Connect with us

ROMÂNIA

Studiu Codecool: România conduce topul salariilor IT din Europa de Est. Programatorii români câștigă cu 25% mai mult decât cei din Polonia, dar la jumătate față de cei din Belgia

Published

on

© Codecool

Harta salariilor din Europa este dominată de sectorul IT și în 2022, care continuă să fie un important motor de dezvoltare, oferind cele mai bine plătite posturi din piața muncii. Dacă țările vestice dețin încă avansul când vine vorba de suma încasată de programatori, costul de trai din fiecare țară influențează direct valoarea salariului și schimbă topul țărilor, se arată într-un studiu realizat de Codecool, remis CaleaEuropeană.ro.

Analizând salariile oferite pe piața muncii și costurile vieții de zi cu zi, studiul prezintă topul salariilor din IT în 2022 în Europa, ajustate la indicele de nivel de trai. Studiul arată că veniturile programatorilor din România sunt cu 25% mai mari, comparativ cu țările Europei de Est.

© Codecool

Studiul Codecool și-a propus să identifice salariile anuale ale programatorilor de nivel junior, middle și senior din 29 de țări din Europa și să le raporteze la indicele de nivel de trai pentru anul 2022 din fiecare țară, urmărind dinamica clasamentului. 

Pornind de la salariul net anual, a fost calculată valoarea salariul ajustat, aplicând indicatorul cost of living, specific fiecărei țări. Acest indice permite obținerea unei imagini mai clare asupra salariilor, luând în calcul costurile vieții de zi cu zi, prețurile alimentelor, utilităților și serviciilor din fiecare țară analizată. 

În context european, salariile din România rămân și în acest an sub nivelul celor din țările dezvoltate, dar costurile reduse de trai din țara noastră dau salariilor o putere mai mare de cumpărare.

România ocupă locul 16 în topul salariilor ajustate pentru programatorii junior

În România, un programator junior, fără experiență, câștigă un salariu net anual estimat la 11.300 euro, plasând țara noastră pe locul 25 în topul salariilor. Ne menținem, și în 2022, în fața unor țări precum Polonia, Ungaria, Bulgaria, Lituania, în ceea ce privește salariile programatorilor junior dar și cei cu experiență profesională.

© Codecool

În ceea ce privește salariile ajustate la nivelul de trai din țările analizate, România urcă câteva poziții, ajungând să ocupe locul 16, surclasând veniturile din țări ca Irlanda, Cehia, Grecia.

© Codecool

Salarii ajustate din România, cu 25% mai mari decât în Polonia, dar la jumătate față de cele din Belgia

Diferențele dintre salariile din țările dezvoltate, din zona de vest, și cele din Europa Centrală și de Est sunt în continuare semnificative, dar puse în contextul nivelului de trai, țările cu un index mai mic ajung să ofere o putere mai mare de cumpărare. 

Raportate la țările dezvoltate din Europa, cum este Belgia, salariile ajustate ale programatorilor juniori din țara noastră sunt de două ori mai mici, dar România își menține totuși avansul față de țările din regiune.

Studiul arată că salariul unui programator începător din România este mai mare cu 25% decât cel al unui programator din Polonia sau Croația, și cu peste 15% mai mare decât salariile din Bulgaria și Grecia.

Elveția și Marea Britanie, cele mai mari salarii IT din Europa

Cele mai mari salarii din industria IT din Europa se înregistrează în Elveția, Marea Britanie și Belgia. În cazul Elveției, salariul unui programator junior poate începe de la 62.000 euro pe an, un programator cu experiență medie câștigă 119.000 euro anual, iar un senior cu peste 5 ani experiență poate avea un salariu de 195.000 euro pe an.

© Codecool

Țara din fruntea clasamentului pierde însă câteva poziții atunci când privim salariile ajustate la nivelul de trai, indexul mare fâcând Elveția să coboare pe locul 3 în topul salariilor programatorilor de nivel junior, middle și senior.

