Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Summitul ONU privind transformarea educației: UE solicită comunității internaționale să se alăture eforturilor de creștere a finanțării pentru educație

Published

on

© UNICEF

UE va solicita comunității internaționale, prezentă la summitul ONU privind transformarea educației, să se alăture eforturilor de creștere a finanțării pentru educație, informează Comisia Europeană.

Summitul, convocat de secretarul general al ONU, António Guterres, ca răspuns la această criză globală a educației, va fi un moment important al Adunării Generale a ONU.

În acest sens, comisarul pentru parteneriate internaționale, Jutta Urpilainen, va reprezenta Uniunea Europeană la Summitul privind transformarea educației. În discursul său de astăzi, aceasta va reafirma angajamentul UE, în calitate de campioană a summitului, de a plasa educația pe primul loc pe agenda internațională. Comisarul european va face apel la comunitatea internațională să își unească eforturile pentru a spori investițiile în educație și să se mobilizeze pentru a aborda inegalitățile profunde în ceea ce privește accesul la școli, la o învățare de calitate și la conectivitatea digitală.

Investiția în educație este o strategie cheie în căutarea păcii, prosperității și bunăstării oamenilor și a planetei – în atingerea tuturor Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă. Acesta este motivul pentru care este un pilon cheie al strategiei UE de 300 de miliarde de euro, Global Gateway.

Criza globală în educație

Un număr critic de copii din întreaga lume nu pot beneficia de o educație de calitate, semnificativă și modernă.

  • COVID-19 a afectat procesul de învățare a 1,7 miliarde de copii. 460 milioane dintre aceștia nu au avut acces la învățământ la distanță.
  • 222 milioane de copii și tineri afectați de criză au nevoie de sprijin urgent pentru educație.
  • 70 % dintre copiii din școlile primare din țările cu venituri mici și mijlocii nu au acum competențe de bază de citire.
  • Se estimează că 150 milioane de fete nu beneficiază de educație – cu 20 de milioane mai multe decât înainte de COVID-19.

Este nevoie de peste 200 miliarde de dolari sub formă de finanțare anuală suplimentară în țările cu venituri mici și mijlocii pentru a asigura o educație de calitate incluzivă și echitabilă și pentru a promova oportunități de învățare pe tot parcursul vieții pentru toți.

Angajamentul Echipei Europa de a transforma educația

Investiția în educație este esențială pentru pace, prosperitate și bunăstarea oamenilor și a planetei.

Fiecare an suplimentar de educație sporește venitul unei persoane cu 10% și crește PIB-ul unei țări cu 18%. În ceea ce privește Echipa Europa, UE și statele sale membre sunt cel mai mare investitor global în educație, reprezentând 55% din subvențiile pentru educație din cadrul Asistenței Oficiale pentru Dezvoltare.

Parte integrantă a strategiei Global Gateway, acțiunea UE de transformare a educației la toate nivelurile se concentrează pe:

  • asigurarea unei educații de calitate, inclusiv prin formarea cadrelor didactice
  • asigurarea egalității și a echității în ceea ce privește accesul, inclusiv într-un context de criză
  • promovarea competențelor pentru viață și pentru ocuparea forței de muncă
  • facilitarea mobilității studenților, a personalului, a cadrelor didactice și a stagiarilor

Cel puțin 10 % din finanțarea UE pentru parteneriatele internaționale cu Africa, America Latină, Caraibe, Asia și Pacific pentru perioada 2021- 2027 va fi dedicată educației.

De asemenea, UE va continua să colaboreze în mod prioritar cu Balcanii de Vest, Turcia și regiunile din vecinătate pentru a:

  • consolida sistemele de educație și formare profesională
  • aborda neconcordanța dintre competențe și piața forței de muncă
  • consolida cooperarea comună cu instituțiile de învățământ, inclusiv mobilitatea studenților și a cadrelor didactice.

Viitorul Ucrainei începe în sălile de clasă, iar UE va oferi 100 de milioane de euro pentru a sprijini reabilitarea școlilor ucrainene deteriorate.

Bugetul de ajutor umanitar al UE alocă 10% pentru educație în situații de urgență pentru:

  • sprijinirea accesului la educație pentru copiii afectați de strămutări și crize
  • consolidarea unui învățământ sigur și de calitate
  • protejarea educației împotriva atacurilor
  • a îmbunătăți pregătirea și a promova calitatea răspunsului în domeniul educației în situații de urgență.

