„Gândurile și inimile noastre sunt alături de oamenii din Bosnia și Herțegovina, afectați de inundații devastatoare. Am activat Mecanismul nostru de Protecție Civilă al UE și trimitem echipe de salvare pe teren. Aceasta este solidaritatea UE în acțiune”, a scris Ursula von der Leyen pe platforma X.

Our hearts and thoughts are with the people of Bosnia and Herzegovina, hit by devastating floods.

We have activated our EU Civil Protection Mechanism and are sending rescue teams on the ground.

This is EU solidarity in action.

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) October 6, 2024

Echipele de intervenţie continuă să caute posibile victime ale inundaţiilor care au afectat în ultimele zile Bosnia şi Herţegovina, informează Agerpres.

Localitatea Jablanica, situată într-o zonă montană, la aproximativ 30 km nord de oraşul Mostar, a fost cea mai afectată. Ploile abundente şi furtunile au provocat căderi de pietre care au îngropat numeroase case. 

Drumurile din regiunea afectată de inundaţii au devenit temporar impracticabile. Apele au măturat pământul de sub căile ferate, iar în mai multe zone, echipele de intervenţie au folosit bărci pentru a salva persoane rămase blocate.

Căutările persoanelor date dispărute sunt în curs de desfăşurare. Operaţiunile sunt îngreunate de ploaia care a început să cadă din nou, provocând temeri cu privire la riscul de declanşare a unor noi viituri

Germania îl va primi pe preşedintele SUA, Joe Biden, cu cele mai înalte onoruri săptămâna viitoare, când acesta va efectua prima vizită de stat a unui lider american în aproape 40 de ani, a anunţat biroul preşedintelui Frank-Walter Steinmeier, relatează DPA, potrivit Agerpres.

Niciun preşedinte american nu a efectuat o vizită de stat de la reunificarea Germaniei în 1990, iar ultima vizită de acest fel a fost efectuată de preşedintele Ronald Reagan în 1985, când cancelar german era Helmut Kohl. Reagan a vizitat Bonn, pe atunci capitala Germaniei de Vest, Bitburg şi lagărul de concentrare Bergen Belsen. Reagan avea să se întoarcă în Germania în 1987, unde a susținut un discurs în Berlinul de Vest, lângă poarta Brandenburg, rostind faimosul îndemn către liderul URSS: “Domnule Gorbaciov, doborâți acest zid (n.r. – Zidul Berlinului).

Joe Biden s-a mai aflat în Germania în calitate de președinte în 2022, cu ocazia summitului G7 găzduit de cancelarul Olaf Scholz în Bavaria. Vizita de stat în Germania va fi cea de-a doua a mandatului său, după vizita de stat efectuată în luna iunie a acestui an în Franța, unde a participat și la ceremoniile de marcare a 80 de ani de la Debarcarea Aliată în Normandia și unde a rostit un discurs la Pointe du Hoc.

Steinmeier îl va primi pe Biden cu onoruri militare la Palatul Bellevue din Berlin la începutul zilei de vineri 11 octombrie după ce preşedintele american va sosi joi seara târziu pentru o vizită de patru zile, a detaliat joi biroul lui Steinmeier. Cei doi lideri urmează să poarte o serie de convorbiri.

Steinmeier va găzdui joi după-amiază un banchet de stat pentru familia Biden şi îi va acorda preşedintelui american cea mai înaltă distincţie a Germaniei, “Marea cruce de clasă specială” (Sonderstufe des Großkreuzes), care este rezervată şefilor de stat.

Preşedintele german îşi va exprima astfel aprecierea pentru serviciile aduse de Biden prieteniei americano-germane şi alianţei transatlantice, în special în contextul agresiunii ruse împotriva Ucrainei, conform biroului prezidenţial german.

Liderul american se va întâlni cu cancelarul Olaf Scholz în după-amiaza zilei de vineri 11 octombrie.

Sâmbătă, cei doi se vor deplasa în landul Renania-Palatinat din sud-vestul ţării, unde va avea loc un summit privind Ucraina la baza aeriană americană de la Ramstein. Biden va coordona sprijinul pentru Ucraina cu cele peste 50 de ţări care sprijină Kievul, potrivit Casei Albe.

Preşedintele american va pleca din Germania duminică 13 octombrie.

Aceasta este de așteptat să fie ultima sa vizită în Germania înainte de a-și încheia mandatul de președinte, la 20 ianuarie 2025. În 2016, ultima vizită externă în Europa a precedentului președinte democrat Barack Obama a avut loc tot în Germania, în perioada cancelarului Angela Merkel.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a cerut sâmbătă încetarea „violenţelor şocante” şi a „vărsării de sânge” în Fâşia Gaza şi Liban, cu două zile înainte de împlinirea unui an de la lansarea pe 7 octombrie 2023 a atacului fără precedent al mişcării islamiste palestiniene Hamas asupra teritoriului israelian, care a condus la declanşarea războiului din Gaza, relatează duminică AFP, potrivit Agerpres.

„Această zi este o ocazie pentru comunitatea internaţională de a condamna încă o dată cu voce tare actele abominabile ale Hamas, inclusiv luarea de ostatici”, a declarat Guterres într-un comunicat publicat sâmbătă.

Secretarul general al ONU a făcut apel la „eliberarea imediată şi necondiţionată” a ostaticilor, cerând în acelaşi timp Hamas „să permită Comitetului Internaţional al Crucii Roşii să viziteze aceşti ostatici”.

Din cele 251 de persoane răpite în timpul atacului din 7 octombrie, 97 sunt încă ostatici în Gaza, dintre care 64 se presupune că sunt în viaţă şi 33 morţi.

Atacul Hamas asupra teritoriului israelian s-a soldat cu 1.205 de morţi, majoritatea civili, potrivit unui bilanţ AFP realizat pe baza cifrelor oficiale israeliene, inclusiv ostatici care au murit sau au fost ucişi în captivitate în Fâşia Gaza.

Ca represalii, Israelul a lansat o operaţiune militară în care au fost ucise până în prezent cel puţin 41.825 de persoane în Gaza, majoritatea civili, potrivit guvernului din Gaza condus de Hamas.

„Din 7 octombrie, a fost declanşat un val de violenţe şocante şi vărsare de sânge. Este timpul să eliberăm ostaticii. Este timpul să reducem la tăcere armele. Este timpul să oprim suferinţa care a cuprins regiunea”, a spus Guterres.

De asemenea, șeful ONU și-a exprimat totodată îngrijorarea cu privire la extinderea conflictului în Liban împotriva mişcării Hezbollah, susţinută de Iran.

„Războiul care a urmat atacurilor teribile de acum un an încă distruge vieţi şi provoacă suferinţe umane profunde palestinienilor din Gaza şi acum, poporului libanez”, a mai spus el.