Astfel, Marea Britanie urcă pe prima poziție, fiind urmată de Belgia în topul salariilor programatorilor, ajustate la nivelul de trai din 2022.

© Codecool

În România, fiecare 10 angajați din IT susțin alte 10,5 locuri de muncă în restul economiei

Industria IT de software și servicii a înregistrat, în ultimii ani, cea mai ridicată rată de creștere a numărului de angajați (11%), comparativ cu alte ramuri din România, situându-se în topul industriilor angajatoare. Cel mai recent raport Anis privind impactul industriei IT în economia României arată că peste 135.000 de persoane lucrează în acest domeniu.

Același raport scoate în evidență că fiecare 10 angajați din IT susțin alte 10,5 locuri de muncă din economia națională, prin impactul direct și indirect. Iar fiecare 10 euro de valoare adăugată brută creată direct de industria IT, aduce o contribuție de încă 5 euro în economia României.

Dar în același timp, se pierd sume importante, dacă ne gândim la deficitul anul estimat la peste 15.000 de specialiști. Pentru cei interesați de o carieră în IT, deficitul se traduce în oportunități, companiile au nevoie acută de programatori, iar cei care fac pasul către acest domeniu au toate șansele să profite de trendul ascendent.

Industria IT s-a afirmat deja ca un important motor de creștere la nivel național, recunoscut pe piața muncii pentru salariile atractive și numărul mare de posturi pe care candidații le pot accesa. Nu este o supriză că rămâne, și în 2022, unul dintre cele mai atractive domenii, cu perspective excelente pentru companii și angajați, în egală măsură.

Școala de programare Codecool vine cu o propunere unică pe piața din România, oferind cursul de Full-Stack Developer cu job garantat și plata amânată pe durata studiilor. Este un curs care atrage, încă de la lansare, tineri care abia intră pe piața muncii dar și persoane care au activat în alte domenii profesionale și sunt acum interesate de reconversie profesională în IT.

Programa Codecool familiarizează studenții cu cele mai căutate limbaje de programare și tehnologii, cum sunt Java, Javascript, C#, SQL, Linux, React și altele, și completează formarea cu o serie de soft skills de care aceștia au nevoie pentru pentru a aborda eficient, corect și organizat munca de programator.

ROMÂNIA

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins, în unanimitate, cererea lui Călin Georgescu de reluare a alegerilor prezidențiale anulate de CCR

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis, marţi, cu unanimitate de voturi, să respingă cererea lui Călin Georgescu de adoptare a unor măsuri provizorii privind anularea alegerilor prezidenţiale din România de către Curtea Constituţională, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

”Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis astăzi, reunindu-se în complet de Camera şi în baza unui vot unanim, să nu indice nicio măsură provizorie în cauza Călin Georgescu c. România (cererea nr. 37327/24). Cauza priveşte anularea de către Curtea Constituţională a României a alegerilor prezidenţiale în care dl. Georgescu a fost candidat. Dl. Georgescu ceruse adoptarea de măsuri provizorii, în particular ca decizia Curţii Constituţionale să fie suspendată şi procesul electoral să fie reluat. Curtea a respins cererea de măsuri provizorii ca fiind în afara domeniului de aplicare al articolului 39 din Regulamentul Curţii (măsuri provizorii)”, se arată în decizia CEDO.

În document se arată că măsurile provizorii prevăzute de articolul 39 din Regulamentul Curţii sunt decise în legătură cu proceduri în faţa Curţii, fără a influenţa orice decizie ulterioară privind admisibilitatea sau fondul cauzei. Curtea impune asemenea măsuri provizorii numaiîin cazuri excepţionale, când reclamanţii ar fi altfel expuşi unui risc iminent de vătămare ireparabilă.

CEDO a reţinut că Georgescu s-a calificat pentru al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, care urma să aibă loc în 8 decembrie, însă în 6 decembrie, în temeiul articolului 146 f) din Constituţia României, Curtea Constituţională a României a anulat întregul proces electoral şi a decis ca alegerile pentru preşedintele României sa fie reluate în integralitate şi reorganizate de către Guvern la o dată ulterioară. Decizia pronunţată este definitivă.