Abordarea UE pentru a răspunde nevoilor educaționale ale copiilor în timpul și după situațiile de urgență combină eforturile umanitare, de dezvoltare și de consolidare a păcii.

Parteneriatul global pentru educație

Responsabilizarea fetelor și a grupurilor vulnerabile prin intermediul educației este esențială pentru a reduce creșterea inegalităților și pentru a accelera progresul către egalitatea de gen. Echipa Europa este cel mai mare contribuabil la Parteneriatul Global pentru Educație (GPE), cu 1,7 miliarde de euro, pentru a transforma sistemele de educație și a oferi educație de bază de bună calitate pentru toate fetele și băieții, într-un mod incluziv și echitabil.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

COMISIA EUROPEANA

Consiliul JAI: Germania și Franța nu înțeleg poziția Austriei și anunță că vor vota aderarea României, Bulgariei și Croației la spațiul Schengen

Published

on

© European Union 2022

Franța și Germania susțin aderarea României, Bulgariei și a Croației la spațiul de liberă circulație Schengen, au declarat miniștrii de interne ai celor două țări la sosirea la reuniunea Consiliului Justiție și Afaceri Interne al UE, întrunire ce are pe agendă, în premieră, o decizie privind extinderea spațiului Schengen prin intrarea celor trei țări în spațiul de liberă circulație, în timp ce Austria se opune României și Bulgariei, iar Olanda se opune Bulgariei.

”Nu pot înţelege poziţia Austriei în această privinţă. Ştiu că Austria are mari dezbateri interne pe această chestiune”, le-a declarat ministrul german de interne Nancy Faeser (foto) jurnaliştilor înaintea reuniunii cu omologii săi din Uniunea Europeană, potrivit Digi24.

Ea a adăugat: ”Noi vom sprijini Croaţia, România şi Bulgaria, pe toate trei”.

La rândul său, ministrul de interne francez Gerald Darmanin s-a pronunţat în favoarea intrării în Schengen a Croaţiei, României şi Bulgariei.

Susținere pentru România a fost manifestată și de Slovacia, Suedia și Spania, ultimele două fiind țările care vor deține anul viitor, câte șase luni, președinția Consiliului Uniunii Europene.

Ministrul de interne austriac Gerhard Karner (foto) a anunţat joi dimineaţă că va vota împotriva aderării României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen în reuniunea Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne.

Karner a făcut acest anunţ înaintea reuniunii JAI, după ce anterior ministrul român de interne, Lucian Bode, precizase că va discuta cu omologul austriac, subliniind că mandatul său este unul clar, acela de a “solicita vot pentru aderarea României la Schengen”. În același timp, reprezentanții Comisiei Europene, prin vicepreședintele Margaritis Schinas, au cerut un vot pozitiv pentru aderarea României, Bulgariei și Croației la spațiul de liberă circulație.

“Bulgaria și România sunt pregătite din punct de vedere tehnic să adere la Spațiul Schengen. Au făcut ceea ce le-am cerut și chiar mai mult decât ce le-am cerut, sunt pregătite”, a spus Schinas.

Potrivit ministrului austriac, veto-ul ţării sale este ”un apel de urgenţă” către Comisia Europeană pentru a lua măsuri care să conducă la un control mai eficient al frontierelor externe ale Uniunii Europene în vederea frânării intrărilor ilegale ale migranţilor pe teritoriul blocului comunitar, în special pe ruta balcanică.

Austria este singura ţară din UE care se opune intrării României în spaţiul Schengen. În cazul Bulgariei, opoziţia este exprimată şi de către Olanda.

Reuniunea Consiliului JAI de la Bruxelles este una istorică pentru România, fiind pentru prima dată, în cei 15 ani de când țara noastră a aderat la UE și în cei 11 de când îndeplinește condițiile tehnice, când Bucureștiul solicită o discuție și un vot privind aderarea la spațiul de liberă circulație.

