Strategia de securitate economică a Uniunii Europene va deveni un pilon al politicii externe europene mai ample ca parte a abordării Comisiei Europene de a aborda riscurile generate de investițiile din străinătate, îndeosebi strategia de reducere a riscurilor cu China.
Ideea se regăsește în planul Ursulei von der Leyen de conducere a Comisiei Europene pentru următorii cinci ani.
“Prima noastră prioritate va fi prosperitatea și competitivitatea. În ultimii cinci ani, am trecut prin cea mai aprigă furtună din istoria economică a Uniunii noastre. Am ieșit mai puternici din șocuri (…) fără precedent”, a spus von der Leyen, în discursul său din plenul Parlamentului European de la Strasbourg, în cadrul unei dezbateri cu eurodeputații care este urmată de un vot privind nou nou mandat al acesteia la președinția Comisiei Europene.
Ea a reliefat că “fundamentele economiei globale se schimbă” și a avertizat că “cei care stau pe loc vor rămâne în urmă” și “cei care nu sunt competitivi vor fi dependenți”.
“Cursa a început, iar eu vreau ca Europa să schimbe viteza. (…) Trebuie să aprofundăm piața noastră unică în toate domeniile”, a spus von der Leyen, în contextul unui raport revoluționar privind viitorul pieței unice prezentat în Consiliul European de fostul premier italian Enrico Letta, care propune integrarea telecomunicațiilor, energiei și finanțelor și avansează ideea creării celei de-a 5-a libertăți a pieței unice, consacrată inovării.
De asemenea, Agenda Strategică a Uniunii Europene 2024-2029, adoptată de liderii europeni la finalul lunii iunie, are ca deviză “O Europă prosperă și competitivă”, bazată pe motorul pieței unice drept cel mai important atu și pe a oferi frâu liber spiritului antreprenorial european și orientată către următorul cadru financiar multianual.
În discursul său care a durat mai puțin de o oră, șefa Comisiei Europene a pus un accent deosebit pe competitivitatea UE, pe piața unică și pe politica industrială, însă nu s-a referit la politica comercială.
Asta în contextul în care în planul său pentru următorii cinci ani, Ursula von der Leyen se angajează să promoveze Strategia de securitate economică a UE, care urmărește să contracareze încercările unor țări precum China sau Rusia de a obține tehnologie europeană.
Planul se referă, de asemenea, la acordurile privind mineralele, la reformarea Organizației Mondiale a Comerțului și la măsurile de apărare comercială.
În planul său pe cinci ani, von der Leyen face presiuni pentru ca Comisia Europeană să își asume un rol mai important în politica externă, un domeniu în care țările UE preiau în mod normal conducerea.
Ea numește aceasta “o nouă politică externă economică”.
Strategia de securitate economică pe care Comisia a inițiat-o parțial în ianuarie va deveni o parte a acesteia. Revizuirea Screening-ului investițiilor străine directe va fi “finalizată”, promite von der Leyen și, adaugă ea vag, UE va “aborda riscurile investițiilor în străinătate”.
Reducerea riscurilor din partea Chinei se încadrează, de asemenea, în acest pilon, deși von der Leyen nu menționează Beijingul, optând în schimb pentru referințe precum “cei care sunt, de asemenea, concurenți strategici și rivali sistemici”.
Citiți și
Primul test major al noului Parlament European are loc joi, când eurodeputații sunt chemați să voteze alegerea Ursulei von der Leyen pentru un al doilea mandat în fruntea Comisiei Europene, după o dezbatere cu aceasta
Ursula von der Leyen a fost propusă pentru un nou mandat la șefia Comisiei Europene de Consiliul European în urma summitului din 27-28 iunie de la Bruxelles, în cadrul unui pachet de numiri care îi mai cuprinde pe fostul premier portughez Antonio Costa pentru funcția de președinte al Consiliului European și pe premierul Estoniei, Kaja Kallas, pentru poziția de Înalt Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate.
Pentru a fi președintă a Comisiei Europene pentru perioada 2024-2029, von der Leyen (PPE) are nevoie de o majoritate de 361 de voturi pentru. În 2019, actuala șefă a executivului european a obținut o majoritate fragilă, cu doar nouă voturi peste limita minimă.
Partidul Popular European de centru-dreapta este câștigătorul alegerilor europene din 6-9 iunie cu rezultate finale care l-au plasat la 188 de mandate, reconfirmându-și statutul de prima forță politică.
PPE este urmat la mare distanță de grupul Socialiștilor și Democraților Europeni, cu 136 de mandate, de Patrioții Europei, alianța de extremă-dreapta a premierului maghiar Viktor Orban, cu 84 de mandate, de ECR cu 78 de mandate, de Renew Europe cu 77 de mandate, de Verzi cu 53 de mandate, de Stânga Europeană cu 46 de mandate și de grupul Europa Națiunilor Suverane cu 25 de mandate.
Ambele formațiuni pro-europene cu care PPE formează tradițional majorități au obținut la aceste alegeri mai puține mandate în PE decât în 2019. Față de precedentele alegeri europene, popularii câştigă 14 mandate, social-democraţii pierd trei, iar liberalii de la Renew Europe pierd 25 de mandate, ajungând a cincea forță politică europeană. Cu toate acestea, cele trei grupări europarlamentare pro-europene pot alcătui în continuare o majoritate, deși firavă (401 de mandate față de majoritatea minimă necesară de 361 de mandate într-un Parlament cu 720 de membri), care să echivaleze și cu un “cordon sanitar” în fața extremei-drepte.





