Consilierul prezidențial Andrei Muraru va fi numit ambasador al României în Statele Unite ale Americii. Informația a fost confirmată de Andrei Muraru într-o declarație pentru CaleaEuropeană.ro 

Anunțul vine în contextul în care preşedintele Klaus Iohannis a semnat, luni, decretul privind rechemarea lui George Cristian Maior din funcția de ambasador în SUA. Anul acesta, România și SUA marchează zece ani de la semnarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru secolul al XXI-lea, iar propunerea lui Andrei Muraru vine și în contextul în care SUA a fost instalată, la 20 ianuarie, o nouă administrație condusă de președintele democrat Joe Biden.

Andrei Muraru este consilier prezidențial la Departamentul Relații cu Autoritățile Publice și Societatea Civilă. 

Născut în 1982, este absolvent al Facultății de Istorie (2005), licențiat al programului de master „Românii și Europa” (2007) și doctor în Istorie (2011) al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, potrivit descrierii sale de pe site-ul Administrației Prezidențiale.

A lucrat în cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) încă de la înfiinţare (2006), ocupând diferite poziții, de la expert-cercetător la președinte executiv (2012-2014). În perioada 2006-2009, a fost consilier la Cancelaria Primului-ministru şi consilier al directorului general al Arhivelor Naţionale ale României. A fost membru al Consiliului de Administrație al Societății Române de Televiziune (2014). În intervalul iulie-decembrie 2014, a fost consilier personal al președintelui Partidului Național Liberal, Klaus Iohannis.

Andrei Muraru este lector universitar în cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (Departamentul de Relaţii Internaţionale şi Integrare Europeană) şi cercetător ştiinţific III la Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”.

A fost bursier la Aristotle University of Thessaloniki (Erasmus-Socrates, 2004-2005), New Europe College (2009-2010) şi United States Holocaust Memorial Museum (Washington DC, 2010-2011). A beneficiat, de asemenea, de o bursă doctorală finanţată prin programul POSDRU (2008-2011) A obținut recent o bursă postdoctorală la Yad Vashem – The International Institute for Holocaust Research pentru anul 2020.

Este autor al cărții Vișinescu, torționarul uitat. Închisoarea, crimele, procesul, Polirom, 2017, coordonator al volumelor Dicţionarul penitenciarelor din România comunistă (1945-1967), Polirom, 2008, Regele, comuniștii și Coroana. Adevărata istorie a abdicării lui Mihai I (împreună cu Alexandru Muraru), Polirom, 2017, Revoluția din 1989. Învinși și învingători (împreună cu Anneli Ute Gabanyi, Alexandru Muraru, Daniel Șandru), Polirom, 2020, şi coautor al volumului O istorie a comunismului din România. Manual pentru liceu, Polirom, 2008; ediţia a II-a, 2009; ediția a III-a, 2014.

A publicat, de asemenea, numeroase studii științifice și recenzii în reviste de specialitate. Andrei Muraru a participat la numeroase conferinţe internaţionale, a susținut prelegeri şi are frecvent contribuţii pe teme de istorie recentă.

A fost decorat de Regele Mihai pentru contribuția adusă la cunoașterea istoriei monarhiei din România cu medalia „Regele Mihai I pentru loialitate” (2008) și pentru activitatea în fruntea IICCMER cu Ordinul „Coroana României” în grad de Ofițer (2015). În 2019, Andrei Muraru a fost decorat de Președintele Italiei, Sergio Mattarella, cu Grande Ufficiale Ordine al Merito della Repubblica Italiana.

Andrei Muraru a fost numit Consilier Prezidențial la data de 22 decembrie 2014.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, va efectua o serie de vizite în Moldova, Georgia și Ucraina începând de duminică, 28 februarie, până miercuri, 3 martie, potrivit unui comunicat.

La Chișinău, Charles Michel se va întâlni cu președintele Maia Sandu înainte de a zbura în Georgia, unde se va întâlni cu președintele Salome Zourabichvili, cu prim-ministrul Irakli Gharibashvili și cu Archil Talakvadze, președintele Parlamentului Georgiei. De asemenea, va vizita linia administrativă de demarcație și va întâlni reprezentanți ai opoziției.