Citiți și Urmează “Ziua Schengen pentru România”: Votul privind aderarea la spațiul de liberă circulație a rămas pe agenda Consiliului JAI din 8 decembrie

În ciuda opoziției Austriei, care și-ar fi dorit scoaterea României și a Bulgariei și păstrarea Croației, decizia privind aderarea României la spațiul de liberă circulație Schengen se află pe ordinea de zi a Consiliului Justiție și Afaceri Interne de joi, 8 decembrie. 

Pe agenda Consiliului JAI figurează punctul “Decizia Consiliului privind aplicarea integrală a dispoziţiilor acquis-ului Schengen în Bulgaria şi în România”, precum şi un punct similar referitor la Croaţia.

Reamintim că premierul Nicolae Ciucă a anunțat miercuri că România va cere organizarea unui vot pentru aderarea țării la spațiul de liberă circulație Schengen, joi, în cadrul reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne al UE, subliniind că țara noastră este susținută de toate țările și instituțiile UE, cu excepția Austriei, și că starea de incertitudine nu mai poate continua.

Tema aderării României la spațiul Schengen a căpătat o amploare deosebită atât prin prisma importanței subiectului, intrarea în spațiul de liberă circulație fiind considerată o importantă bornă pe calea integrării europene, cât și din perspectiva opoziției manifestate în ultimele săptămâni de către Austria, Viena arătându-se îngrijorată de provocările migrației clandestine. O decizie privind extinderea spațiului Schengen poate fi luată cu unanimitatea statelor membre care fac parte din zona de liberă circulație.

În paralel cu reuniunea JAI, grupul PPE din Parlamentul European, unde delegația română este a treia cea mai mare, se întrunește de miercuri până vineri la Viena avându-l pe cancelarul Austriei drept gazdă, iar eurodeputații români prezenți au continuat presiunile la adresa Austriei pentru ca Viena să își schimbe punctul de vedere.

Dacă situația Croației pare a fi una clară, iar cel mai nou stat membru al UE va fi primit în spațiul Schengen, aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen rămân incerte.

După ce România a reușit să clarifice îngrijorările Olandei și Suediei, ultimul stat care mai trebuie convins să nu se opună aderării României la Schengen este Austria. Cancelarul austriac Karl Nehammer a precizat că va susține aderarea Croației, în vreme ce va fi foarte critic în ceea ce privește România și Bulgaria, îngrijorările Vienei fiind legate de rutele pentru migranți.

Un nou episod al discuțiilor privind aderarea României la Schengen s-a derulat marți, la summitul UE – Balcanii de Vest de la Tirana, unde cancelarul Austriei, Karl Nehammer, a declarat că Austria se opune integrării României și Bulgariei în spațiul Schengen, întărind afirmațiile sale anterioare și ale ministrului său de interne, în timp ce din același loc președintele Klaus Iohannis a afirmat că discuțiile și negocierile vor continua până în ultimul moment și că subiectul se va afla pe agenda Consiliului Justiție și Afaceri Interne al Uniunii Europene din 8 decembrie

Observând atitudinea negativă a Vienei, ministrul de interne Lucian Bode a reamintit Austriei că și-a asumat susținerea aderării României la Schengen și a atenționat că problemele de migraţie cu care se confruntă Austria nu pot fi imputate României.

Pentru a aborda aceste îngrijorări, Comisia Europeană a propus luni un plan de acțiune pentru cooperarea cu Balcanii de Vest în vederea abordării provocărilor comune, cu accent pe rutele pentru migrație, cunoscută fiind preocuparea mai multor state membre, îndeosebi Austria, pentru această problemă. Într-o reacție la acest plan, Guvernul de la București și-a exprimat speranța că documentul răspunde preocupărilor Austriei în acest sens, iar la summitul de la Tirana președintele Iohannis s-a angajat ca România să susțină eforturile UE de limitare a migrației ilegale, chiar dacă nu se află pe ruta Balcanilor de Vest și nu este o sursă relevantă de migranți. Ca parte a eforturilor de a convinge partenerii europene, ministrul român de interne s-a întâlnit la Viena cu omologul austriac prezentându-i date oficiale care atestă că doar 2,7% dintre migranții care au ajuns în UE au tranzitat țara noastră.

