlantice ale Georgiei şi Ucrainei, arată MAE.

Ministrul Bogdan Aurescu va avea şi consultări bilaterale cu omologii săi din Polonia, Turcia, Georgia şi Ucraina.