Corespondență de la Bruxelles
Şefii de stat sau de guvern ai statelor membre ale Uniunii Europene se reunesc marţi, la Bruxelles, pentru a analiza rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European din 23-26 mai şi pentru a începe procesul de desemnare a şefilor principalelor instituţii ale UE, un summit care se anunță delicat prin prisma noilor echilibre de forțe care se configurează în noul Parlament Europea, unde pentru prima dată nu va mai putea fi întrunită o majoritate fără un al treilea grup politic.
Funcţiile vizate sunt cele de preşedinte al Comisiei Europene, preşedinte al Parlamentului European, Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate, preşedinte al Băncii Centrale Europene şi, nu în ultimul rând, preşedinte al Consiliului European.
Formațiunile pro-europene vor rămâne în continuare principalele forțe politice de la nivelul Uniunii Europene, potrivit rezultatelor provizorii ale alegerilor pentru Parlamentul European, desfășurate în perioada 23-26 mai 2019 în 28 de state membre ale Uniunii Europene și care au culminat cu cea mai mare prezență la urne din ultimele două decenii, aproape 51% la nivelul UE. La nivel european, Partidul Popular European și Socialiștii Europene își vor păstra statutul de cele mai mari familii politice din UE, însă rezultatele scrutinului la care au votat peste 200 de milioane de europeni vor pune în scena politica de la Bruxelles și de la Strasbourg o nouă balanță a puterii.
Pentru întâia dată de la primele alegeri pentru Parlamentul European – în urmă cu cu 40 de ani (1979) – prezența la urna a crescut și a modificat substanțial echilibrul de forțe pentru noul hemiciclu al democrației europene. Pentru prima dată, cele două mari partide europene – PPE (cu 180 de mandate) și S&D (cu 146) – nu vor mai putea forma majoritatea fără implicarea unui al treilea grup politic, cele două însumând doar 326 mandate din totalul celor 751 membri ai Parlamentului European, unde pentru o majoritate sunt necesari 376 de eurodeputați. A treia forță politică va fi configurată de Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa (ALDE) împreună cu coaliţia Renaissance (Franţa) a președintelui Emmanuel Macron şi Alianţa 2020 USR PLUS (România), cu 109 mandate. Verzii vor deveni al patrulea cel mai puternic grup din Parlamentul European, cu aproximativ 69 de mandate, devansând astfel gruparea eurosceptică ECR – 59 și forțele centrifuge, populiste și extremiste reprezentate pe de-o parte de Marine Le Pen și Matteo Salvini (58) și Nigel Farage (54), pe de altă parte.
Consiliul European de marți de la Bruxelles va fi doar prima bornă dintr-un proces de numiri pe care rezultatele alegerilor europene le vor genera până la finalul anului, în Europa. Noua balanță de putere din Parlamentul European, distanța relativ echilibrată între mandatele familiilor politice pro-europene, o repartiție echilibrată pe criterii geografice sau de gen și interesele liderilor și ale statelor vor fi atât puncte de plecare, cât și elemente de control în identificarea unor decizii, fie prin consens, fie cu majoritate calificată.
Însă, președintele francez Emmanuel Macron și a treia forță politică din noul Parlament (ALDE + Renaissance) se împotrivesc unei legături automate între rezultatele alegerile europene și numele celui propus pentru a deveni președinte al Comisiei Europene, în timp ce popularii europeni, între care se numără și Angela Merkel sau Klaus Iohannis, îl au drept candidat pe Manfred Weber, iar social-democrații europeni, reprezentați de premierii Spaniei sau Portugaliei, îl au candidat pe Frans Timmermans, ambii Spitzenkandidaten solicitând forțelor pro-europene din Parlamentul European susținere pentru coaliții politice în jurul lor.
De altfel, președintele Consiliului European Donald Tusk a indicat faptul că nu se așteaptă ca aceste tratative să fie facile sau se întrunească un consens la summitul de marți, însă acesta speră să obțină un mandat pentru a genera un consens la Consiliul European din 20-21 iunie.
Care sunt procedurile de numire ale viitorilor lideri ai instituțiilor UE?
În ceea ce priveşte procedurile de numire, potrivit articolului 15(5) al Tratatului privind Uniunea Europeană, preşedintele Consiliului European este ales de către membrii Consiliului European cu majoritate calificată pentru o perioadă de doi ani şi jumătate, mandat ce poate fi reînnoit o singură dată. Mandatul actualului preşedinte al Consiliului European va expira la 30 noiembrie.
Referitor la funcţia de preşedinte al Comisiei Europene, conform articolului 17(7) din Tratatul Uniunii Europene, ţinându-se cont de rezultatul alegerilor pentru Parlamentul European, Consiliul European, prin decizie cu majoritate calificată, propune Parlamentului European un candidat. Acesta este ales de Parlamentul European cu majoritatea absolută a membrilor săi. În cazul în care candidatul nu întruneşte majoritatea necesară, Consiliul European trebuie să propună în termen de o lună un nou candidat, supus aceleiaşi proceduri de alegere de către Parlamentul European.
Consiliul, în acord cu preşedintele ales, propune componenţa Colegiului Comisarilor.
Ulterior, preşedintele Comisiei Europene, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate şi ceilalţi membri ai Comisiei Europene sunt supuşi votului de aprobare al Parlamentului European, în urma audierilor organizate de acesta. Pe baza acestei aprobări, componenţa Comisiei este aprobată şi de Consiliul European, cu majoritate calificată. Mandatul actualului preşedinte al Comisiei Europene va expira la 31 octombrie.
Consiliul European, conform articolului 18 al Tratatului privind Uniunea Europeană, acţionând pe baza majorităţii calificate, cu acordul preşedintelui Comisiei Europene, va numi Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate, mandatul actualului Înalt Reprezentant urmând să expire la data de 31 octombrie.