Mai mult, Comisia Europeană a precizat luni că așteaptă un vot pozitiv din partea Consiliului UE privind aderarea României, Bulgariei și a Croației la spațiul Schengen, în conformitate cu rapoartele sale privind îndeplinirea integrală a criteriilor de aderare, fapt reconfirmat, totodată, de cele două vizite recente ale experților din mai multe state membre în România și Bulgaria.

În prezent, spațiul Schengen fără controale la frontierele interne înseamnă peste 420 de milioane de persoane și 26 de state europene, iar acordul de instituire a acestui spațiu, ce a fost semnat în 1985, reprezintă o bornă istorică pentru integrarea europeană. Spațiul Schengen este format din 22 de țări UE, iar din aceasta nu fac parte Bulgaria, România, Croația, Cipru și Irlanda. Din acest spațiu fac parte, de asemenea, patru țări din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein. O decizie de admitere a unui stat în spațiul Schengen poate fi adoptată numai în unanimitate la nivelul Consiliului Justiție și Afaceri Interne.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

UE intensifică presiunea asupra Rusiei cu un al nouălea pachet de sancțiuni. Măsurile vizează figuri-cheie în atacurile din Ucraina și sectoarele bancar, energetic și tehnologic

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a dezvăluit miercuri, 7 decembrie, propunerea privind un al nouălea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care vizează figuri-cheie implicate în atacurile brutale din Ucraina și sectoarele bancar, energetic și tehnologic. 

„Rusia continuă să aducă moarte și devastare în Ucraina. Aceasta vizează în mod deliberat civilii și infrastructura civilă, încercând să paralizeze țara la începutul iernii. Suntem alături de Ucraina și facem ca Rusia să plătească pentru cruzimea sa. Cele opt pachete de sancțiuni pe care le-am introdus până acum lovesc puternic. Iar astăzi, intensificăm presiunea asupra Rusiei, cu un al nouălea pachet de sancțiuni”, a transmis președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

În primul rând, Comisia propune adăugarea a aproape 200 de persoane și entități suplimentare pe lista de sancțiuni a UE. Aceasta include forțele armate ruse, precum și ofițeri individuali și companii industriale din domeniul apărării, membri ai Dumei de Stat și ai Consiliului Federației, miniștri, guvernatori și partide politice, printre altele. Această listă cuprinde figuri-cheie în atacurile brutale și deliberate cu rachete ale Rusiei împotriva civililor, în răpirea copiilor ucraineni în Rusia și în furtul de produse agricole ucrainene.

În al doilea rând, Executivul european propune să introducă sancțiuni împotriva a încă trei bănci rusești, inclusiv o interdicție totală a tranzacțiilor la Banca de Dezvoltare Regională Rusă pentru a paraliza și mai mult mașinile de bani ale lui Putin.

În al treilea rând, Comisia dorește, de asemenea, să impună noi controale și restricții la export, în special pentru bunurile cu dublă utilizare. Acestea includ substanțe chimice cheie, agenți neurotoxici, componente electronice și IT care ar putea fi folosite de mașina de război rusă.

În al patrulea rând, instituția prevede reducerea accesului Rusiei la tot felul de drone și vehicule aeriene fără pilot, prin interzicerea exporturile directe de motoare de drone către Rusia și exportul către orice țări terțe, cum ar fi Iranul, care ar putea furniza drone Rusiei.

De asemenea, UE va viza mașina de propagandă rusă prin scoaterea din emisie a încă patru canale și a tuturor celorlalte platforme de distribuție și propune măsuri economice suplimentare împotriva sectorului energetic și minier rusesc, inclusiv interzicerea noilor investiții miniere în Rusia.

„Cooperarea internațională împotriva războiului Rusiei nu a fost niciodată mai puternică. Ne menținem uniți și fermi”, a subliniat von der Leyen.