Liderul european s-a mai întâlnit cu președinta Republicii Moldova, în a doua jumătate a lunii ianuarie, la Bruxelles, în cadrul vizitei pe care aceasta efectuat-o la instituțiile UE după preluarea mandatului în fruntea țării, unde a avut întrevederi și cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu Înaltul Reprezentant Josep Borrell și cu mai mulți comisari europeni, între care cei pentru extindere, pentru buget și pentru justiție.

Citiți și Maia Sandu s-a întâlnit cu președintele Consiliului European: Republica Moldova își reia calea firească. Suntem un popor european, cu vocație europeană și viitor european

În Ucraina, Charles Michel se va alătura președintelui Zelenskyy în vizita din estului Ucrainei înainte de o discuție despre relațiile UE-Ucraina la Kiev și înainte de a se întâlni cu reprezentanți ai instituțiilor care luptă împotriva corupției.

Pe lângă relațiile bilaterale și lupta comună împotriva Covid-19, viitorul Parteneriatului Estic va fi, de asemenea, un subiect important pe agenda vizitei în vecinătatea răsăriteană.

O proporţie de 97% dintre cetăţenii europeni din ţările Uniunii Europene, Islanda, Norvegia, Liechtenstein şi Elveţia care au cerut statut de rezident în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord au primit din partea autorităţilor britanice acordul de a rămâne în această ţară după Brexit, potrivit datelor furnizate de Ministerul britanic de Interne.

Din numărul total al cererilor primite de autoritățile Regatului Unit (4.916.280), cele mai multe au fost depuse de cetățeni polonezi (911.240), urmați de români (836.980) și italieni (472.300).

© gov.uk

În perioada 28 august 2018-31 decembrie 2020, un număr de 4.514.250 de cereri au fost finalizate. Dintre acestea în cazul a 2.432.940 de persoane (54%) a fost acordat statutul de rezident permanent. 1.949.950 au primit statutul de rezident temporar, care oferă permisiunea de a continua să trăiască provizoriu în Regatul Unit şi posibilitatea de a face o nouă solicitare după cel puţin cinci ani de locuit în această ţară. 47.870 de cerceri au fost nule sau retrase, 49.210 au fost calificate drept non-valide, iar unui număr de 34.240 de persoane li s-a refuzat cererea de rezidenţă.

© gov.uk

Majoritatea cererilor au fost depuse de persoane care trăiesc în Anglia (4.446.320), Scoția (245.410) și Țara Galilor (81.280).

Pentru a continua să se bucure de drepturile actuale pe teritoriul Marii Britanii (dreptul de a locui, a studia și a munci) și după Brexit, toți cetățenii europeni trebuie să solicite noul statut de rezident.

Statutul de ”pre-settled” este atribuit celor care sunt de mai puţin timp rezidenţi ai ţării. Acest statut le va permite să rămână cinci ani suplimentari în Marea Britanie şi să solicite statutul permanent, odată trecut pragul de cinci ani de rezidenţă.

Orice cetățean român care, fie se găsește deja pe teritoriul Marii Britanii, fie a intrat pe teritoriul Marii Britanii până la 31 decembrie 2020, poate să aplice pentru acest statut până la 30 iunie 2021. De la 1 ianuarie 2021, cetăţenii europeni din Marea Britanie sunt condiţionaţi să-şi demonstreze statutul atât autorităţilor dar şi atunci când închiriază o proprietate, deschid un cont bancar sau să-şi dovedească dreptul de muncă în această ţară.

Pentru a veni în sprjinul românilor din Marea Britanie Ambasada României în Regatul Unit a precizat anterior că informaţii referitoare la procedura de înregistrare sunt disponibile pe pagina de internet a Home Office (https://www.gov.uk/), pe pagina de internet a Ministerului român al Afacerilor Externe la secţiunea Brexit (http://www.mae.ro/brexit), şi pe paginile de internet a Ambasadei României în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord la secţiunea Brexit (www.ambasada-romaniei.co.uk/ro/brexit şi https://londra.mae.ro/node/2171).

În plus, Ambasada României în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord a pus la dispoziție un număr de telefon ( 07503882992 ) și o adresă de e-mail ( londra.brexit@mae.ro )  prin care românii pot solicita informaţii şi sprijin în legătură cu procedura de înregistrare în EUSS.  

De asemenea, trebuie amintit că cetățenii străini, inclusiv cei din statele membre ale Uniunii Europene, care doresc să lucreze în Regatul Unit de la 1 ianuarie 2021 pot aplica online pentru viză de muncă începând din data de 1 decembrie, în cadrul unui sistem bazat pe puncte.