Sorin Costreie, propus pentru funcția de ministru al Educației și Cercetării în Guvernul condus de premierul desemnat Luca Niculescu, a primit luni aviz favorabil din partea comisiilor parlamentare de specialitate reunite. La audieri, acesta a pledat pentru mutarea accentului de pe testare pe învățare și a prezentat drept priorități investițiile în educația timpurie, formarea profesorilor, profesionalizarea conducerii școlilor și restabilirea încrederii în sistem.
Parlamentarii AUR nu au participat la audieri. Miniștrii propuși sunt audiați luni și marți în comisiile de specialitate, iar votul în plenul reunit al Parlamentului pentru învestirea Guvernului este programat marți după-amiază.
„Aș vrea aici să mutăm accentul de pe testare pe învățare, pentru că, dacă ne uităm cu atenție la sistem, copiii sunt învățați scheme. În loc să li se hrănească curiozitatea naturală, imaginația și căutarea, ei învață ca să facă bine la testele pe care le au, ca, bineînțeles, să aibă succes”, a declarat Costreie.
Acesta a pus în discuție finalitatea educației, arătând că pregătirea elevilor trebuie să depășească obiectivul obținerii unor rezultate bune la școală.
„Aici intervine întrebarea: pentru ce facem educație? Ca să aibă succes în școală sau o facem ca să aibă succes în viață, cu tot ce înseamnă viața, să se angajeze în familie, în societate și așa mai departe?”, a afirmat el.
În evaluarea sa, sistemul alimentează în prezent „o cultură a standardizării și a memorării”, în timp ce educația ar trebui să fie reflexivă, relevantă și inclusivă. Costreie a invocat rezultatele evaluărilor internaționale și rapoartele UNICEF și OCDE pentru a sublinia amploarea problemelor care trebuie abordate.
„Punctul central pe care mi-l propun, și ni-l propunem, pentru că venim ca o echipă, este să restabilim încrederea în sistem: încrederea elevilor în profesori, a profesorilor în părinți, a societății în educație și așa mai departe”, a declarat acesta.
Costreie a avertizat și asupra percepției că schimbările din educație sunt realizate în grabă și au un caracter excesiv de formal. Potrivit acestuia, o asemenea percepție îi descurajează pe copii să considere cunoașterea și educația drept căi către succesul în viață.
În acest context, el a identificat trei direcții: dezvoltarea gândirii reflexive și creative ca rezultate ale învățării, intervenția încă din etapa educației timpurii și ancorarea întregului proces educațional în valori.
În privința măsurilor concrete pentru învățământul preuniversitar, Costreie a pus pe primul plan investițiile în educația timpurie, în special în mediul rural, pentru reducerea decalajelor față de mediul urban.
„Trebuie să avem investiții majore în educația timpurie, cu precădere în mediul rural, pentru că, așa cum v-am spus, avem nevoie și de o educație echitabilă, iar toate cele trei testări ne arată o diferență foarte mare, în special între urban și rural”, a afirmat acesta.
Costreie a avertizat că aceste diferențe creează frustrare și acumulează tensiuni sociale între „cele două Românii”.
O altă prioritate este pregătirea cadrelor didactice printr-un program amplu și intensiv de formare inițială și de lungă durată.
„Ținta sunt oamenii, în primul rând copiii. Dar ca să ajungi la copii și să-i formezi cum trebuie, trebuie să avem profesori foarte bine pregătiți, dedicați și motivați”, a subliniat el.
În ceea ce privește conducerea sistemului, Costreie a propus constituirea unui corp profesionist de lideri educaționali, din care să fie selectați viitorii conducători ai unităților școlare.
„Aici vrem să creăm un corp profesionist, cu accent pe zona managerială, în care să avem lideri, directori, inspectori, tot ce înseamnă lideri educaționali bine formați, iar din acest corp să luăm pe viitorii conducători ai unităților școlare”, a explicat acesta.
Totodată, el a susținut necesitatea unui program național de susținere și stimulare a resursei umane, astfel încât sistemul să devină atractiv pentru tinerii profesori bine pregătiți.
Digitalizarea și utilizarea inteligenței artificiale în predare reprezintă o altă direcție prezentată la audieri. Costreie a arătat că integrarea acestor instrumente trebuie să contribuie la reducerea decalajelor educaționale.
Pentru învățământul universitar, acesta a propus flexibilizarea curriculumului, astfel încât studenții să își poată alege mai ușor rute alternative de studiu, precum și un accent mai mare pe interdisciplinaritate.
În cercetare, candidatul a pledat pentru stabilirea unor domenii prioritare, susținute prin investiții și finanțare predictibilă.
„Pentru cercetare cred că trebuie să ne stabilim niște domenii prioritare, cum ar fi inteligența artificială, biotehnologiile sau semiconductorii, să investim în ele, să devenim competitivi și să avem o finanțare corespunzătoare și predictibilă în sistem, cu o grijă aparte pentru marile proiecte de cercetare, ELI-NP și DANUBIUS”, a declarat Costreie.
Acesta a subliniat că dezvoltarea creativității în școală, specializarea în universități și activitatea institutelor de cercetare trebuie să fie conectate cu transferul de tehnologie, cunoaștere și inovație către economie și societate. În acest sens, el a susținut creșterea colaborării dintre universități, institute de cercetare și învățământul preuniversitar.
Sorin Costreie, propus pentru conducerea Ministerului Educației și Cercetării, este filosof și cadru didactic la Universitatea din București din 1997, specializat în filosofia limbajului, filosofia matematicii și filosofia logicii. A fost prodecan al Facultății de Filosofie și prorector al universității, iar din 2023 conduce UNICA, rețeaua universităților din capitalele europene.
Din noiembrie 2025, este consilier prezidențial pentru educație și cercetare în echipa președintelui Nicușor Dan. Anterior, a ocupat funcția de secretar de stat în Ministerul Educației, în perioada octombrie 2016–ianuarie 2017, și a fost consilier de stat pentru educație și cercetare în Cancelaria prim-ministrului, între 2020 și 2023. Costreie este doctor în filosofie al Universității din București din 2007 și a urmat studii doctorale și la Universitatea Western Ontario din Canada.