Acest pachet de măsuri se adaugă la interdicția totală impusă de UE asupra importurilor de petrol rusesc transportat pe mare, care a intrat în vigoare săptămâna aceasta. La fel ca și plafonarea prețului global al petrolului convenită de G7.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Noua Politică Agricolă Comună: Comisia Europeană a aprobat planurile strategice ale României și Bulgariei, în valoare de 14,9 miliarde de euro, respectiv 5,6 miliarde de euro

Published

on

© European Union, 2017/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a aprobat miercuri planurile strategice ale României și Bulgariei din Politica Agricolă Comună. Noua Politică Agricolă Comună, care va fi pusă în aplicare începând cu 1 ianuarie 2023, este concepută pentru a configura tranziția către un sector agricol european durabil, rezistent și modern.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, în cadrul politicii revizuite, finanțarea va fi distribuită mai echitabil între ferme, cu accent pe fermele mici și mijlocii, precum și pe tinerii fermieri. În plus, fermierii vor fi sprijiniți să adopte inovații, de la agricultura de precizie la metodele de producție agroecologică. Prin sprijinirea unor acțiuni concrete în aceste și alte domenii, noua PAC poate fi piatra de temelie pentru securitatea alimentară și pentru comunitățile agricole din Uniunea Europeană.

Noua PAC include un mod de lucru mai eficient și mai eficace. Țările UE vor pune în aplicare planurile strategice naționale ale PAC, combinând finanțarea pentru ajutorul pentru venit, dezvoltarea rurală și programele sectoriale.

La elaborarea planului său strategic PAC, fiecare stat membru a ales dintr-o gamă largă de intervenții la nivelul UE, adaptându-le și orientându-le pentru a răspunde nevoilor sale specifice și condițiilor locale.

Comisia a evaluat dacă fiecare plan vizează cele zece obiective-cheie ale PAC, care se referă la provocări comune de mediu, sociale și economice. Planurile trebuie să fie în conformitate cu legislația UE și ar trebui, de asemenea, să contribuie la realizarea obiectivelor UE în materie de climă și de mediu, astfel cum sunt stabilite în strategiile europene ”De la fermă la consumator” și ”Biodiversitate”.

PAC va beneficia de o finanțare de 270 de miliarde de euro din partea UE pentru perioada 2023-2027. Cele două planuri aprobate miercuri reprezintă un buget total al UE de 20,5 miliarde de euro, cu 5,6 miliarde de euro pentru Bulgaria și 14,9 miliarde de euro pentru România.

Din bugetul total al UE pentru aceste două țări, mai mult de 5,6 miliarde de euro vor fi dedicate obiectivelor de mediu, climă și programelor ecologice, în vreme ce 436 de milioane de euro sunt destinați tinerilor fermieri.

Planul României dorește să îmbunătățească mijloacele de trai ale fermierilor și competitivitatea acestora. Pe lângă sprijinul pentru venit, aproximativ 1,1 miliarde de euro vor fi alocate pentru investiții în ferme și unități de procesare.

Printre altele, acestea vor sprijini dezvoltarea surselor de energie regenerabilă și vor crește valoarea adăugată a produselor agricole. Fermele cu mai puțin de 50 de hectare vor primi, de asemenea, o plată redistributivă suplimentară. România utilizează 41% din bugetul de dezvoltare rurală pentru a încuraja practicile ecologice în zonele cu valoare naturală ridicată, pentru a proteja biodiversitatea.

Se preconizează că 611.000 de hectare de teren vor fi acoperite de astfel de practici. Pentru a menține atractivitatea zonelor rurale din România, planul va sprijini crearea a peste 12.000 de locuri de muncă în aceste zone prin finanțarea întreprinderilor și a infrastructurii. De exemplu, aproximativ 170 de milioane de euro vor fi investite în modernizarea drumurilor comunale din zonele rurale.

Ajutoare specifice vor fi acordate tinerilor fermieri pentru ca aceștia să își poată înființa și dezvolta afacerile.

Sprijinul pentru venit ocupă un loc important în planul bulgar de reducere a diferențelor de venit dintre agricultori și lucrătorii din alte sectoare. Pentru a realiza o distribuție mai echitabilă a sprijinului, fermele mici și mijlocii vor primi o plată redistributivă, iar pentru fermele mai mari se va aplica un plafon de 100 000 EUR.

Peste 600 de milioane de euro vor fi dedicate sprijinirii sectoarelor cărnii, produselor lactate și fructelor și legumelor, care se confruntă cu dificultăți. În ceea ce privește acțiunile de mediu, planul va garanta că peste 80% din terenurile arabile vor avea o acoperire minimă de sol în perioadele sensibile, pentru a îmbunătăți calitatea solului. Planul Bulgariei prevede, de asemenea, investiții specifice pentru creșterea suprafeței cultivate în agricultură ecologică.

