Candidată pentru un nou mandat la șefia Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a făgăduit joi de la tribuna Parlamentului European de la Strasbourg că nu va permite ca “polarizarea extremă a societăților noastre” să devină acceptată și ca “demagogii și extremiștii să distrugă modul nostru european de viață”.
În remarcile introductive ale discursului său de aproape o oră, Ursula von der Leyen a prezentat un tablou sumbru al stării actuale a unei lumi polarizate, nu înainte de a incapsula în metafore cei cinci ani de mandat.
“Au trecut cinci ani de când am venit pentru prima dată să vă cer încrederea. Cinci ani ca niciun altul din istoria Uniunii noastre. Îmi voi aminti întotdeauna momentele de groază pe care le-am trăit împreună în acest hemiciclu. De la momentul în care am stat în fața dumneavoastră, cerându-vă încrederea, acum cinci ani, până la propunerea NextGenerationEU. De la aparițiile președintelui Zelenski, când nici măcar traducătorii nu și-au putut stăpâni lacrimile, până la scaunul gol lăsat în mod emoționant pentru Aleksei Navalnîi, în timp ce fiica sa vorbea în numele său. De la momentele de tăcere pentru cei pe care i-am pierdut în pandemie la momentele de cântec pentru Oda bucuriei sau Auld Lang Syne (n.r. – la votul pentru Brexit). Și nu voi uita niciodată ultimele cuvinte ale lui David Sassoli, care a cerut o Europă mai unită. Acest Parlament înțelege greutatea istoriei acestui moment”, și-a început ea, într-o notă sensibilă, discursul însoțit și de orientările politice pentru mandatul următor.
“Ne aflăm într-o perioadă de anxietate profundă”, a spus ea, în fața celor 720 de deputați din Parlamentul European, înainte de votul crucial pentru un nou mandat de președintă a Comisiei Europene.
“Alegerile sunt balamalele destinului. Iar într-o lume plină de adversități, destinul Europei depinde de ceea ce vom face în continuare. În ciuda lucrurilor importante pe care le-am făcut și le-am depășit, Europa se confruntă acum cu o alegere clară. (…) Pentru a alege Europa de mâine, trebuie să recunoaștem ce simt oamenii astăzi”, a spus ea în cursul discursului său din sesiunea inaugurală a Parlamentului European și în debutul căruia
Apoi, von der Leyen a setat prioritățile și principiile care o vor ghida într-un nou mandat.
“Ne aflăm într-o perioadă de anxietate și incertitudine profundă pentru europeni. Familiile resimt durerea provocată de costul vieții și al locuințelor. Tinerii sunt îngrijorați de planetă, de viitorul lor și de perspectiva războiului. Companiile și agricultorii se simt presați. Toate acestea sunt un simptom al unei lumi în care totul este militarizat și contestat. În care există o încercare clară de a diviza și polariza societățile noastre. Sunt profund îngrijorată de aceste tendințe. Dar sunt convinsă că Europa – o Europă puternică – poate face față provocării. Acesta este motivul pentru care vă cer încrederea astăzi”, a subliniat ea.
Șefa Comisiei Europene s-a arătat convinsă versiunea Europei care a urmat sfârșitului celui de-al Doilea Război Mondial, cu toate imperfecțiunile și inegalitățile sale, este încă cea mai bună versiune din istorie.
“Nu voi sta niciodată cu mâinile în sân și nu voi privi cum se destramă din interior sau din exterior. Nu voi permite niciodată ca polarizarea extremă a societăților noastre să devină acceptată. Și nu voi accepta niciodată ca demagogii și extremiștii să distrugă modul nostru european de viață. Și mă aflu astăzi aici, gata să duc această luptă împreună cu toate forțele democratice din acest Parlament”, a asigurat ea, în timp ce caută să își securizeze majoritatea pentru un nou mandat.
După un discurs centrat pe priorități, inclusiv înființarea unor noi portofolii de comisari europene (pentru Mediterană, pentru locuințe, pentru reducerea birocrației), competitivitatea și IMM-urile, Uniunea Apărării, implicarea cetățenilor, Pactul Verde European, securitatea alimentară -, von der Leyen și-a încheiat alocuțiunea de aproape o oră evocând viziunea fostului președinte al Comisiei Europene, Jacques Delors, sau manifestul prizonierilor de pe insula Ventotene din anii 1940, care au schițat viziunea unui continent unit.
Citiți și
Primul test major al noului Parlament European are loc joi, când eurodeputații sunt chemați să voteze alegerea Ursulei von der Leyen pentru un al doilea mandat în fruntea Comisiei Europene, după o dezbatere cu aceasta.
Ursula von der Leyen a fost propusă pentru un nou mandat la șefia Comisiei Europene de Consiliul European în urma summitului din 27-28 iunie de la Bruxelles, în cadrul unui pachet de numiri care îi mai cuprinde pe fostul premier portughez Antonio Costa pentru funcția de președinte al Consiliului European și pe premierul Estoniei, Kaja Kallas, pentru poziția de Înalt Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate.
Pentru a fi președintă a Comisiei Europene pentru perioada 2024-2029, von der Leyen (PPE) are nevoie de o majoritate de 361 de voturi pentru. În 2019, actuala șefă a executivului european a obținut o majoritate fragilă, cu doar nouă voturi peste limita minimă.
Partidul Popular European de centru-dreapta este câștigătorul alegerilor europene din 6-9 iunie cu rezultate finale care l-au plasat la 188 de mandate, reconfirmându-și statutul de prima forță politică.
PPE este urmat la mare distanță de grupul Socialiștilor și Democraților Europeni, cu 136 de mandate, de Patrioții Europei, alianța de extremă-dreapta a premierului maghiar Viktor Orban, cu 84 de mandate, de ECR cu 78 de mandate, de Renew Europe cu 77 de mandate, de Verzi cu 53 de mandate, de Stânga Europeană cu 46 de mandate și de grupul Europa Națiunilor Suverane cu 25 de mandate.
Ambele formațiuni pro-europene cu care PPE formează tradițional majorități au obținut la aceste alegeri mai puține mandate în PE decât în 2019. Față de precedentele alegeri europene, popularii câştigă 14 mandate, social-democraţii pierd trei, iar liberalii de la Renew Europe pierd 25 de mandate, ajungând a cincea forță politică europeană. Cu toate acestea, cele trei grupări europarlamentare pro-europene pot alcătui în continuare o majoritate, deși firavă (401 de mandate față de majoritatea minimă necesară de 361 de mandate într-un Parlament cu 720 de membri), care să echivaleze și cu un “cordon sanitar” în fața extremei-drepte.
