Comisia Europeană a publicat astăzi rezultatele unui sondaj de opinie care arată că majoritatea cetățenilor UE consideră că au nevoie de mai multe informații pentru a se pregăti pentru dezastre și urgențe. În plus, răspunsurile arată că cetățenii se simt cel mai mult expuși la riscuri legate de impactul schimbărilor climatice, dar și la riscuri sociale și de securitate.
În cadrul recentului sondaj Eurobarometru special, cetățenii din cele 27 de state membre au fost întrebați despre expunerea lor percepută la riscurile de dezastre, nivelul lor de cunoștințe și sursele pe care le folosesc pentru a se informa cu privire la riscurile de dezastre. Sondajul i-a întrebat, de asemenea, pe oameni cât de bine sunt pregătiți pentru dezastre și cât de multă încredere au în serviciile de urgență și în autorități.
Persoanele din 17 state membre, printre care și România, se simt cel mai expuse la fenomene meteorologice extreme, cum ar fi furtunile, seceta și valurile de căldură. Respondenții se simt cel mai expuși la incendii de vegetație în Portugalia și Cipru și la inundații în Bulgaria. Răspunsurile au fost semnificativ diferite în Suedia, Danemarca și Cehia, unde amenințările la adresa securității cibernetice ocupă primul loc pe listă. În Germania, tensiunile politice sau geopolitice, în Estonia, perturbările infrastructurilor critice, iar în Finlanda, urgențele de sănătate umană se află pe primele locuri în ceea ce privește expunerea personală percepută.
La nivelul UE, aproape două treimi dintre respondenți au afirmat că au nevoie de mai multe informații pentru a se pregăti pentru dezastre și situații de urgență (44% în România). În plus, mai mult de o treime dintre cetățeni (45% în România) au declarat că întâmpină dificultăți în a găsi informații relevante din partea autorităților publice și a serviciilor de urgență.
Sondajul mai arată că aproape cinci din zece persoane (valabil și pentru România) nu au timp sau resurse financiare pentru a se pregăti pentru dezastre sau situații de urgență.
Cetățenii UE au confirmat, de asemenea, că au încredere în serviciile de urgență pentru a gestiona situațiile de dezastru (68% în România) și pentru a furniza informații și alerte (57% în România). În același timp, aceștia spun că o mai bună pregătire le va spori rezistența individuală (68% în România).
În ceea ce privește rolul comunităților, sondajul arată că oamenii se bazează în mare măsură pe membrii familiei și pe prieteni pentru a face față unui dezastru, chiar mai mult decât pe serviciile de urgență, ONG-uri și autorități locale sau agenții guvernamentale. Aproape două treimi dintre cetățenii UE declară că nu s-au implicat niciodată în activități de voluntariat pentru a sprijini organizațiile de intervenție în caz de urgență sau inițiativele comunitare de creștere a rezilienței la dezastre, în timp ce doar 7% dintre aceștia sunt implicați în prezent în același tip de activități.