Finanțarea dezvoltării rurale va contribui la abordarea provocărilor legate de depopulare, sărăcie și îmbătrânirea populației. Planul va sprijini crearea a 9 413 locuri de muncă și 650 de investiții în infrastructură în zonele rurale.

Printre acestea se numără construcția sau reconstrucția sistemelor de alimentare cu apă sau reconstrucția drumurilor locale, a școlilor și a grădinițelor. De asemenea, peste 5 200 de tineri fermieri vor beneficia de sprijin dedicat pentru a se instala.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA7 hours ago

MAE: Atitudinea „nejustificată și inamicală” a Austriei va avea „consecințe inevitabile” pentru relațiile bilaterale

U.E.8 hours ago

A fost adoptat programul ”Calea către deceniul digital”, esențial pentru transformarea digitală a UE până în 2030

PARLAMENTUL EUROPEAN13 hours ago

Președinta Parlamentului European cere Consiliului UE să găsească un compromis pentru aderarea României la Schengen: Sunt dezamăgită de amânarea aderării

ROMÂNIA13 hours ago

Klaus Iohannis, după ce Austria a blocat aderarea României la Schengen: Riscă să afecteze unitatea europeană. România merita un vot favorabil și nu ne vom opri până nu vom adera

POLITICĂ13 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă, după ce România a ratat aderarea la Schengen: Vom relua procesul și vom proteja în continuare frontierele externe ale UE. Regretăm și nu înțelegem poziția inflexibilă a Austriei

Dan Motreanu13 hours ago

Dan Motreanu, revoltat de blocarea intrării României în Schengen de către Austria: O ticăloșie care nu a avut la bază niciun argument logic

SCHENGEN14 hours ago

Comisarul european Ylva Johansson, către cetățenii români: Meritați să fiți în Schengen! Împart dezamăgirea cu voi, iar aderarea României va rămâne prioritatea mea

Vasile Blaga14 hours ago

Vasile Blaga: Dacă cineva iese în câștig din poziția Austriei, iese Putin, pentru că va crea frustrare și în România și în Bulgaria

ROMÂNIA15 hours ago

Marcel Ciolacu: Opoziția nedreaptă a Austriei față de intrarea României în Schengen este un cadou gratuit de Crăciun pentru Putin. Viena s-a decuplat de Europa

Eugen Tomac15 hours ago

Eugen Tomac, după ce România a fost respinsă pentru aderarea la Schengen: Este cea mai mare umilință de când suntem membri UE

ROMÂNIA15 hours ago

Austria și Olanda au votat împotriva aderării Bulgariei și României la spațiul Schengen. Aderarea Croației de la 1 ianuarie 2023, aprobată

Rareș Bogdan18 hours ago

Rareș Bogdan i-a subliniat cancelarului Austriei prezența puternică a mediului de afaceri austriac în România și posibilitatea unei crize la nivel european prin opoziția la aderarea la spațiul Schengen

SCHENGEN19 hours ago

Consiliul JAI: Austria sfidează apelul Comisiei Europene și reafirmă că va vota împotriva aderării României la Schengen

COMISIA EUROPEANA20 hours ago

UE intensifică presiunea asupra Rusiei cu un al nouălea pachet de sancțiuni. Măsurile vizează figuri-cheie în atacurile din Ucraina și sectoarele bancar, energetic și tehnologic

SCHENGEN21 hours ago

Ministrul de interne, înainte de un Consiliu JAI istoric pentru România: Mandatul meu este clar, voi solicita vot pentru aderarea României la Schengen

ROMÂNIA2 days ago

Nicolae Ciucă anunță că România va cere joi un vot pentru aderarea la Schengen: Toate statele ne susțin, cu excepția Austriei. Mergem până la capăt, starea de incertitudine nu mai poate continua

ROMÂNIA4 days ago

Virgil Popescu dă asigurări: România a devenit independentă de țițeiul rusesc, astfel că embargoul nu va afecta țara noastră

NATO7 days ago

Ucraina nu va primi încă sisteme de apărare aeriană Patriot din partea NATO. Stoltenberg: Trebuie să ne asigurăm că sistemele furnizate deja pot funcționa

NATO1 week ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO1 week ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

Team2Share

Trending