Ucraina a beneficiat în ultimii patru ani de un sprijin financiar din partea Uniunii Europene mai mare decât cel primit de Ungaria în cei 22 de ani de la aderare, a declarat miercuri, în parlamentul de la Budapesta, ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, citat de agenția MTI, preluat de Agerpres.
Potrivit acestuia, de la începutul războiului, Uniunea Europeană a alocat Ucrainei 193 miliarde de euro, „de trei ori mai mult” decât a primit Ungaria, iar în prezent „este pe agendă un împrumut de război de încă 90 miliarde de euro”. Szijjarto a susținut că afirmațiile potrivit cărora Kievul ar putea rambursa acest împrumut sunt „o minciună sfruntată”. „Când, din ce surse și cum ar putea Ucraina să returneze un singur euro?”, a întrebat el retoric.
Ministerul ungar de externe l-a citat pe șeful diplomației de la Budapesta afirmând că UE „urmărește să cheltuiască toate fondurile pentru un război fără speranță, care nu poate fi câștigat, aruncând banii europenilor într-o groapă fără fund”.
Szijjarto a mai declarat că, în viitorul buget multianual al Uniunii, ar urma să fie prevăzută alocarea a 360 miliarde de euro pentru Ucraina, sumă care, în opinia sa, ar putea fi obținută fie prin noi împrumuturi, fie prin redistribuirea fondurilor din alte domenii, „cum ar fi finanțarea pentru coeziune”. În cazul contractării unui nou împrumut, „statele membre vor muri plătind împrumutul și nepoții noștri, strănepoții noștri vor fi datornici”, a afirmat ministrul.
El a susținut, de asemenea, că la reuniunea de luni a miniștrilor de externe din UE s-a discutat despre cheltuirea a „1500 miliarde de dolari pentru programul de asistență socială al Ucrainei în următorii zece ani”, apreciind că nici nivelul actual al sprijinului nu este considerat suficient.
Șeful diplomației ungare a criticat instituțiile europene, afirmând că Bruxelles-ul „a aruncat la coș obiectivele istorice ale UE” și încearcă să transforme Uniunea „într-o alianță militară care va prevedea obligații militare pentru membri”. Potrivit lui Szijjarto, liderii europeni ar dori continuarea conflictului, deoarece „un acord de pace ar fi acum mai rău pentru Ucraina și UE decât ar fi fost unul în aprilie 2022”, iar cetățenii ar putea întreba „de ce nu s-a semnat un acord în condiții mai bune cu ani în urmă”. „Răspunsul e greu de dat (…) de aceea atât liderii europeni cât și cei ucraineni încearcă să îl evite”, a mai spus el.
Ministrul a susținut că „Bruxelles-ul se pregătește pentru un război îndelungat, construind o economie de război și o politică de securitate de război” și a afirmat că „ambele puteri nucleare ale Europei” au convenit în scris să trimită militari în Ucraina. El a menționat și sprijinul Partidului Popular European și al cancelarului german Friedrich Merz pentru aceste direcții.
În plan intern, Szijjarto a făcut referire la un proiect de rezoluție depus în parlamentul ungar, prin care Ungaria ar urma să spună „nu” acestor inițiative europene, „atâta vreme cât țara are un guvern suveran, patriotic”.
Referindu-se la eventuala aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană, ministrul a pus sub semnul întrebării respectarea drepturilor minorităților etnice și a afirmat că drepturile de utilizare a limbii materne ar fi fost restrânse începând din 2015. El a susținut, de asemenea, că situația ar fi fost mai bună „în perioada sovietică” și a criticat practicile de recrutare militară din Ucraina.
În concluzie, Szijjarto a declarat că „războiul a ajuns un model de afaceri pentru Ucraina”, care „primește mai mulți bani de la UE decât ar putea produce economia ucraineană”, și le-a cerut parlamentarilor să sprijine rezoluția propusă, pe care a descris-o drept o garanție importantă pentru poziția guvernului în raport cu Bruxellesul în perioada următoare.