La 16 decembrie 2024, invocând încălcări ale drepturilor sale prevăzute de articolele 6 (dreptul la un proces echitabil) şi 13 (dreptul la un remediu efectiv) din Convenţie şi de articolul 3 din Protocolul nr. 1 la Convenţie (dreptul la alegeri libere), Georgescu a solicitat măsuri provizorii în temeiul articolului 39 din Regulamentul Curţii împotriva deciziei din 6 decembrie 2024 a Curţii Constituţionale a României care anulase procesul electoral al alegerilor prezidenţiale în curs la data pronunţării acesteia.

Potrivit documentului, el a cerut în mod specific suspendarea efectelor deciziei Curţii Constituţionale până la soluţionarea cauzei sale la Curte, pentru a preveni un prejudiciu ireparabil asupra drepturilor democratice ale reclamantului şi ale cetăţenilor români; să fie obligat Guvernul României să reia procesul electoral, respectând rezultatele primului tur de scrutin, şi să organizeze turul al doilea de scrutin al alegerilor prezidenţiale; să oblige statul român să adopte măsuri pentru remedierea prejudiciilor democratice, prin restabilirea încrederii in procesul electoral.

”În decizia sa, Curtea a reamintit că, în conformitate cu articolul 39 din Regulament, măsurile provizorii sunt aplicabile numai în caz de risc iminent de vătămare ireparabilă a unui drept prevăzut de Convenţie care, dat fiind natura sa, nu ar putea fi reparată, iar persoana care invocă asemenea drept nu ar putea fi repusă în situaţia anterioară sau despăgubită în mod corespunzător. În plus, astfel de măsuri nu pot fi adoptate decât în circumstanţe excepţionale, atunci când acest lucru este necesar în interesul părţilor sau pentru buna desfăşurare a procedurii. Curtea a respins cererea dlui Georgescu ca fiind in afara domeniului de aplicare al articolului 39 din Regulament. Luând in considerare cererea prezentată, împreună cu temeiurile şi motivele pe care aceasta se bazează, Curtea a decis în conformitate cu practica sa bine stabilită că cererea dlui Georgescu nu se referă la o vătămare ireparabilă în înţelesul articolului 39 din Regulamentul Curţii. Curtea a considerat că cererea este în afara domeniului de aplicare al articolului 39 din Regulamentului Curţii şi a decis să nu indice Guvernului României nicio măsură provizorie dintre cele solicitate”, mai arată CEDO.

Decizia CEDO a fost adoptată, în unanimitate, de o Cameră compusă din şapte judecători.

Curtea Constituțională a României a anulat la data de 6 decembrie 2024, printr-o decizie în unanimitate a celor nouă judecători constituționali, întregul proces electoral privind alegerea președintelui țării.

În motivarea care a stat la baza deciziei de anulare a alegerilor prezidențiale, CCR a indicat că “procesul electoral privind alegerea Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale”.

Curtea Constituţională a mai susţine că, în cadrul alegerilor prezidenţiale, caracterul liber exprimat al votului a fost încălcat prin faptul că alegătorii au fost dezinformaţi prin intermediul unei campanii electorale în cadrul căreia Călin Georgescu a beneficiat de o promovare agresivă, derulată cu eludarea legislaţiei naţionale în domeniul electoral şi prin exploatarea abuzivă a algoritmilor platformelor de social-media.

