Forțele Aeriene și Spațiale Spaniole au trimis cinci aeronave Eurofighter, 57 de membri ai Escadrilei 14 și doi membri ai Centrului Logistic de Armament și Experimentare (CLAEX) la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu (România), unde operează până la data 19 aprilie, ca o demonstrație a angajamentului Spaniei față de securitatea colectivă a țărilor NATO, informează Ambasada Spaniei la București într-un comunicat.

Noua desfășurare face parte din operațiunile Alianței Atlantice care vizează consolidarea disuasiunii și apărării pe flancul său estic, ca răspuns la tensiunile și provocările de securitate din ce în ce mai mari din regiune.

Prin urmare, NATO și-a sporit prezența în Europa de Est, subliniind importanța unei supravegheri aeriene continue pentru a proteja spațiul aerian aliat, unul dintre cele mai aglomerate din lume.

Sarcina “Detașamentului Paznic” este de a desfășura misiuni care variază de la supravegherea aeriană la exerciții de antrenament cu țările aliate, demonstrând interoperabilitatea și coeziunea între forțele aeriene ale Alianței.

Misiunea subliniază capacitatea de reacție rapidă a membrilor NATO la amenințările la adresa integrității lor teritoriale și a păcii regionale, demonstrată cu această ocazie de către Escadrila a 14-a și de forțele aeriene și spațiale prin pregătire și instruire continuă.

Această operațiune face parte din conceptul de scut aerian al NATO (Air Shielding), conceput pentru a se adapta în mod dinamic la nevoile de securitate și pentru a oferi o acoperire aeriană sporită în zonele critice. “Detașamentul Paznic” reafirmă angajamentul Spaniei față de principiile apărării colective.

Această nouă desfășurare este susținută de ‘Detașamentul Tigru’, care continuă să opereze din octombrie 2022 în România cu misiunea de supraveghere a spațiului aerian.

În plus, ca parte a misiunii NATO de poliție aeriană în zona baltică, ‘Detașamentul Vilkas’ este desfășurat în prezent în Lituania, fiind format din 150 de militari și opt F-18 din cadrul a 12-a și a 15-a escadrile aeriene și spațiale, care vor fi operaționale până la 31 iulie.

G7 trebuie să arate o ”reacție” după atacul ”fără precedent” al Iranului asupra Israelului, a solicitat joi ministrul german de externe, Annalena  Baerbock, în cadrul unei reuniuni cu omologii din acest format, desfășurată pe insula italiană Capri, anunță AFP, citat, de Agerpres.

”Discutăm şi aici, în cadrul G7, măsuri suplimentare”, a declarat Baerbock, în condiţiile în care ţările occidentale iau în considerare sancţiuni sporite împotriva Teheranului, insistând în acelaşi timp asupra necesităţii de a se evita ”o escaladare”.

Conform unei surse din Ministerul italian de Externe, țările G7 ar trebui să ceară sancțiuni individuale împotriva persoanelor implicate în lanțul iranian de aprovizionare cu rachete și drone, propunere primită cu deschidere de Înaltul Reprezentant la UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, prezent și el la reuniune.

Înainte de întâlnirea din Capri, miniștrii german și britanic de externe, Annalena Baerbock și David Cameron, au efectuat o vizită în Israel pentru a-și arăta sprijinul față de această țară atacată de Iran și pentru a reitera apelul lor la reținere și sânge rece în reacție. 

Între timp, liderii UE reuniți la Bruxelles au decis să impună sancțiuni contra Iranului după primul atac direct cu rachete al Teheranului împotriva Israelului.

Președintele american Joe Biden a publicat miercuri un editorial în Wall Street Journal pentru a spori presiunea asupra Congresului în vederea adoptării legii referitoare la ajutorul extern care va contribui la consolidarea apărării ucrainene și israeliene și la furnizarea de asistență umanitară în Gaza, informează Politico Europe.

”Acum nu este momentul să ne abandonăm prietenii. Congresul trebuie să adopte urgent o legislație de securitate națională pentru Ucraina și Israel, precum și ajutorul umanitar de care au nevoie disperată palestinienii din Gaza”, a scris Biden în editorial, promițând că SUA nu vor ”scrie cecuri în alb” pentru niciuna dintre aceste țări.

”Trimitem echipament militar din propriile noastre rezerve și folosim apoi banii aprobați de Congres pentru a reface acele stocuri prin achiziții de la furnizorii americani. Investim în industria americană, cumpărăm produse fabricate în SUA de muncitorii americani, sprijinim locurile de muncă în aproape 40 de state și ne consolidăm propria securitate. Ne ajutăm prietenii în timp ce ne ajutăm pe noi”, a explicat Biden în apelul său.

De altfel, acest mesaj venea cu doar câteva ore înainte ca președintele republican al Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, să prezinte o propunere a planului său de ajutor extern. Propunerea în patru părți a lui Johnson împarte ajutorul pentru Israel, Ucraina și Taiwan în proiecte de lege separate, iar o parte din asistență ar fi condiționată ca un împrumut și ar include dispoziții privind strategia militară și supravegherea.

Chiar dacă legiuitorii americani se află în fața unei urgențe crescute privind acordarea unui ajutor militar Israelului, lovit săptămâna trecută de Iran cu rachete și drone, unii republicani radicali au promis că vor încerca să distrugă pachetul, în vreme ce doi dintre ei și-au exprimat public susținerea pentru înlăturarea lui Johnson din funcția de președinte al Camerei Reprezentaților, acesta din urmă anunțând că pachetul va fi suspus votului sâmbătă, conform AFP și Reuters, citate de Agerpres. 

În editorial, președintele american a prezentat pachetul ca pe o investiție făcută astăzi care va evita ca trupele americane să fie nevoite să se implice direct în conflictele de mâine.

”Dacă Rusia învinge, forțele lui Putin se vor apropia mai mult ca niciodată de aliații noștri din NATO. <<Un atac împotriva unuia este un atac împotriva tuturor>> înseamnă că, dacă Putin invadează un aliat NATO, îi vom veni în ajutor, așa cum aliații noștri din NATO au făcut-o pentru noi după atacurile din 11 septembrie. Ar trebui să acordăm sprijin Ucrainei acum, pentru a-l opri pe Putin să invadeze aliații noștri din NATO și pentru a ne asigura că nu atrage trupele americane într-un viitor război în Europa”, a scris Biden.

Planul nu ar trebui să fie ”ținut ostatic” de un grup de republicani conservatori, a adăugat Biden. ”Există momente în istorie care necesită leadership și curaj. Acesta este unul dintre ele”, a conchis președintele SUA.

Recent, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a dat drept exemplu sprijinul de care s-a bucurat Israelul în timp ce era atacat de Iran pentru a lansa un apel la adresa aliaților în vederea suplimentării ajutorului militar destinat Kievului, cu trimitere la pachetul american. 

Reuniți la Bruxelles, șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au decis că este necesar ca statele UE să furnizeze “urgent apărare antiaeriană Ucrainei”.