“În prezenta cauză, caracterul liber exprimat al votului a fost încălcat prin faptul că alegătorii au fost dezinformaţi prin intermediul unei campanii electorale, în cadrul căreia unul dintre candidaţi a beneficiat de o promovare agresivă, derulată cu eludarea legislaţiei naţionale în domeniul electoral şi prin exploatarea abuzivă a algoritmilor platformelor de social-media. Manipularea votului a fost cu atât mai evidentă cu cât materialele electorale de promovare a unui candidat nu au purtat însemnele specifice publicităţii electorale conform Legii nr.370/2004. În plus, candidatul a beneficiat şi de un tratament preferenţial pe platformele de social-media, ceea ce a avut ca efect denaturarea manifestării de voinţă a alegătorilor”, s-a arătat în motivarea CCR.

Decizia CCR a venit după mai multe sesizări, inclusiv din partea Calea Europeană, și după ce președintele Klaus Iohannis a decis să desecretizeze documentele din cadrul ședinței CSAT din 28 noiembrie care au arătat că ”au existat atacuri cibernetice cu scopul de a influența corectitudinea procesului electoral” din România.

Continue Reading

POLITICĂ

SONDAJ INSCOP: 69,1% dintre români ar vota un naționalist ca președinte. 61,6% și-ar schimba opțiunea dacă respectivul candidat ar propune ieșirea din UE și 81% ar face la fel dacă ar propune apropierea de Rusia

Published

on

Un sondaj realizat de INSCOP Research la comanda Funky Citizens în perioada ulterioară anulării alegerilor prezidențiale din 2024 arată că 69,1% dintre cetățenii români ar vota un candidat naționalist la viitorul scrutin prezidențial, însă 61,6% dintre aceștia și-ar schimba opțiunea de vot dacă respectivul candidat ar propune ieșirea din Uniunea Europeană, iar 81% ar face același lucru dacă acest candidat ar propune o apropiere a României de Rusia.

Sondajul a fost realizat în perioada 16-23 decembrie 2024, prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1000 de persoane. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3.1 %, la un grad de încredere de 95%.

Intenția de vot ipotetic pentru un partid naționalist

69.1% dintre români ar vota un partid sau un candidat naționalist pentru funcția de președinte, care promovează valorile religioase și susține familia tradițională (față de 65.7% în ianuarie 2022). 27.3% declară că nu ar vota un astfel de partid/candidat (față de 32.8% în ianuarie 2022). Nu știu sau nu răspund 3.6% din total eșantion.

© INSCOP

Intenția de vot ipotetic pentru un partid naționalist care ar propune ieșirea României din UE

Dintre cei dispuși să voteze un partid sau un candidat naționalist pentru funcția de președinte (69.1% din total eșantion în decembrie 2024), 33.1% și-ar menține opțiunea dacă un astfel de partid/candidat ar propune măsuri și politici care ar putea determina ieșirea României din Uniunea Europeană (ceea ce reprezintă aproximativ 23% din totalul participanților la sondaj). 61.6% și-ar schimba opțiunea. 5.3% nu știu sau nu răspund.

Spre comparație, în ianuarie 2022, din cei dispuși să voteze un partid naționalist (65.7% din total eșantion), 39.7% declarau că și-ar fi menținut opțiunea (ceea ce reprezenta aproximativ 26% din totalul participanților la sondaj), în timp ce 55.1% susțineau contrariul.

© INSCOP

Intenția de vot ipotetic pentru un partid naționalist care ar propune o apropiere a României de Rusia

Dintre cei dispuși să voteze un partid sau un candidat naționalist pentru funcția de președinte (69.1% din total eșantion în decembrie 2024), 16% și-ar menține opțiunea dacă un astfel de partid/candidat ar propune o apropiere față de Rusia (ceea ce reprezintă aproximativ 11% din totalul participanților la sondaj) și 81% și-ar schimba-o. 3% nu știu sau nu răspund.

Spre comparație, în ianuarie 2022, din cei dispuși să voteze un partid naționalist (65.7% din total eșantion), 26% declarau că și-ar fi menținut opțiunea (ceea ce reprezenta aproximativ 17% din totalul participanților la sondaj), în timp ce 68.4% susțineau contrariul.

© INSCOP

Continue Reading

ROMÂNIA

MAI demontează un fake news prin care se induce în spațiul public ideea că ”a fost premeditat” procesul de anulare a primului tur al alegerilor prezidențiale

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Ministerul Afacerilor Interne atrage atenția asupra unui fake news, prin care ”induce în spațiul public ideea că <<a fost premeditat>> procesul de anulare a turului I al alegerilor pentru Președintele României”.

”Printr-o postare din social media și prin afirmațiile făcute în timpul unei emisiuni de televiziune se induce ideea falsă și artificial construită că anumite structuri ale MAI au acționat în acest scop, prin <<cererea ca ștampilele să fie predate în aceeași saci cu voturile anulate>>”, semnalează MAI într-un comunicat.

Ministerul demontează astfel informațiile false, precizând următoarele:

  1.  Modelul ștampilelor de vot utilizate pentru alegerile parlamentare a fost diferit față de modelul ștampilelor de vot utilizate la alegerile pentru președinte, deci cele utilizate pentru alegerile parlamentare NU se mai utilizau la nimic.
  1.  Prefecturile nu sunt implicate (nu au atribuții) în procesul privind operațiunile de predare și primire a documentelor și materialelor necesare în procesul de votare, deci nu puteau ”cere secțiilor de votare”.
  1.  Operațiunile de predare/primire a documentelor și materialelor necesare în procesul de votare se stabilesc prin decizie BEC.
  1.  Pentru alegerile parlamentare BEC a stabilit operațiunile de predare/primire a documentelor și materialelor necesare în procesul de votare prin Decizia 261/D/21.11.2024 (și DA, se predau în sacii cu buletinele neutilizate) – art. 3 (5) c.
  1.  Pentru alegerile prezidențiale BEC a stabilit operațiunile de predare/primire a documentelor și materialelor necesare în procesul de votare prin Decizia 160/D/17.11.2024 (inclusiv cu instrucțiuni clare pentru ștampilele de vot care se REUTILIZEAZĂ în turul 2 – se predau separat la birourile electorale județene) – art.3 (4) și art.7 (1).

Amintim că în cazul României, Curtea Constituțională a fost nevoită să anuleze, printr-o decizie în unanimitate a celor nouă judecători constituționali, întregul proces electoral privind alegerea președintelui țării.

În motivarea CCR se arată că ”procesul electoral privind alegerea Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale”.

Instituția cu rol de gardian al Constituției a mai justificat că, în cadrul alegerilor prezidenţiale, caracterul liber exprimat al votului a fost încălcat prin faptul că alegătorii au fost dezinformaţi prin intermediul unei campanii electorale în cadrul căreia Călin Georgescu a beneficiat de o promovare agresivă, derulată cu eludarea legislaţiei naţionale în domeniul electoral şi prin exploatarea abuzivă a algoritmilor platformelor de social-media.

Decizia CCR a venit după mai multe sesizări, inclusiv din partea Calea Europeană, și după ce președintele Klaus Iohannis a decis să desecretizeze documentele din cadrul ședinței CSAT din 28 noiembrie care au arătat că ”au existat atacuri cibernetice cu scopul de a influența corectitudinea procesului electoral” din România.

”A fost confirmat faptul că, în actualul context de securitate regional și mai ales electoral, România, alături de alte state de pe Flancul Estic al NATO, a devenit o prioritate pentru acțiunile ostile ale unor actori statali și non-statali, în special Federația Rusă, existând din partea acesteia un interes în creștere pentru a influența agenda publică în societatea românească și coeziunea socială“, se arată în anexa desecretizată și furnizată de Ministerul Afacerilor Interne.

În fața acestor amenințăriComisia Europeană a luat hotărârea să demareze o investigație oficială împotriva TikTok pentru o posibilă încălcare a Legii privind serviciile digitale (DSA), parte a eforturilor convenite de președintele Klaus Iohannis și președinta executivului european Ursula von der Leyen de a consolida securitatea social media în UE.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
EUROPARLAMENTARI ROMÂNI7 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu: Indiferent de schimbările politice, legătura transatlantică rămâne esențială ca pilon al stabilității globale

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI7 hours ago

Gheorghe Falcă, apel către români să respingă ferm orice formă de extremism: Cei care glorifică crimele trecutului nu merită să ne reprezinte viitorul

SUA7 hours ago

La Forumul Economic Mondial de la Davos, Scholz a făcut apel la „calm” în privința președinției lui Trump: Parteneriatul dintre Europa și SUA este indispensabil pentru pacea și securitatea globală

U.E.7 hours ago

Decizia lui Donald Trump de a retrage SUA din Acordul de la Paris reprezintă o ”evoluție cu adevărat nefericită”, subliniază UE: Europa va continua să colaboreze cu toate națiunile care doresc să protejeze natura

U.E.9 hours ago

Invocând cazul României, Comisia Europeană va lua măsuri ferme împotriva manipulării digitale în procesele electorale și pentru combaterea dezinformării

ROMÂNIA9 hours ago

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins, în unanimitate, cererea lui Călin Georgescu de reluare a alegerilor prezidențiale anulate de CCR

U.E.9 hours ago

Vicepreședinta CE, Roxana Mînzatu, a discutat cu partenerii sociali din Polonia despre provocările cu care se confruntă pe piața muncii din UE

CHINA9 hours ago

Vicepreședintele Chinei subliniază la Forumul Economic de la Davos că ”protecționismul nu duce nicăieri”: Multilateralismul este ”calea corectă pentru menținerea păcii mondiale”

POLITICĂ9 hours ago

SONDAJ INSCOP: 69,1% dintre români ar vota un naționalist ca președinte. 61,6% și-ar schimba opțiunea dacă respectivul candidat ar propune ieșirea din UE și 81% ar face la fel dacă ar propune apropierea de Rusia

U.E.10 hours ago

SONDAJ INSCOP: Aproape 9 din 10 români se opun ieșirii din NATO și UE și susțin direcția Occident a României. 45% consideră că Rusia susține propaganda în România

CHINA9 hours ago

Vicepreședintele Chinei subliniază la Forumul Economic de la Davos că ”protecționismul nu duce nicăieri”: Multilateralismul este ”calea corectă pentru menținerea păcii mondiale”

SUA1 day ago

Donald Trump proclamă debutul “epocii de aur” în discursul inaugural: Declinul Americii a luat sfârșit. Am fost salvat de Dumnezeu pentru a face America măreață din nou

SUA1 day ago

Donald Trump a depus jurământul solemn și a devenit oficial cel de-al 47-lea președinte al Statelor Unite ale Americii

ROMÂNIA5 days ago

Românii își aleg președintele pe 4 mai. Campania electorală începe pe 18 februarie

SUA6 days ago

În discursul de adio înainte de a-i preda ștafeta puterii lui Trump, Joe Biden avertizează că SUA ar putea cădea în “mâinile unei oligarhii” care amenință democrația prin “abuz de putere”: “Este rândul vostru să stați de pază”

ROMÂNIA6 days ago

Ciolacu: Bugetul pentru 2025, construit pe o abordare prudentă care să permită închiderea anului cu un deficit de 7%

SUA1 week ago

Într-un discurs-moștenire, Biden îi predă lui Trump o politică externă în care SUA “câștigă competiția mondială”: China nu ne va depăși. De când a început războiul, eu am stat în centrul Kievului, nu Putin

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Mark Zuckerberg anunță că “va reduce drastic cenzura” pe Facebook și Instagram și va acorda “prioritate libertății de exprimare”, criticând guvernele, presa tradițională și UE

U.E.2 weeks ago

Președintele Austriei se va întâlni cu liderul extremei-drepte pentru a-i încredința formarea unui guvern

U.E.2 weeks ago

Susținători ai Ucrainei au protestat la Bratislava împotriva politicilor pro-ruse ale premierului Fico: Slovacia e Europa

Trending